ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 870/2024

Ședința publică din data de 17 aprilie 2024

Deliberând asupra recursului și subliniind, în prealabil, că, potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins (...)", reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă la 08.04.2019, reclamantul Municipiul București a chemat în judecată pe pârâta S.C. A. S.R.L., solicitând instanței obligarea acesteia la plata sumei totale de 1.194.126,76 dolari americani - reprezentând pretenții rezultate din contractul de asociere nr. x/16.06.1995, compusă din suma de 424.200,93 dolari americani, cota de aport restant pentru perioada aprilie 2016- aprilie 2019 și din suma de 769.925,83 dolari americani, reprezentând penalități de întârziere, calculate pentru aceeași perioadă - și a cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 15.10.2019, tribunalul a unit cu fondul excepțiile lipsei calității procesuale active și a prescripției dreptului material la acțiune.

Prin sentința civilă nr. 3084/29.10.2019, Tribunalul București, secția a VI-a civilă a admis cererea, a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 469.928,81 dolari americani, reprezentând cotă de aport restant și a sumei de 906.698,60 dolari americani, reprezentând penalități de întârziere.

Împotriva acestei sentințe și a încheierii din 15.10.2019, pârâta S.C. A. S.R.L. a declarat apel.

Prin decizia civilă nr. 1530A/10.11.2020, Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă a admis apelul formulat de apelanta-pârâtă S.C. A. S.R.L. împotriva încheierii din 15.10.2019 și a sentinței civile nr. 3084/29.10.2019, a anulat în parte încheierea din 15.10.2019 și sentința civilă atacată și a reținut cauza în vederea rejudecării.

Prin încheierea din 13.09.2022, Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă a suspendat judecata în temeiul art. 242 C. proc. civ., pentru neîndeplinirea de către reclamant a obligațiilor stabilite în sarcina sa.

La 13.03.2023, reclamantul Municipiul București a înregistrat la dosar cerere de redeschidere a judecății.

Prin decizia civilă nr. 785A/16.05.2023, Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă a respins ca neîntemeiată cererea de repunere pe rol, a admis excepția perimării și a constatat perimată cererea de chemare în judecată.

La 22.05.2023, reclamantul Municipiul București a declarat recurs împotriva acestei decizii, solicitând casarea ei și trimiterea cauzei instanței de apel în vederea continuării judecății.

Recurentul a susținut că prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității; a invocat astfel, ipoteza de casare reglementată de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Autorul căii de atac a arătat că, pentru ca perimarea să opereze, trebuie întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art. 416 C. proc. civ. și, totodată, că potrivit art. 417 din același cod, perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de partea care justifică un interes, sens în care a formulat, la 13.03.2023, în interiorul termenului de 6 luni, cererea de reluare a judecății.

La 26.05.2023, ca urmare a comunicării deciziei recurate, recurentul și-a completat motivele de recurs și a susținut că raționamentul instanței de apel este greșit, dat fiind că, prin cererea de repunere pe rol, cursul perimării a fost întrerupt.

Prin întâmpinarea înregistrată la dosar la 17.08.2023, intimata-pârâtă S.C. A. S.R.L. a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Analizând decizia atacată în limitele controlului de legalitate, în raport cu criticile formulate și cu dispozițiile legale incidente, Înalta Curte reține următoarele:

Premergător, notează că în soluționarea căii de atac se va porni de la premisa că soluția de respingere a cererii de redeschidere a judecății a dobândit autoritate de lucru judecat, întrucât această dispoziție nu a fost recurată, criticile dezvoltate în memoriul de recurs vizând exclusiv dispoziția asupra excepției, deși, prin decizia civilă recurată, au fost soluționate atât cererea de repunere pe rol formulată de recurentul-reclamant, cât și excepția perimării invocată din oficiu.

Potrivit art. 416 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni; potrivit alin. (2), termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță.

Ca sancțiune procesuală, perimarea lipsește actul de sesizare a instanței de efecte, din pricina conduitei procesuale neglijente, caracterizată prin lipsa de stăruință a părții care a învestit instanța; de aceea, ea poate interveni numai în situația identificării, în mod incontestabil, a unei culpe procesuale în sarcina părții.

Controlul legalității unei hotărâri de natura deciziei recurate presupune verificarea condițiilor cuprinse în art. 416 C. proc. civ., respectiv, rămânerea în nelucrare timp de 6 luni a procesului, care să se fi datorat culpei părții, ca și absența unei cauze de întrerupere sau de suspendare a termenului de perimare.

Instanța de control judiciar devolutiv a reținut că ultimul act de procedură a fost îndeplinit la 13.09.2022, când cauza a fost suspendată în temeiul dispozițiilor art. 242 C. proc. civ., pentru neîndeplinirea obligației reclamantului de a preciza în mod expres debitul principal față de care se solicită calcularea penalităților, având în vedere precizările formulate odată cu obiecțiunile, față de cererea de chemare în judecată precizată.

A reținut că cererea de redeschidere a judecății, formulată de reclamant și respinsă ca neîntemeiată, nu a întrerupt cursul perimării, deoarece în absența îndeplinirii obligațiilor de către parte, respectiva cerere nu a avut aptitudinea de a conduce la judecarea acțiunii; consecutiv, a constatat că termenul de perimare de 6 luni a început să curgă la data pronunțării încheierii de suspendare a judecății și era deja epuizat la 16.05.2023.

Prin memoriul de recurs, recurentul afirmă că cererea sa de redeschidere a judecății, formulată la 13.03.2023, a întrerupt cursul perimării, de vreme ce a fost respinsă ca neîntemeiată și nu în temeiul unei excepții sau pentru că ar fi fost afectată de nulitate.

Critica, subsumată ipotezei de casare reglementată de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., este nefondată.

Producerea efectului întreruptiv prevăzut de art. 417 C. proc. civ. nu are loc automat, prin înregistrarea cererii de redeschidere a judecății în interiorul termenului reglementat de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., ci este subordonată condiției ca aceasta să fie făcută în vederea judecării procesului, cerându-se, deci, să îndeplinească condițiile intrinseci și extrinseci pe care legea le prevede pentru valabila sa îndeplinire.

În cauză, instanța de apel a constatat că cererea de repunere pe rol formulată la 13 martie 2023 este neîntemeiată, întrucât adresa depusă la 16.05.2023 nu răspunde obligațiilor stabilite de curte prin încheierea din 13.09.2022, iar această constatare, căreia i se atașează autoritatea de lucru judecat dobândită prin nerecurare, impune părților concluzia că actul de procedură de care recurentul se prevalează nu îndeplinește condiția de a fi făcut în vederea judecării procesului și, consecutiv, că acesta nu poate fi învestit cu efect întreruptiv.

Subsecvent, trebuie conchis că termenul de perimare, care a început să curgă de la 13.09.2022 nu a fost întrerupt și era, deci, împlinit la 16.05.2023, data pronunțării deciziei recurate, care apare legală, în raport cu criticile formulate.

Având în vedere considerentele prezentate, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-reclamant Municipiul București împotriva deciziei civile nr. 785A/16.05.2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 aprilie 2024.