ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 504/2024
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 504/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 6 martie 2024
Deliberând asupra recursului și subliniind, în prealabil, că, potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins (...)", reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la 02.12.2021 pe rolul Tribunalului Gorj, secția a II-a civilă, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta S.C. B. S.A., solicitând obligarea acesteia la plata de despăgubiri morale în cuantum de 418.000 Euro, pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin debranșarea abuzivă a locuinței sale de la rețeaua de furnizare a energiei electrice în perioada 01.05-27.06.2016.
Prin sentința nr. 28/07.03.2022, Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive și a prescripției, a admis excepția autorității de lucru judecat și a respins acțiunea în temeiul excepției autorității de lucru judecat.
Împotriva acestei sentințe, reclamantul A. a declarat apel, care a fost respins de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă, prin decizia nr. 598/06.12.2022.
Reclamantul A. a promovat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea acesteia, reținerea cauzei spre rejudecare și în subsidiar trimiterea ei instanței de apel pentru o nouă judecată.
Printr-un prim motiv de recurs, recurentul a invocat încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității; a invocat, astfel, motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
În motivare, a relevat că au fost nesocotite dispozițiile art. 22 alin. (2), (6) și (7) C. proc. civ. și i-a fost încălcat accesul la justiție, prin inserarea în dispozitiv a mențiunii "definitivă", deși decizia de apel era supusă recursului.
Un alt motiv de casare a vizat lipsa considerentelor care să susțină dispozitivul deciziei recurate; recurentul a valorificat, astfel, cazul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.
A afirmat că omisiunea instanței de apel de a analiza dispozițiile imperative ale art. 1.386 alin. (3) C. civ. a condus la ignorarea identității proprii a fiecărei pretenții, a cărei consecință o reprezenta inaplicabilitatea autorității lucrului judecat anterior.
A arătat, în continuare, că, deși art. 397 C. proc. civ. impune instanței să se pronunțe asupra tuturor cererilor deduse judecății și, astfel, fiecare pretenție trebuia analizată distinct și nu în ansamblu, în dosarul nr. x/2015, Tribunalul Gorj nu s-a pronunțat prin dispozitiv asupra cauzelor nr. 1433/95/2015, nr. 230/95/2015 și nr. 228/95/2015, în condițiile în care la acest dosar au fost conexate alte opt acțiuni.
Printr-un al treilea motiv de recurs, autorul căii de atac a invocat nerespectarea regulilor de drept material cuprinse în art. 1.357, 1.358, 1.386 C. civ., a prevederilor art. 21 și 52 din Constituția României, ca și a dispozițiilor art. 397 alin. (1), art. 22 și art. 139 alin. (5) C. proc. civ. a circumscris aceste critici dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Prin întâmpinare, pârâta S.C. DISTRIBUȚIE ENERGIE OLTENIA S.A. a invocat excepția nulității recursului, iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
La 18.04.2023, recurentul a răspuns la întâmpinare.
La termenul din 11.10.2023, Înalta Curte a amânat judecata cauzei, pentru a permite recurentului să achite taxa judiciară de timbru.
Examinând prioritar, potrivit art. 248 alin. (1) raportat la art. 494 C. proc. civ., excepția de procedură a nulității recursului, ridicată de intimata S.C. DISTRIBUȚIE ENERGIE OLTENIA S.A. și fundamentată pe art. 489 alin. (2) din același cod, Înalta Curte constată că recurentul a expus critici de nemotivare a hotărârii, ca și de încălcare a unor reguli de procedură, prevăzute de lege sub sancțiunea nulității, iar acestea pot fi analizate din perspectiva art. 488 alin. (1) pct. 5 și 6 C. proc. civ.
În consecință, excepția nulității nu este fondată și va fi respinsă, câtă vreme calea de atac promovată se circumscrie dispozițiilor art. 488 alin. (1) C. proc. civ., urmărind să supună instanței competente examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.
În continuare, examinând decizia atacată, în limitele controlului de legalitate, în raport cu criticile formulate și cu dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:
Primul motiv de recurs, circumscris prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., deduce instanței supreme încălcarea dreptului de acces la justiție al recurentului, prin menționarea eronată în dispozitivul deciziei de apel a caracterului ei definitiv.
Așa cum corect relevă autorul căii de atac, în dispozitivul hotărârii pronunțate, curtea de apel a menționat că aceasta este definitivă, deși, în raport cu art. 483 alin. (1) C. proc. civ., era susceptibilă de a fi atacată cu recurs.
Potrivit art. 425 alin. (3) C. proc. civ., "în partea finală a dispozitivului se vor arăta dacă hotărârea este executorie, este supusă unei căi de atac ori este definitivă", iar nesocotirea acestei îndatoriri, vădind nerespectarea formelor de procedură și fiind susceptibilă să prejudicieze partea care are interes să formuleze calea de atac, imprimă hotărârii un viciu ce o plasează într-o virtuală situație de nulitate, în sensul art. 175 alin. (1) C. proc. civ.
Însă, în cauză, calea extraordinară de atac a fost exercitată și soluționată de instanța supremă prin prezenta decizie, astfel încât prejudiciul potențial invocat de recurent nu s-a materializat și, prin urmare, susținerea acestuia nu este susceptibilă să atragă casarea hotărârii, întrucât sancțiunea nulității condiționate intervine numai ca ultim remediu, dacă vătămarea nu poate fi altfel reparată.
Critica este, așadar, înlăturată.
În continuare, autorul căii de atac afirmă că instanța de apel a omis analiza fondului cererii introductive; își fundamentează susținerea pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.
Așa cum rezultă din etapele devolutive ale litigiului, prin cererea de față, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta S.C. B. S.A., solicitând obligarea acesteia la plata de despăgubiri morale pentru repararea prejudiciului cauzat în perioada 01.05-27.06.2016 prin debranșarea abuzivă a locuinței sale de la rețeaua de furnizare a energiei electrice.
Prin sentința sa, tribunalul a admis excepția autorității de lucru judecat, evocând împrejurarea că aceleași părți s-au judecat în dosarul nr. x/2017, conexat la dosarul nr. x/2015 - soluționat prin sentința civilă nr. 51/10.04.2018, pronunțată de Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă -, prevalându-se de aceeași cauză și pentru același obiect.
Convergent obligațiilor ce îi revin potrivit art. 478 și 479 C. proc. civ., curtea de apel și-a motivat hotărârea printr-o analiză în care a evidențiat întrunirea condițiilor cumulative pentru valorificarea efectului negativ al autorității de lucru judecat, în sensul că, în ambele acțiuni, reclamantul a solicitat obligarea aceleiași pârâte la plata de despăgubiri pentru acoperirea prejudiciului moral suportat în perioada 01.05-27.06.2016, pricinuit de debranșarea abuzivă a locuinței sale de la rețeaua de furnizare a energiei electrice.
Totodată, a înlăturat și susținerea apelantului potrivit căreia acțiunea ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2017 ar fi rămas nesoluționată, relevând că, prin sentința civilă nr. 51/10.04.2018, pronunțată de Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă, instanța a stabilit prejudiciul, inclusiv pentru perioada pretinsă în acest dosar.
Prin urmare, câtă vreme refuzul de a analiza pe fond pretențiile reclamantului nu vădește o carență a motivării, ci este consecința aplicării deliberate a efectului negativ al autorității de lucru judecat al hotărârilor judecătorești pronunțate în litigiul anterior, decizia recurată satisface cerințele art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., iar susținerea autorului demersului judiciar este nefondată.
Criticile prin care recurentul afirmă că, în litigiul anterior - cauza nr. 228/95/2015 -, instanța nu a statuat distinct asupra pretențiilor ce au făcut obiectul cererii conexe, inițial înregistrată sub nr. x/2017, pun în discuție greșita aplicare a dispozițiilor art. 430 și art. 431 alin. (1) C. proc. civ.
Critica va fi astfel analizată din perspectiva art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. și este nefondată.
Potrivit art. 430 alin. (1) și art. 431 alin. (1) C. proc. civ., o acțiune nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată, fiind interzisă reluarea ei, în condițiile identității de părți, obiect și cauză.
Pentru a fi înzestrată cu putere de lucru judecat, astfel încât ceea ce a fost verificat jurisdicțional să nu mai poată face obiect al disputei părților, hotărârea trebuie, în regulă generală, să dea o dezlegare fondului raporturilor juridice deduse judecății.
Astfel cum s-a rezumat anterior, cererea de reparare a prejudiciului pricinuit de intimată recurentului în perioada 01.05-27.06.2016 a fost tranșată în dosarul nr. x/2015, la care, prin încheierea din 31.01.2018, Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă a dispus conexarea dosarului nr. x/2017, reținându-se că între cele două procese există o strânsă legătură, derivată din faptul că se solicită despăgubiri civile sub forma daunelor morale pentru acoperirea prejudiciului cauzat de aceeași faptă ilicită, chiar dacă în considerarea unor perioade diferite.
Considerentele decizorii ale sentinței civile nr. 51/10.04.2018 relevă că, în litigiul anterior, a fost acordată autorului demersului judiciar suma de 10.000 RON, cu titlu de daune morale, global, pentru mai multe perioade - indicate la pagina 5 a hotărârii -, între care se regăsește și intervalul 01.05-27.06.2016, din care derivă și prezentul proces.
Aceste considerente nu pot fi disociate de dispozitiv, pe care îl susțin, iar acest fapt impune concluzia că pretențiile reclamantului au fost deja dezlegate definitiv în litigiul anterior, obiect al dosarului nr. x/2015
Temeinicia și legalitatea stabilirii despăgubirilor acordate reclamantului prin sentința civilă nr. 51/10.04.2018 putea fi verificată numai în căile de atac exercitate în dosarul nr. x/2015, iar autoritatea de lucru judecat împiedică cenzurarea în cauza de față a modalității în care, prin actul jurisdicțional anterior, instanțele au stabilit daunele morale.
De aceea, Înalta Curte înlătură critica recurentului și confirmă soluția instanței de prim control judiciar, constatând că sentința civilă nr. 51/10.04.2018 a Tribunalului Gorj, secția a II-a civilă - rămasă definitivă, în legătură cu dispoziția referitoare la intimata S.C. DISTRIBUȚIE ENERGIE OLTENIA S.A., prin decizia nr. 1272/07.07.2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă - are aptitudinea de a paraliza actualul demers judiciar, întrucât, în afara identității de părți și cauză, statuează asupra aceluiași obiect.
Rezultă, așadar, că instanțele devolutive au valorificat corect și legal efectul negativ al autorității de lucru judecat, care - împiedicând o nouă judecată în fond - nu le permitea să se pronunțe din nou asupra pretențiilor reclamantului.
Prin argumentele circumscrise art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul a pretins încălcarea unor dispoziții de drept procesual - art. 397 alin. (1), art. 22, art. 139 alin. (5) C. proc. civ. -, material - art. 1.357, 1.358, 1.386, 26, art. 61 alin. (2) C. civ. - și a unor norme constituționale, art. 21 și 52 din Constituție.
Criticile nu pot fi analizate și sunt înlăturate, deoarece tind în realitate la analiza fondului pretențiilor, care - astfel cum Înalta Curte a statuat anterior - sunt paralizate de efectul extinctiv al lucrului judecat.
Față de considerentele ce precedă, Înalta Curte, constatând că nu sunt incidente în cauză motivele de nelegalitate invocate, în temeiul prevederilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepția nulității recursului.
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 598/06.12.2022, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 6 martie 2024.