ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 08.02.2024

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 267/2024

HOTĂRÂRE
08.02.2024
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 267/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 8 februarie 2024

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 6 mai 2021 pe rolul Tribunalului Bacău, secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2021, reclamantul A. a formulat contestație împotriva deciziei nr. 170.584/01.04.2021, eliberată de către Casa Județeană de Pensii Bacău, ca fiind netemeinică și nelegală, conform art. 82 din Legea nr. 263/2010.

Tribunalul Bacău, secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, prin încheierea nr. 63/2021 din 27 mai 2021, a admis excepția necompetenței sale materiale procesuale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău, secția I civilă.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău, secția I civilă, sub nr. x/2021*, la data de 2 iulie 2021.

Tribunalul Bacău, secția I civilă, prin sentința civilă nr. 884/2022 din 21 octombrie 2022, a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII BACĂU, având ca obiect contestație împotriva deciziei de pensie nr. x/01.04.2021, emisă de către pârâtă.

La data de 2 noiembrie 2021, reclamantul a depus la dosar precizări, solicitând instanței să admită contestația formulată împotriva deciziei nr. 170.584/01.04.2021, în baza căreia a primit o pensie de 927 RON, care este mai mică decât decizia 170.584/19.12.2018, în baza căreia a primit o pensie de 993 RON, cu aceeași valoare punct de pensie 1265 RON, conform taloanelor de pensie. Reclamantul a solicitat anularea deciziei nr. 170.584/01.04.2021 cu punctaj mediu anual de 0,87857, cu valoare punct de pensie 1265 RON și pensie de 1112 RON, cu obligarea CASEI JUDEȚENE DE PENSII BACĂU să aplice indicele de corecție 1,20, conform art. 82 din Legea nr. 263/2010, a deciziei nr. x/19.12.2018 cu punctaj mediu anual de 0,78476 rezultând punctaj mediu anual de 0,94183 cu punerea în aplicare din data de 10 februarie 2020.

Prin decizia nr. 484/2023 din 14 iunie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, în dosarul nr. x/2021, s-a admis apelul promovat de apelantul-contestator A. împotriva sentinței civile nr. 884/2022 din 21 octombrie 2022 a Tribunalului Bacău, secția I civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII BACĂU; s-a schimbat, în parte, sentința apelată, în sensul că s-a admis, în parte, contestația și s-a anulat decizia nr. x/01.04.2021; intimata a fost obligată să emită o nouă decizie cu aplicarea indicelui de corecție 1,20, începând cu data de 25 noiembrie 2019.

Împotriva acestei decizii, recurentul-contestator A. a declarat recurs, înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, sub nr. x/2021*, la data de 28 august 2023.

Intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII BACĂU a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat admiterea excepției inadmisibilității recursului și, pe cale de consecință, respingerea recursului, ca inadmisibil.

Recurentul-contestator nu a formulat răspuns la întâmpinare.

Prin rezoluția din 13 noiembrie 2023 s-a fixat termen la data de 8 februarie 2024, în ședință publică, cu citarea părților, întrucât procesul este guvernat de dispozițiile C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, nefiind supus procedurii filtrului.

Examinând cu prioritate, potrivit art. 494 din C. proc. civ., raportat la art. 482 și la art. 248 din același cod, excepția inadmisibilității recursului, invocată de către intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII BACĂU, Înalta Curte constată că se impune a fi admisă, pentru următoarele considerente:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac și acesta presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, putând exercita exclusiv acele căi de atac reglementate legal.

Principiul enunțat este consacrat la nivel constituțional în art. 129 din Constituția României, iar în C. proc. civ. la art. 457.

Așadar, instanța nu are posibilitatea de a considera admisibilă orice cale de atac promovată, chiar dacă hotărârea atacată ar fi considerată de părți netemeinică sau nelegală, ci are obligația de a analiza căile de atac în limitele și cu respectarea condițiilor impuse de lege în respectarea principiului preeminenței dreptului, recunoscut în preambulul Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și, implicit, a principiului securității raporturilor juridice, conform căruia, o hotărâre definitivă nu mai poate forma obiectul controlului de legalitate, în afara căilor extraordinare de atac expres și limitativ stabilite de lege.

Totodată, potrivit art. 24 din C. proc. civ., dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor începute după intrarea acesteia în vigoare, iar în conformitate cu art. 27 din același cod, hotărârile rămân supuse căilor de atac prevăzute de legea sub care a început procesul.

În speță, la data de 6 mai 2021, reclamantul A. a învestit instanța cu o cerere în materia asigurărilor sociale, întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, pârâtă fiind CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII BACĂU.

De asemenea, se reține că, potrivit dispozițiilor art. 152 din Legea nr. 263/2010, "Jurisdicția asigurărilor sociale se realizează prin tribunale și curți de apel", iar conform art. 155 alin. (1) și (2) din același act normativ, "Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face numai apel la curtea de apel competentă"; "Hotărârile curților de apel, precum și hotărârile tribunalelor neatacate cu apel în termen sunt definitive."

Nu în ultimul rând, se reține că art. 156 din Legea nr. 263/2010 statuează că prevederile acestei legi, referitoare la jurisdicția asigurărilor sociale, se completează cu dispozițiile C. proc. civ. și ale Legii privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Prin urmare, având în vedere că acțiunea a fost introdusă la 6 mai 2021, Înalta Curte reține că sunt incidente în cauză dispozițiile art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 310/2018, potrivit cărora:

"Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j

3

), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunțate în materia protecției consumatorilor, a asigurărilor precum și în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului."

Așadar, textul de lege anterior evocat reglementează litigiile în care este suprimat dreptul la recurs, după criteriul materiei în care a fost pronunțată hotărârea instanței de apel.

În aplicarea acestor texte de lege, Înalta Curte constată că obiectul acțiunii se încadrează într-una din ipotezele reglementate de art. 483 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, întrucât vizează un conflict/litigiu de asigurări sociale.

Cum textul de lege anterior evocat exclude dreptul la recurs în litigiile de asigurări sociale, rezultă că decizia instanței de apel este o hotărâre definitivă de la data pronunțării, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I din C. proc. civ., conform căruia "sunt hotărâri definitive: hotărârile date în apel, fără drept de recurs (...)", coroborat cu alin. (2) al aceluiași articol:

"hotărârile prevăzute la alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunțării", raportat la art. 155 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010.

Fiind o hotărâre definitivă de la data pronunțării, rezultă că decizia nr. 484/2023 din 14 iunie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speță fiind operant principiul legalității căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.

Dând eficiență textelor de lege sus-menționate, în temeiul 496 alin. (1) teza a II-a raportat la art. 499 teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII BACĂU și, pe cale de consecință, va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul-contestator A. împotriva deciziei nr. 484/2023 din 14 iunie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă.

Admite excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII BACĂU.

Respinge recursul declarat de recurentul-contestator A. împotriva deciziei nr. 484/2023 din 14 iunie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 8 februarie 2024.

Sursă