ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 344/2024

Ședința publică din data de 14 februarie 2024

Deliberând asupra recursului și subliniind, în prealabil, că, potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins (...)", reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău – secția I Civilă la 22.11.2021, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii Bacău, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să oblige pârâta la revizuirea pensiei pentru limită de vârstă stabilită prin decizia de pensionare nr. x/25.09.1998 și a buletinului de calcul aferent acesteia și la emiterea unei noi decizii de pensionare prin care, la stabilirea punctajului mediu anual, să fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 20 de ani; a mai solicitat să oblige pârâta la plata diferenței drepturilor de pensie, actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală, începând cu ultimii 3 ani anterior introducerii cererii de chemare în judecată și la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu de avocat.

Prin sentința civilă nr. 444/27.05.2022, Tribunalul Bacău – secția I Civilă a admis în parte cererea de chemare în judecată și a obligat pârâta să emită o decizie de pensionare cu luarea în considerare a unui stagiu de cotizare de 20 de ani, începând cu data de 22.11.2021, să procedeze la calculul și plata diferențelor de pensie astfel rezultate, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, la care se va calcula și dobânda legală potrivit O.G. nr. 13/2011; a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 500 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe, A. și Casa Județeană de Pensii Bacău au declarat apel.

Prin decizia nr. 194/27.02.2023, Curtea de Apel Bacău – secția I Civilă a admis apelul declarat de Casa Județeană de Pensii Bacău, a schimbat în tot sentința apelată, în sensul că a respins acțiunea ca nefondată și a respins apelul declarat de reclamant.

Împotriva acestei decizii civile, A. a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ., solicitând casarea, rejudecarea de către instanța de recurs, cu consecința respingerii apelului declarat de Casa Județeană de Pensii și menținerii sentinței primei instanțe.

Subsumat primului motiv de recurs, autorul căii de atac a susținut încălcarea normelor de procedură privind citarea sa pentru termenul de judecată din 13.01.2023 și a invocat nulitatea procesului-verbal de comunicare a citației pentru fiecare termen din etapa procesuală a apelului, întrucât aceste înscrisuri prezintă vicii de formă, lipsind anumite mențiuni obligatorii.

Prin cel de-al doilea motiv de recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., a arătat că hotărârea atacată nu este motivată corespunzător, iar argumentele pe care le cuprinde sunt contradictorii și străine de natura cauzei. A arătat că din raționamentul instanței de apel nu rezultă că prima instanță ar fi aplicat greșit legea, iar aspectele reținute de aceasta privind vechimea în muncă și încadrarea în grupa de muncă legală nu au fost combătute prin alte probe administrate în apel.

În dezvoltarea ultimului motiv de recurs, a invocat încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material și a evocat decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, susținând că au fost ignorate de instanța de apel, deși erau obligatorii, potrivit art. 517 alin. (4) C. proc. civ. A mai invocat și încălcarea dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 3/1977 și ale O.G. nr. 13/2011.

Intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil, iar recurenta a răspuns la întâmpinare.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 494 C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului declarat în cauză, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac, ce presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege și, astfel, nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunțat este consacrat atât prin art. 129 din Constituția României, cât și prin art. 457 C. proc. civ.

În speță, reclamantul A. a învestit Tribunalul Bacău – secția I Civilă, la 22.11.2021, cu o cerere privind un conflict de asigurări sociale.

Potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în (…) conflictele de muncă și de asigurări sociale (...)".

Totodată, potrivit art. 155 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, împotriva hotărârilor prin care au fost soluționate pe fond cererile îndreptate împotriva C.N.P.P. sau împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie, indemnizații și pensii de serviciu prevăzute prin legi cu caracter special se poate face numai apel la curtea de apel competentă, iar conform alin. (2) al aceluiași articol, "hotărârile curților de apel, precum și hotărârile tribunalelor neatacate cu apel în termen sunt definitive".

Interpretarea acestor dispoziții legale relevă că legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului pentru hotărârile pronunțate în materia litigiilor de asigurări sociale, care potrivit prevederilor legale enunțate, pot fi atacate numai cu apel.

În aceste condiții, Înalta Curte constată că decizia nr. 194/27.02.2023, pronunțată de Curtea de Apel Bacău – secția I Civilă, împotriva căreia s-a declarat prezentul recurs, este o hotărâre definitivă, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., exclusă din sfera controlului de legalitate în recurs, iar recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ar fi de natură să încalce principiul legalității căilor de atac reglementat de art. 457 C. proc. civ.

Așa fiind, Înalta Curte, dând eficiență textelor de lege sus-menționate, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 194/27.02.2023, pronunțată de Curtea de Apel Bacău – secția I Civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 februarie 2024.