ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 205/2024

Ședința publică din data de 6 februarie 2024

Asupra recursului, din actele dosarului, constată următoarele:

A fost respinsă excepția lipsei de interes a reclamantului A., ca neîntemeiată.

A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a Asocierii B.- C. S.R.L., ca rămasă fără obiect.

A fost admisă în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanți, în contradictoriu cu pârâții B., în calitate de lider al Asocierii B. S.R.L - C. S.R.L. și C. S.R.L., în calitate de membru al asocierii.

Au fost obligați pârâții, în solidar, la plata, în favoarea reclamantului Județului Mureș a următoarelor sume: 686.779 RON, cu titlu de redevență, datorată conform contractului x/27.03.2019 Zona Sânpaul și suma 13.687 RON, cu titlu de penalități contractuale, calculate până la achitarea efectivă a sumelor datorate cu acest titlu; 673.032 RON, cu titlu de redevență, datorată conform contractului x/27.03.2019 Zona 4 Reghin și suma de 14.144 RON, cu titlu de penalități contractuale, calculate până la achitarea efectivă a sumelor datorate; 472.742,63 RON cu titlu de redevență, datorată conform contractului x/16.04.2019 Zona 6 Bălăușeri și suma de 7.966,13 RON, cu titlu de penalități, calculate până la achitarea efectivă a sumelor datorate cu acest titlu; 610.262 RON, cu titlu de penalități de 20% din valoarea investiției nerealizate pentru fiecare trimestru de întârziere după perioada de un an față de termenul prevăzut în Programul de Investiții, conform prevederilor art. 28 alin. (6) lit. a), datorată conform contractului x/27.03.2019 Zona 1 Sânpaul; 402.626,37 RON, cu titlu penalități de 20% din valoarea investiției nerealizate pentru fiecare trimestru de întârziere după perioada de un an față de termenul prevăzut în Programul de Investiții, conform prevederilor art. 28 alin. (6) lit. a), datorată potrivit contractului x/27.03.2019 Zona 4 Reghin; 150.191,88 RON, cu titlu penalități de 20% din valoarea investiției nerealizate pentru fiecare trimestru de întârziere după perioada de un an față de termenul prevăzut în Programul de Investiții, conform prevederilor art. 28 alin. (6) lit. a), datorată potrivit contractului x/16.04.2019 Zona 6 Bălăușeri; 1.525.655 RON, cu titlu penalități de 25% din valoarea investiției nerealizate pentru fiecare trimestru de întârziere după perioada menționată la lit. a), conform prevederilor art. 28 alin. (6) lit. b), datorată potrivit contractului x/27.03.2019 Zona 1 Sânpaul; 343.787,70 RON, cu titlu penalități de 25% din valoarea investiției nerealizate pentru fiecare trimestru de întârziere după perioada menționată la lit. a), conform prevederilor art. 28 alin. (6) lit. b), datorată potrivit contractului x/16.04.2019 Zona 6 Bălăușeri.

A fost respinsă cererea reclamanților de obligare a pârâților la plata sumelor indicate prin precizările depuse după data de 22.03.2021.

A fost admisă în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții Județul Mureș și A., în contradictoriu cu pârâtul B.

A fost obligat pârâtul la plata, în favoarea reclamantului Județului Mureș a următoarelor sume: 228.280 RON, cu titlu de redevență datorată conform contractului nr. x/27.03.2019 - zona 7 Râciu și suma de 4.560 RON, cu titlu de penalități pentru neachitarea la termen a redevenței, datorată conform contractului x/27.03.2019 Zona 7 Râciu, calculată în continuare până la achitarea efectivă a sumelor datorate cu acest titlu; 221.801,08 RON, cu titlu de penalități de 20% din valoarea investiției nerealizate pentru fiecare trimestru de întârziere după perioada de un an față de termenul prevăzut în Programul de Investiții, conform prevederilor art. 28 alin. (6) lit. a), datorată potrivit contractului x/27.03.2019 Zona 7 Râciu; 554.502,7 RON, cu titlu penalități de 25% din valoarea investiției nerealizate pentru fiecare trimestru de întârziere după perioada menționată la lit. a), conform prevederilor art. 28 alin. (6) lit. b), datorată potrivit contractului x/27.03.2019 Zona 7 Râciu.

A fost respinsă cererea reclamanților de obligare a pârâtului la plata sumelor indicate prin precizările depuse după data de 22.03.2021.

A fost admisă în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții Județul Mureș și A., în contradictoriu cu pârâtul D. S.R.L.

A fost obligat pârâtul la plata în favoarea reclamantului Județul Mureș a următoarelor sume: 370.082,00 RON, cu titlu de penalități de 20% din valoarea investiției nerealizate pentru fiecare trimestru de întârziere după perioada de un an față de termenul prevăzut în Programul de Investiții, conform prevederilor art. 28 alin. (6) lit. a), datorată potrivit contractului x/16.04.2019 Zona 5, Târnăveni; și 1.193.816 RON, cu titlu penalități de 25% din valoarea investiției nerealizate pentru fiecare trimestru de întârziere după perioada menționată la lit. a), conform prevederilor art. 28 alin. (6) lit. b), datorată potrivit contractului x/27.03.2019 zona 5 Târnăveni.

A fost respinsă cererea reclamanților de obligare a pârâtului la plata sumelor indicate prin precizările depuse după data de 22.03.2021.

A fost respinsă cererea reclamanților de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

A fost respinsă cererea pârâților de obligare a reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința nr. 92/2023 din 6 iunie 2023 pronunțată de Tribunalul Specializat Mureș pronunțată în dosarul nr. x/2021 a fost admisă cererea formulată de reclamanți, fiind completate minuta și dispozitivul sentinței nr. 40/14.03.2023, în sensul obligării pârâților B. și C. S.R.L. și la plata sumei de 503.282,97 RON, cu titlu penalități de 25% din valoarea investiției nerealizate pentru fiecare trimestru de întârziere după perioada menționată la lit. a), conform prevederilor art. 28 alin. (6) lit. b), datorată potrivit contractului x/27.03.2019 Zona 4 Reghin.

Totodată, pârâta B. a formulat apel și împotriva sentinței nr. 92/2023 din 6 iunie 2023 pronunțate de Tribunalul Specializat Mureș în dosarul nr. x/2021.

Prin încheierea nr. 52/A/CC din 11 octombrie 2023 pronunțată în dosarul nr. x/2021 Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins cererea de recuzare a doamnei judecător E., formulată de pârâta B.

Prin decizia nr. 247/A din 20 octombrie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2021 au fost admise apelurile formulate de pârâte împotriva sentinței nr. 40/2023 din 14 martie 2023 pronunțate în dosarul nr. x/2021, fiind schimbată în parte soluția primei instanțe în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale active a Județului Mureș, cu consecința respingerii acțiunii introduse de această parte.

A fost respins apelul pârâtei B. împotriva sentinței civile nr. 92 din 6 iunie 2023 pronunțate în dosarul nr. x/2021.

A fost respinsă cererea formulată de apelanta B. S.R.L privind acordarea cheltuielilor de judecată.

De asemenea, s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Într-o primă critică, recurenta a invocat că încheierea atacată nu cuprinde motivele pentru care au fost înlăturate susținerile privind relația de prietenie dintre familia judecătorului recuzat și consilierul juridic având calitatea de reprezentant al reclamantelor, motiv de recuzare prevăzut de art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ., completul care a soluționat cererea limitându-se să rețină numai că acest caz de incompatibilitate a fost deja analizat în cadrul dosarului nr. x/2022, precum și faptul că relația de prietenie invocată nu reprezintă un element de suspiciune rezonabilă cu privire la imparțialitatea judecătorului, fiind expresia unor manifestări umane normale și firești.

În susținerea criticii, au fost invocate dispozițiile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., art. 21 alin. (3) din Constituție și art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Potrivit unei alte critici, recurenta a susținut existența în cuprinsul încheierii recurate a unor motive contradictorii și a unor motive străine de natura cauzei.

Astfel, în susținerea celui de al doilea motiv de recuzare reprezentat de art. 42 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., s-a invocat că, la primul termen de judecată din 10.05.2023, în dosarul nr. x/2022, judecătorul recuzat a declarat cu ocazia formulării cererii de abținere că a formulat plângeri în interes personal împotriva pârâtei, pe fondul nemulțumirilor legate de serviciile de colectare a deșeurilor, magistratul locuind într-o zonă în care pârâta asigura prestarea acestor servicii.

Or, instanța de apel, analizând cererea de recuzare, a avut în vedere o altă situație de fapt decât cea reclamată, făcând trimitere la ședința de soluționare a cererii de abținere, la care judecătorul nu a participat, în loc de ședința publică în care s-a formulat cererea de abținere, când magistratul a făcut respectivele declarații.

A mai criticat recurenta că s-a omis cercetarea înregistrării audio a ședinței publice de judecată de la termenul din 10.05.2023, aferent dosarului nr. x/2022, în care același judecător a formulat cerere de abținere, deși această probă avea caracter determinant în ceea ce privește dovedirea motivului de recuzare.

Dosarul de recurs a fost înregistrat sub nr. x/2021/a6.

La data de 5 decembrie 2023 a fost înregistrată întâmpinarea formulată de intimatele Județul Mureș și A. prin care s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Recurenta a invocat motivul de nelegalitate instituit de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., în acord cu care "Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: (...) când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei."

Așadar, încheierea recurată va fi analizată numai din perspectiva îndeplinirii exigențelor privind motivarea hotărârii judecătorești raportat la obiectul concret al cauzei - recuzare.

Într-o primă critică, se susține că încheierea recurată nu cuprinde motivele pentru care instanța de apel a înlăturat susținerile privind relația de prietenie dintre familia judecătorului recuzat și consilierul juridic având calitatea de reprezentant al reclamantelor, completul care a soluționat cererea de recuzare limitându-se să rețină că motivul de incompatibilitate subsumat ipotezei prevăzute la art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ. a fost deja analizat în cadrul dosarului nr. x/2022, precum și faptul că relația de prietenie nu reprezintă un element de suspiciune rezonabilă cu privire la imparțialitatea judecătorului, fiind expresia unor manifestări umane normale și firești.

Verificând considerentele încheierii recurate, se constată că instanța s-a conformat dispozițiilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., încheierea de respingere a cererii de recuzare cuprinzând motivele de fapt și de drept pe care se sprijină și care au format convingerea instanței, motivarea fiind clară și coerentă sub aspectul aspectelor invocate de autorul cererii, făcând, totodată, posibil controlul judiciar în recurs.

Instanța, analizând incidența dispozițiilor art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ., a apreciat că nu au fost relevate elemente care să susțină teza incompatibilității magistratului recuzat, neexistând îndoieli legitime cu privire la imparțialitatea acestuia sau care să aducă atingere aparenței de imparțialitate, cu consecința că, în cauză, sunt respectate garanțiile procesuale recunoscute de legislația națională, precum și de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Raționamentul instanței a pornit de la evocarea mecanismului de analiză a imparțialității judecătorilor, astfel cum a fost conturat în jurisprudența Curții de la Strasbourg, prin examenul celor două criterii, subiectiv și obiectiv.

Or, făcând aplicarea acestor criterii la cazul concret dedus judecății, instanța a reținut că aspectele invocate în cuprinsul cererii de recuzare nu creează în mod întemeiat suspiciuni cu privire la imparțialitatea judecătorului recuzat, față de faptul că magistraților le revine obligația de a se manifesta cu imparțialitate și obiectivitate, ceea ce presupune ca, inclusiv în cadrul relațiilor personale pe care le dezvoltă, aceștia să se abțină de la manifestări care să ridice îndoieli rezonabile cu privire la afectarea imparțialității în cauzele pe care le judecă.

S-a concluzionat astfel că relația de prietenie dintre familia judecătorului și consilierul juridic al reclamantelor, fiind expresia unor manifestări umane normale și firești, nu reprezintă un element de bănuială legitimă cu privire la imparțialitatea judecătorului desemnat cu soluționarea pricinii.

În cele din urmă, instanța de apel a arătat că acest motiv de incompatibilitate a fost analizat și cu ocazia soluționării cererii de abținere a aceluiași judecător în dosarul nr. x/2022, care a fost respinsă pentru aceleași rațiuni.

Înalta Curte constată astfel că încheierea este motivată, fiind expus raționamentul logico-juridic în justificarea soluției pronunțate, instanța reținând că, pe plan subiectiv, relația de prietenie invocată nu constituie, în sine, un element care să răstoarne prezumția de imparțialitate iar, sub aspect obiectiv, că nu există fapte dovedite în sensul incompatibilității, care să justifice îndepărtarea judecătorului de la soluționarea cauzei. Ca o consecință, au fost arătate motivele pentru care nu au putut fi reținute susținerile părții.

Mai mult, instanța nu a ignorat analiza motivului de recuzare sub argumentul că acesta ar fi fost examinat într-un alt dosar, cum în mod greșit susține recurenta, ci a arătat, drept argument suplimentar, că în dosarul nr. x/2022 cererea de abținere a judecătorului, pentru același pretins motiv de incompatibilitate, constând în aceeași situație de fapt concretă, a fost respinsă.

S-a urmărit astfel să se sublinieze că în dosarul menționat însuși judecătorul care a formulat cererea de abținere vizând aceleași motive nu a reușit să dovedească incidența cazului de incompatibilitate, obligația judecătorului de a se abține fiind corespunzătoare dreptului părții de a-l recuza.

Prin urmare, contrar susținerilor recurentei, prin încheierea atacată au fost arătate motivele care au stat la baza soluției de respingere a cererii de recuzare întemeiate pe dispozițiile art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ., fiind respectate exigențele de motivare a hotărârii prevăzute de art. 425 alin. (1) lit. b) din același cod.

Vor fi înlăturate, ca neîntemeiate, și susținerile privind pretinsa existență a unui motiv străin și a considerentelor contradictorii, în legătură cu analiza cazului de incompatibilitate prevăzut la art. 42 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., care a vizat pretinsa declarație a judecătorului recuzat, într-un alt dosar purtat între aceleași părți, cu privire la plângerile formulate, în interes personal, împotriva pârâtei, în calitate de furnizor de servicii de salubrizare.

Nelegalitatea hotărârii pentru motive străine vizează situația particulară în care hotărârea conține numai considerente străine pricinii, în timp ce incongruența considerentelor presupune ca argumentele din cuprinsul unei hotărâri să se anihileze reciproc, lipsind practic raționamentul care fundamentează soluția, niciuna dintre aceste ipoteze de casare neregăsindu-se în cauză.

Încheierea recurată nu se întemeiază pe argumente care, în ansamblul lor, să nu aibă nicio legătură cu cauza și nu cuprinde contradicții în considerente.

Aprecierile instanței cu privire la situația de fapt concretă susținută de parte în sprijnul cazului de incompatibilitate prevăzut la art. 42 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. sunt în concordanță cu cele reținute prin încheierea nr. 26/A/CC din 10.05.2023, de respingere a cererii de abținere formulate în dosarul nr. x/2022, depusă în probațiune de către pârâtă.

Astfel, în dosarul nr. x/2022, motivul abținerii aceluiași judecător l-a constituit exclusiv cazul prevăzut de art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ., fiind evocată numai relația de prietenie dintre judecător și consilierul juridic al reclamantelor, nu și presupusele plângeri care ar fi fost formulate de judecător, în interes personal, împotriva pârâtei, în calitate de furnizor de servicii de salubrizare.

Se reține astfel că recurenta nu a invocat, în concret, existența unor veritabile motive contradictorii în conținutul încheierii sau a motivării străine de natura pricinii, ci mai degrabă și-a manifestat nemulțumirea față de stabilirea situației de fapt reținută ca urmare a aprecierii probelor, care a condus la soluția de respingere a cererii de recuzare.

Referitor la probe, în legătură cu același aspect, se invocă și omisiunea instanței de a cerceta înregistrarea audio a ședinței de judecată din 10.05.2023 aferente dosarului nr. x/2022

Or, se impune a se arăta că instanța învestită cu cererea de recuzare are plenitudine de apreciere în ceea ce privește probele, fiind suverană în a aprecia asupra utilității, concludenței și pertinenței acestora, în recurs nefiind posibilă reevaluarea aspectelor de fapt ale cauzei și a oportunității administrării probelor considerate relevante de către recurentă.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, constatând că nu este incident cazul de casare prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) din același cod, va respinge ca nefondat, recursul declarat de pârâta B. împotriva încheierii nr. 52/A/CC din 11 octombrie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2021.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta B. împotriva încheierii nr. 52/A/CC din 11 octombrie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2021.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 6 februarie 2024.