ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1994/2024

Ședința publică din data de 31 octombrie 2024

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 6 ianuarie 2014 pe rolul Tribunalului Argeș, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr. x/2014, contestatorul A. a chemat în judecată pe intimata B. S.R.L., contestând decizia nr. 349/09.12.2013 și solicitând anularea acesteia. A mai solicitat anularea deciziei nr. 325/14.11.2013, reintegrarea sa în funcția deținută anterior concedierii, obligarea intimatei la plata unei despăgubiri egale cu drepturile salariale majorate și a tuturor drepturilor bănești indexate și actualizate ce i se cuvin până la reintegrarea efectivă, precum și obligarea intimatei la plata daunelor morale/profesionale, în cuantum de 20.000 RON.

Tribunalul Argeș, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, prin sentința civilă nr. 684/2015 din 24 martie 2015, a respins contestația formulată de contestatorul A., în contradictoriu cu intimata B. S.R.L.

La data de 2 decembrie 2020 s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Argeș, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr. x/2020, cererea de revizuire formulată de revizuentul A., întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 3 și pct. 5 din C. proc. civ., împotriva sentinței civile nr. 684/2015 din 24 martie 2015 a Tribunalului Argeș, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale.

Prin sentința civilă nr. 3337/2021 din 18 iunie 2021, pronunțată de Tribunalul Argeș, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2020, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A., în contradictoriu cu intimata C. S.R.L. (fostă B. S.R.L.).

Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, prin decizia civilă nr. 237/2022 din 18 ianuarie 2022, a admis apelul declarat de revizuentul A., împotriva sentinței civile nr. 3337/2021 din 18 iunie 2021 a Tribunalului Argeș, a anulat sentința și a trimis cauza spre rejudecarea cererii de revizuire la Tribunalul Argeș.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Argeș, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr. x/2020*, la data de 1 februarie 2022.

Prin sentința civilă nr. 3529/2022 din 16 iunie 2022, pronunțată de Tribunalul Argeș, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x/2020, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A., în contradictoriu cu intimata C. S.R.L. (fostă B. S.R.L.).

Împotriva acestei sentințe, revizuentul A. a declarat apel, înregistrat pe rolul Curții de Apel Pitești, secția I civilă, sub nr. x/2020*, la data de 10 august 2022.

În faza procesuală a apelului, la termenul din 26 aprilie 2023, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a dispus, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., suspendarea judecății cauzei până la o nouă stăruință a părților.

Prin decizia civilă nr. 5554/2023 din 1 noiembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020, s-a admis excepția perimării și s-a constatat perimat apelul declarat de revizuentul A. împotriva sentinței civile nr. 3529 din 16 iunie 2022 a Tribunalului Argeș, intimată fiind C. S.R.L. (fostă B. S.R.L.).

La data de 29 noiembrie 2023 s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, sub nr. x/2020*, recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 5554/2023 din 1 noiembrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea dosarului la Curtea de Apel Pitești, în vederea repunerii cauzei pe rol și continuării judecății.

Decizia recurată a fost criticată sub aspectul nelegalității, pentru următoarele motive:

Instanța de judecată a încălcat regulile de procedură și a aplicat greșit normele de drept material.

A fost întrerupt cursul perimării, potrivit dispozițiilor art. 417 din C. proc. civ., în condițiile în care apelantul a solicitat repunerea cauzei pe rol.

În fapt, apelantul a solicitat strigarea cauzei mai târziu, fiind prezent la instanța penală. Apelantul a ajuns în timpul desfășurării ședinței de judecată, însă instanța nu a fost de acord cu reluarea cauzei pentru motivul că este o altă compunere a completului.

În realitate, completul de recurs era compus din aceeași membri. Recurentul din prezenta cauză menționează că a solicitat să semneze cererea, însă instanța nu i-a pus la dispoziție dosarul. Mai mult, nici nu a fost citat cu această mențiune, conform art. 420 alin. (1) din C. proc. civ.

Autorul căii de atac susține faptul că nu se cuvine aplicarea sancțiunii perimării în lipsa unei conduite procesuale culpabile a părții.

A mai arătat că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 416, întrucât cererea nu a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, cu referire la faptul că nu au trecut 6 luni de la ultimul act de procedură îndeplinit de reclamant.

Recurentul a evocat prevederile art. 242 alin. (2) din C. proc. civ., conform cărora judecata va fi reluată dacă obligațiile au fost îndeplinite. Așadar, instanța este obligată să constate că nu mai există un impediment în calea soluționării cauzei și să dispună, din oficiu, continuarea judecății.

Pentru aceste argumente, recurentul a solicitat casarea hotărârii atacate și repunerea pe rol a cauzei, nemaifiind incident motivul de suspendare, respectiv lipsa de stăruință a părților.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și pct. 8 din C. proc. civ.

Prin rezoluția de primire din 7 decembrie 2023, s-a stabilit în sarcina recurentului A. obligația de a depune la dosar un exemplar semnat al cererii de recurs, însă acesta nu s-a conformat dispozițiilor instanței de judecată .

Recursul declarat în cauză de recurentul A. a fost comunicat intimatei C. S.R.L. (fostă B. S.R.L.) la data de 26 februarie 2024, cu mențiunea că are obligația de a depune întâmpinare, în termen de cel mult 30 de zile de la comunicare.

Intimata C. S.R.L. (fostă B. S.R.L.) nu a formulat întâmpinare în cauză.

În temeiul art. 493 din C. proc. civ., Înalta Curte a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, în cuprinsul căruia s-a reținut că recursul declarat în cauză se impune a fi anulat pentru lipsa semnăturii, în completul de filtru, conform art. 493 alin. (5) din C. proc. civ.

Raportul a fost depus la dosar și, în urma analizării lui, a fost comunicat părților, care au fost înștiințate asupra faptului că în termen de 10 zile de la comunicare pot depune puncte de vedere la raport; niciuna dintre părți nu și-a exprimat punctul de vedere.

Prin rezoluția din 24 iulie 2024 s-a fixat termen pentru examinarea stadiului recursului, în completul de filtru, la data de 31 octombrie 2024.

Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (2) din C. proc. civ., excepția nulității recursului determinată de lipsa semnăturii, întrucât această excepție vizează legala învestire a instanței, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. e) din C. proc. civ., "cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: semnătura părții sau, după caz, a mandatarului părții, a reprezentantului legal al părții sau a consilierului juridic", iar conform art. 486 alin. (3) teza I din același act normativ, "mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) - e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității".

Norma legală enunțată se corelează cu dispozițiile generale în materia depunerii cererilor adresate instanțelor de judecată, art. 148 alin. (1) din C. proc. civ. reglementând că "orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să fie formulată în scris și să cuprindă (…) semnătura".

Semnătura nu reprezintă doar o simplă formalitate pe înscris, ci exprimă consimțământul părții în numele căreia este întocmit, dar și faptul certificării conținutului său, iar sancțiunea care intervine în cazul nesemnării memoriului de recurs este nulitatea, conform art. 486 alin. (3) din C. proc. civ.

Articolul 174 alin. (1) din C. proc. civ. definește nulitatea ca fiind sancțiunea care lipsește total sau parțial de efecte actul de procedură întocmit cu nerespectarea cerințelor legale, de fond sau de formă, iar art. 175 alin. (2) din C. proc. civ. prevede că "în cazul nulităților expres prevăzute de lege, vătămarea este prezumată, partea interesată putând face dovada contrară".

Legiuitorul a reglementat însă și obligația instanței de a pune în vedere părții că are posibilitatea ca, într-un anumit termen, să îndrepte neregularitățile actului de procedură; în acest sens, art. 177 din C. proc. civ. stabilește că, ori de câte ori este posibilă înlăturarea vătămării fără anularea actului, judecătorul va dispune îndreptarea neregularităților actului de procedură.

În cauză, recursul transmis la data de 3 noiembrie 2023, prin e-mail, către Registratura Curții de Apel Pitești nu a fost semnat, motiv pentru care instanța supremă i-a pus în vedere recurentului A., prin adresa comunicată la 14 decembrie 2023, că are obligația de a depune la dosar un exemplar semnat al cererii de recurs, sub sancțiunea anulării, fără ca autorul demersului judiciar să se conformeze obligației stabilite.

Aspectul referitor la neîndeplinirea obligației de a semna cererea de recurs a fost semnalat și prin raportul asupra admisibilității acestuia, comunicat recurentului A. la data de 10 iunie 2024, acesta rămânând în pasivitate în executarea obligației sale legale.

Înalta Curte constată că prezenta cerere de recurs nu îndeplinește condițiile de formă stabilite sub sancțiunea nulității; în lipsa semnăturii părții, o atare cerere, privată de unul dintre elementele necesare și esențiale pentru asigurarea unei minime discipline procesuale, nu poate determina o legală învestire a instanței.

În aceste condiții, întrucât cererea de recurs nu conține semnătura olografă a recurentului, devine incidentă sancțiunea nulității căii de atac.

Față de considerentele expuse, întrucât accesul la justiție presupune respectarea cerințelor formale în legătură cu promovarea căii de atac, dând eficiență prevederilor art. 486 alin. (1) lit. e) și alin. (3) din C. proc. civ., în temeiul art. 495 alin. (5) din același cod, Înalta Curte va anula recursul declarat în cauză de către recurentul A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 5554/2023 din 1 noiembrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 31 octombrie 2024.