ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2335/2023

Prin cererea formulata la data de 2 decembrie 2020 pe rolul Tribunalului Argeș, secția conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr. x/2020 reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L., a formulat contestație împotriva deciziei de sancționare disciplinară, solicitând instanței, ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea deciziei de sancționare nr. 560, emise de pârâtă în data de 04.11.2020, obligarea pârâtei la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate, precum și repunerea părților în situația anterioară prin reintegrarea pe postul deținut. Totodată, au fost solicitate cheltuieli de judecată. Prin sentința nr. 2896/2021 din 21 mai 2021 pronunțată de Tribunalul Argeș, secția conflicte de muncă și asigurări sociale a fost admisă contestația, fiind anulată decizia de concediere disciplinară nr. 560/04.11.2020. A fost dispusă repunerea părților în situația anterioară concedierii, fiind obligată intimata la plata unei despăgubiri egale cu drepturile salariale de care ar fi beneficiat contestatorul pe perioada cuprinsa între data desfacerii contractului de muncă și data reintegrării efective, drepturile indexate, majorate și reactualizate. Totodată, a fost respinsă cererea de acordare a cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel intimata B. S.R.L. Prin decizia nr. 4072/2022 din 17 octombrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a fost admis apelul pârâtei B. S.R.L.. A fost schimbată în parte sentința apelată în sensul respingerii contestației formulate de reclamant.

Împotriva acestei decizii reclamantul A. a formulat cerere de revizuire, în temeiul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Prin decizia nr. 1871/2023 din 24 martie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă în dosarul nr. x/2022 a fost respinsă cererea de revizuire.

Împotriva deciziei pronunțate asupra cererii de revizuire reclamantul A. a formulat recurs în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 5 și 6 C. proc. civ., solicitând anularea și înlocuirea considerentelor deciziei recurate și menținerea soluției pronunțate în calea de atac a revizuirii. În susținerea motivului de recurs prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurentul a criticat măsura atașării la dosarul cauzei a dosarului nr. x/2021, în contextul în care acest aspect nu a fost pus în discuția prealabilă a părților și fără ca procedura de citare să fi fost legal îndeplinită la termenul la care s-a dispus această măsură. Tot în considerarea motivului de recurs prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., s-a invocat interpretarea greșită a dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., întrucât instanța de revizuire a apreciat că, pentru a fi incidente dispozițiile legale evocate, se impune ca hotărârile potrivnice să fie pronunțate în aceeași pricină, deci să existe tripla identitate de elemente: același părți, același obiect și aceeași cauză. De asemenea, în dezvoltarea motivului de recurs prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurentul a susținut omisiunea instanței de revizuire de a expune motivele pentru care a apreciat că, pentru existența ipotezei prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 din același cod, se impune și identitatea de obiect. La data de 27 iulie 2023 a fost înregistrată întâmpinarea formulată de intimata B. S.R.L., prin avocat, fără a fi atașată împuternicirea avocațială, prin care s-a invocat excepția nulității recursului iar, în subsidiar, s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat. La data de 3 august 2023 a fost înregistrat răspunsul la întâmpinare formulat de recurent, prin care s-a arătat că decizia nr. 4072/17.10.2022 a fost anulată în cadrul unei contestații în anulare, solicitându-se înlocuirea considerentelor greșite cu propriile considerente și menținerea soluției de respingere a cererii de revizuire. La data de 8 noiembrie 2023 recurentul a solicitat judecarea cauzei în lipsă. La data de 13 noiembrie 2023 intimata a formulat concluzii scrise, depunând, de asemenea, dovezile cheltuielilor de judecată efectuate, în cuantum de 5.950 RON, reprezentând onorariu de avocat.

Înalta Curte de Casație și Justiție, asupra recursului formulat în cauză, reține următoarele considerente: Cu privire la excepția nulității recursului invocată prin întâmpinare, se reține că actul de procedură al întâmpinării a fost formulat de intimată prin avocat, fără a fi însoțit de dovada calității de reprezentant convențional. Având în vedere că împuternicirea avocațială, în copie, a fost atașată la dosarul cauzei după închiderea dezbaterilor, rezultă că aceasta nu poate fi luată în considerare, în raport cu dispozițiile art. 394 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora "După închiderea dezbaterilor, părțile nu mai pot depune niciun înscris la dosarul cauzei, sub sancțiunea de a nu fi luat în seamă". Prin urmare, dat fiind că, la momentul închiderii dezbaterilor, împuternicirea reprezentantului convențional al intimatei nu se afla la dosarul cauzei, excepția nulității invocată prin întâmpinare nu va fi analizată. Pe fondul recursului, se reține că obiectul căii de atac, întemeiate pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 6 C. proc. civ., îl reprezintă decizia nr. 1871/2023 din 24 martie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, prin care a fost respinsă cererea de revizuire formulată reclamant împotriva deciziei nr. 4072/2022 din 17 octombrie 2022 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă. Prin decizia nr. 4072/2022 din 17 octombrie 2022 a fost admis apelul pârâtei împotriva sentinței civile nr. 2896 din 21 mai 2021 a Tribunalului Argeș, cu consecința schimbării în parte a sentinței apelate, în sensul respingerii contestației împotriva măsurii sancționării disciplinare promovate de reclamant. Astfel cum rezultă din actele dosarului, împotriva acestei decizii pronunțate în apel, reclamantul a formulat atât cerere de revizuire, cât și contestație în anulare, introducerea concomitentă a celor două căi extraordinare de retractare fiind permisă prin raportare la dispozițiile art. 459 alin. (3) C. proc. civ. Cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în sprijinul acesteia susținându-se că decizia din apel încalcă autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri pronunțate într-un alt dosar cu aceleași părți. Totodată, contestația în anulare a fost întemeiată pe dispozițiile art. 503 alin. (1) C. proc. civ., susținându-se nelegala citare a reclamantului în etapa procesuală a apelului. Cererea de revizuire a fost respinsă la data de 24 martie 2023, partea formulând recurs numai împotriva considerentelor deciziei atacate, nu și a soluției. Înalta Curte de Casație și Justiție reține că, după cum însuși recurentul a arătat, contestația în anulare formulată a fost admisă, ca urmare a incidenței ipotezei vizate de art. 503 alin. (1) C. proc. civ., prin decizia intermediară nr. 384/2023 din 25 ianuarie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, fiind anulată decizia nr. 4072/2022 din 17 octombrie 2022, ce a fost atacată, deopotrivă, și pe calea revizuirii. Prezintă relevanță faptul că cererea având ca obiect contestația în anulare a fost admisă (25.01.2023) anterior soluționării cererii de revizuire sau, în alți termeni, la data soluționării cererii de revizuire (24.03.2023) formulate împotriva aceleiași hotărâri, decizia nr. 4072/2022 din 17 octombrie 2022 fusese deja anulată. Prin efectul admiterii contestației în anulare Curtea de Apel Pitești, secția I civilă și-a retractat decizia nr. 4072/2022 din 17 octombrie 2022 pronunțată în apel și a reluat judecata apelului, în vederea înlocuirii hotărârii viciate cu o nouă hotărâre pronunțată în condiții de regularitate procedurală. Mai mult, în rejudecare, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a pronunțat o nouă hotărâre, respectiv decizia nr. 4490/2023 din 25 septembrie 2023, fiind astfel anulată și înlocuită decizia nr. 4072/2022 din 17 octombrie 2022, atacată și pe calea revizuirii, această din urmă hotărâre încetându-și efectele și nemaiavând nicio putere. În egală măsură, deciziile pronunțate de instanța de retractare atât asupra contestației în anulare, cât și a apelului, în rejudecare, se bucură de toate efectele procesuale recunoscute oricărei hotărâri judecătorești, respectiv caracter definitiv, obligatoriu și autoritate de lucru judecat. Așadar, prin raportare la ordinea soluționării, din perspectivă temporală, a căilor extraordinare de atac exercitate de reclamant împotriva aceleiași hotărâri, Înalta Curte formulează observația că, la data de 24 martie 2023, data pronunțării deciziei nr. 1871/2023, împotriva căreia s-a formulat recurs, decizia nr. 4072/2022 din 17 octombrie 2022, care forma obiectul revizuirii, fusese deja anulată. Cu alte cuvinte, în contextul anulării, în prealabil, a deciziei a cărei retractare s-a cerut, rezultă că, la data soluționării cererii de revizuire, nu se mai impunea verificarea încalcării sau nu a autorității de lucru judecat a unei alte hotărâri pronunțate anterior între părți, prin raportare la dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. În acest context, analizând motivele de casare invocate de parte, Înalta Curte constată următoarele: Critica subsumată motivului de nelegalitate prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., privind atașarea dosarului nr. x/2021, fără ca acest aspect să fi fost pus în discuție și în lipsa legalei citări a părților, va fi înlăturată, întrucât, prin măsura dispusă de instanța de revizuire, nu s-a produs părții nicio vătămare. Or, numai o încălcare a dispozițiilor de procedură care prezintă relevanță în economia procesului și care, totodată, a cauzat părții o vătămare, este de natură să reclame casarea hotărârii atacate. De asemenea, nu pot fi reținute criticile subsumate motivelor de recurs prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 5 și 6 C. proc. civ., referitoare la interpretarea greșită a dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din același cod și la omisiunea instanței de revizuire de a expune argumentele pentru care a apreciat că, pentru a fi incidentă ipoteza hotărârilor potrivnice, prevăzută de textul de lege evocat, se impune îndeplinirea cerințelor privind identitatea de părți, obiect și cauză. Astfel, fiind anulată decizia atacată pe calea revizuirii, rezultă că susținerile recurentului nu au nicio finalitate. Pentru aceste motive, nefiind incidente motivele de nelegalitate vizate de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 6 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 496 alin. (1) din același cod, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 1871/2023 din 24 martie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă. De asemenea, va fi respinsă cererea formulată de intimata B. S.R.L., prin reprezentant convențional, de acordare a cheltuielilor de judecată, constând în onorariul avocațial aferent etapei procesuale a recursului, ca urmare a faptului că nu s-a făcut dovada calității de reprezentant până la momentul închiderii dezbaterilor, așa cum prevede art. 394 C. proc. civ., împuternicirea avocatului fiind depusă la dosarul cauzei după ce instanța a rămas în pronunțare.