ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1978/2023

Ședința publică din data de 10 octombrie 2023

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea formulată la 24 aprilie 2017 și înregistrată pe rolul Tribunalului Iași la 27 aprilie 2017, A. a solicitat, în contradictoriu cu intimații Direcția Regională Antifraudă Fiscală nr. 1 Suceava și Agenția Națională de Administrare Fiscală, revizuirea hotărârii nr. 1795 din 5 decembrie 2016 a Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul nr. x/2015, invocând faptul că există contradicție între această hotărâre și hotărârile Tribunalului Iași nr. 396 din 17 martie 2016, pronunțată în soluționarea apelului formulat împotriva sentinței civile nr. 7013/2015 în dosarul nr. x/2015; nr. 1024 din 23 iunie 2016 prin care s-a menținut sentința civilă nr. 13775 din 24 noiembrie 2015 în dosarul nr. x/2014 și încheierea nr. 60 din 5 octombrie 2015, pronunțată în dosarul nr. x/2015 al Tribunalului Iași.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Prin decizia nr. 2058/2017 din 7 noiembrie 2017 pronunțată de Tribunalul Iași, secția I civilă, s-a admis excepția necompetenței materiale a acestei instanțe și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Iași.

Prin decizia civilă nr. 160/2018 din 14 martie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția Civilă, cererea de revizuire a fost respinsă ca tardivă.

La data de 15 mai 2018, recurentul A. a declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 160/2018 din 14 martie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția Civilă, invocând în drept dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

A solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei la aceeași instanță pentru soluționarea cererii de revizuire.

În dezvoltarea motivului de casare invocat, recurentul a susținut, în esență, că hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea legii, termenul de revizuire fiind calculat greșit prin raportare la data pronunțării ultimei hotărâri și nu prin raportare la data comunicării efective a ultimei hotărâri.

În cuprinsul cererii de recurs, a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., apreciind că sintagma de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri este contrară principiilor dreptului de acces la justiție, securității juridice (art. 6 par. 1 din Convenție) și existenței unei căi de atac efective (art. 13 din Convenție), respectiv art. 1 alin. (5), (11), (20) și 21 din Constituția României.

Intimatele Direcția Regională Antifraudă Fiscală nr. 1 Suceava și Agenția Națională de Administrare Fiscală nu a formulat întâmpinare.

Înalta Curte de Casație și Justiție a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., prin raport constatându-se că recursul declarat de reclamantul A. este admisibil în principiu.

Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 7 decembrie 2018, potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., s-a dispus comunicarea către părți a raportului întocmit în cauză.

Prin încheierea din 17 mai 2019, pronunțată în dosarul x/2018, a fost admisă cererea formulată de petentul A. și a fost sesizată Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Constatând că prin încheierea din 17 mai 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2018, a fost admisă cererea formulată de petentul A. și s-a dispus sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, prin încheierea din 17 mai 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2018, a dispus suspendarea judecării recursului până la soluționarea excepției de neconstituționalitate, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

La 24 mai 2023, cauza a fost repusă cauza pe rol; a fost admis în principiu recursul și s-a stabilit termen pentru soluționarea acestuia la 11 octombrie 2023.

Prin încheierea din 12 septembrie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2018, a fost preschimbat din oficiu termenul de judecată stabilit la 11 octombrie 2023 pentru 10 octombrie 2023.

Înalta Curte de Casație și Justiție, verificând în cadrul controlului de legalitate decizia atacată în raport de criticile formulate, constată că recursul declarat de revizuentul A. este nefondat, pentru considerentele ce urmează:

Preliminar, deși recurentul a invocat motivul de casare reglementat de pct. 8 al art. 488 C. proc. civ., se constată că argumentele expuse pot fi circumscrise motivului de recurs instituit de pct. 5 al art. 488 C. proc. civ., care prevede că hotărârea poate fi casată când prin aceasta, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, însă criticile invocate sunt nefondate.

În speță, la 24 aprilie 2017, A. a solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 508 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea deciziei civile nr. 1795 din 5 decembrie 2016 pronunțată de Tribunalul Iași, apreciind-o potrivnică deciziei civile nr. 396 din 17 martie 2016 pronunțată de Tribunalul Iași, deciziei civile nr. 1024 din 23 iunie 2016 pronunțată de Tribunalul Iași și încheierii penale nr. 60, pronunțată la 5 octombrie 2015 de Tribunalul Iași.

Recurentul A. susține că decizia ce formează obiectul prezentului recurs, decizie prin care s-a respins cererea sa de revizuire, a fost pronunțată cu încălcarea legii, termenul de revizuire fiind calculat greșit prin raportare la data pronunțării ultimei hotărâri, și nu prin raportare la data comunicării efective a ultimei hotărâri.

Conform dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., termenul de revizuire este o lună și se va socoti, în cazul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.

Prin urmare, în condițiile în care ultima hotărâre cu privire la care s-a solicitat revizuirea este decizia civilă nr. 1795 din 5 decembrie 2016 pronunțată de Tribunalul Iași, definitivă de la data pronunțării, respectiv 5 decembrie 2016, în mod legal Curtea de Apel Iași, secția Civilă a reținut că termenul până la care se putea exercita calea de atac a revizuirii s-a împlinit la 5 ianuarie 2017.

Astfel, formularea cererii de revizuire la 24 aprilie 2017, împotriva deciziei civile nr. 1795 din 5 decembrie 2016 pronunțată de Tribunalul Iași, decizie rămasă definitivă la data pronunțării, este făcută cu depășirea termenului imperativ prevăzut de lege, înscris în art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Este de amintit că potrivit art. 10 alin. (1) C. proc. civ., părțile au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător.

Neexercitarea dreptului procesual în cadrul termenului imperativ stabilit de lege, atrage sancțiunea prevăzută de art. 185 alin. (1) C. proc. civ., care este decăderea din exercitarea dreptului, actul de procedură făcut peste termen fiind lovit de nulitate.

Contrar susținerilor recurentului, data comunicării hotărârii este lipsită de relevanță în ceea ce privește momentul de la care curge termenul de revizuire, întrucât nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prescrise de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează.

Obligația de exercitare a drepturilor procesuale în cadrul termenelor legale este expresia aplicării principiului privind dreptul persoanelor la judecarea procesului în mod echitabil și într-un termen rezonabil, așa cum este prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Pentru rațiunile înfățișate, constatând că măsura casării deciziei recurate nu se justifică din perspectiva motivelor de nelegalitate invocate, Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., văzând și prevederile art. 499 C. proc. civ., va respinge recursul declarat de recurentul-revizuent A. împotriva deciziei nr. 160/2018 din 14 martie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-revizuent A. împotriva deciziei nr. 160/2018 din 14 martie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția Civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 octombrie 2023.