ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1758/2024

HOTĂRÂRE

09.10.2024

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2024
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1758/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 9 octombrie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la 7 august 2023, sub nr. x/2023, reclamanta A. S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., obligarea acestuia la plata debitului principal compus din contravaloarea serviciilor prestate și a ratelor echipamentelor în cuantum total de 1.430,66 RON, precum și la plata accesoriilor aferente debitului principal: penalități de întârziere calculate de cedentă înainte de data cesiunii, cuprinse în facturi, în cuantum de 20,34 RON; despăgubiri pentru încetarea prematură a contractului indicate în ultima factură în cuantum de 1.576,81 RON; penalități de întârziere de 0,5%/zi de întârziere conform contractului, în continuare, de la data indicată în ultima factură și până la plata integrală a debitului, iar în subsidiar acordarea dobânzii legale penalizatoare, cu cheltuieli de judecată.

În drept, reclamanta a invocat art. 1026 și urm. C. proc. civ.

Pârâtul nu a depus întâmpinare.

La termenul de la 17 aprilie 2024, Judecătoria Pitești, secția Civilă a invocat excepția necompetenței teritoriale, raportat la art. 121 C. proc. civ. și la verificările efectuate în baza de date D.E.P.A.B.D.

Prin sentința civilă nr. 2495 din 17 aprilie 2024, Judecătoria Pitești, secția Civilă a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Mureș. În esență, instanța a reținut că, față de dispozițiile art. 1028 alin. (2) raportat la art. 121 C. proc. civ., ale art. 8 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ. și ale art. 2 pct. 2 din O.G. nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, reclamanta și pârâtul se circumscriu noțiunilor de profesionist și consumator, iar competența, în aceste cazuri, este una exclusivă. A constatat că din verificările efectuate în baza de date D.E.P.A.B.D., reiese că pârâtul figurează cu domiciliul în jud. Olt și cu reședința activă, în perioadă 31 iulie 2023-30 iulie 2024, în Târgu Mureș, str. x, jud. Mureș, care se află în circumscripția Judecătoriei Târgu Mureș. Ca atare, instanța a considerat că este competentă să soluționeze cauza Judecătoria Târgu Mureș.

Ca urmare, cauza a fost înaintată Judecătoriei Târgu Mureș.

La termenul de la 5 iunie 2024, Judecătoria Târgu Mureș a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale pe care a admis-o prin sentința civilă nr. 5611 de la aceeași dată și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina.

În esență, instanța a interpretat în mod coroborat prevederile art. 1028 alin. (1) și alin. (2), art. 107, art. 108, art. 121 și art. 126 alin. (2) C. proc. civ. și a considerat că în cazul cererilor îndreptate împotriva unui consumator, în situația în care părțile nu au convenit alegerea instanței competente după nașterea dreptului la despăgubire, competența aparține în mod exclusiv instanței în circumscripția căreia se află domiciliul consumatorului. În opinia Judecătoriei Târgu Mureș, noțiunea de domiciliu reglementată de art. 87 și art. 88 C. civ. se referă la locul unde consumatorul a declarat că își are locuința principală, iar reședința reprezintă un criteriu subsidiar de stabilire a competenței. Așa fiind, s-a stabilit că este competentă să soluționeze cauza Judecătoria Slatina.

Ca urmare, cauza a fost trimisă spre soluționare Judecătoriei Slatina.

La termenul de la 10 septembrie 2024, Judecătoria Slatina a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale pe care a admis-o prin sentința civilă nr. 3426 de la aceeași dată, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Mureș, a constatat existența unui conflict negativ de competență, a suspendat judecarea cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului.

În esență, Judecătoria Slatina a reținut caracterul imperativ al dispozițiilor art. 121 și art. 126 C. proc. civ. și calitatea de profesionist a reclamantei, respectiv de consumator a pârâtului, precum și faptul că la data formulării cererii de chemare în judecată, reclamantul locuia efectiv în circumscripția Judecătoriei Târgu Mureș, care este competentă să soluționeze litigiul.

Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Judecătoriei Slatina competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte constată că instanțele, respectiv Judecătoria Târgu Mureș și Judecătoria Slatina, s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeași cauză, declinările de competență între instanțele sesizate sunt reciproce și cel puțin una dintre cele două instanțe este competentă să soluționeze cauza.

Nici una din instanțele aflate în conflict nu se consideră competentă din punct de vedere teritorial să judece cererea cu care a fost sesizată.

Fiind îndeplinite condițiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluționarea prezentului conflict negativ de competență prin emiterea regulatorului de competență.

Înalta Curte reține că instanțele au fost învestite cu o cerere formulată de un profesionist împotriva unui consumator, iar instanța competentă în aceste cazuri este cea de la domiciliul consumatorului. Art. 121 C. proc. civ. stabilește o competență absolută, de ordine publică, exclusiv în favoarea instanței în a cărei circumscripție domiciliază consumatorul.

Conform dispozițiilor art. 87, respectiv art. 88 C. civ., domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală, iar reședința persoanei fizice este în locul unde își are locuința secundară.

Din verificările efectuate în baza de date D.E.P.A.B.D., conform procesului-verbal aflat la dosarul Judecătoriei Pitești, rezultă că la data sesizării instanței de judecată, pârâtul avea domiciliul în jud. Olt, localitate aflată în circumscripția Judecătoriei Slatina.

Așa fiind, în raport de considerentele expuse și de principiul asigurării accesului efectiv la justiție, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.