ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1659/2024
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1659/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 25 septembrie 2024
Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani, secția I civilă la 14.06.2023, reclamantele A., B., C., D., E. și F. au chemat în judecată pe pârâții Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Curtea de Apel Iași, Tribunalul Iași și Tribunalul Vaslui solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să oblige pe pârâtul Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, în calitate de ordonator principal de credite, la alocarea fondurilor necesare plății drepturilor salariale stabilite prin decizia nr. 164/16.05.2023, emisă de Președintele Curții de Apel Iași, pe pârâta Curtea de Apel Iași, în calitate de ordonator secundar de credite și pe pârâții Tribunalul Iași și Tribunalul Vaslui, în calitate de ordonatori terțiari de credite, la plata integrală, printr-o singură tranșă, a drepturilor salariale restante, pentru perioada începând cu 01.01.2018 până la data pensionării fiecărei reclamante, astfel cum au fost stabilite prin decizia nr. 164/16.05.2023 emisă de Președintele Curții de Apel Iași, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație, precum și la plata dobânzii legale penalizatoare aferente, calculată de la scadența sumelor respective până la plata lor efectivă.
Prin sentința civilă nr. 1081/15.12.2023, Tribunalul Botoșani, secția I civilă a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Iași.
Pentru a hotărî astfel, a reținut că reclamantele nu mai au calitate de grefieri, astfel că nu este incident art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ., fiind incidente dispozițiile art. 269 din Codul muncii, care reglementează competența tribunalului de la domiciliul, reședința sau sediul reclamantului și, cum titularele demersului judiciar au domiciliul în Iași, acest tribunal este competent pentru judecarea cererii lor.
Astfel învestit, Tribunalul Iași, secția I civilă a pronunțat sentința civilă nr. 1230/18.06.2024, prin care a admis excepția necompetenței sale teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Botoșani, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.
Pentru a pronunța această sentință, a avut în vedere motivarea reclamantelor, care au arătat că alegerea Tribunalului Botoșani pentru judecarea cererii lor este întemeiată pe dispozițiile art. 127 alin. (2) și (2
1
) C. proc. civ., față de calitatea pârâților.
Înalta Curte, constatând existența conflictului negativ de competență între instanțele care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunța regulatorul de competență, în temeiul art. 135 C. proc. civ., stabilind competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Botoșani, pentru următoarele considerente:
Între părți s-a declanșat un litigiu asimilat celor de muncă, fiind incidente dispozițiile art. 269 alin. (1) și (2) din Codul muncii, potrivit cărora conflictele de muncă se soluționează de tribunalul în a cărui circumscripție își are domiciliul, reședința sau locul de muncă reclamantul.
Autoarele acțiunii, domiciliate în județul Iași, în calitate de foști grefieri la judecătoriile Pașcani și Răducăneni, au învestit Tribunalul Botoșani, pârâți fiind Curtea de Apel Iași, Tribunalul Iași și Tribunalul Vaslui.
Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ. "dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea", iar în conformitate cu alin. (3) al aceluiași articol "dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor".
Cum reclamantele nu mai aveau calitatea de grefieri la data învestirii instanței, dispozițiile legale enunțate nu sunt aplicabile.
Totodată, potrivit art. 127 alin. (2) C. proc. civ., "în cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competența instanței la care acesta își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii".
Conform art. 127 alin. (2
1
) și (3) C. proc. civ., dispozițiile alin. (1) și (2) C. proc. civ. se aplică în mod corespunzător și în ipoteza în care o instanță de judecată are calitatea de reclamant sau pârât, precum și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor.
În speță, au calitate de pârâte trei instanțe de judecată, dintre care Tribunalul Iași era cea competentă să soluționeze cererea reclamantelor, pe criteriul domiciliului lor.
Această împrejurare atrage incidența dispozițiilor art. 127 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii, așadar titularul acțiunii este cel care decide dacă se prevalează sau nu de posibilitatea de a se adresa uneia dintre aceste instanțe.
În prezenta cauză, reclamantele au înțeles să învestească cu soluționarea litigiului Tribunalul Botoșani, instanță aflată în circumscripția Curții de Apel Suceava, învecinată Curții de Apel Iași, în circumscripția căreia se află Tribunalul Iași, instanță pârâtă și competentă, potrivit legii, să soluționeze cauza, exprimându-și astfel opțiunea, în condițiile art. 127 alin. (2) și (3) C. proc. civ., privind competența teritorială în soluționarea cererii de chemare în judecată, această opțiune neputând fi cenzurată de instanță din oficiu.
Așa fiind, pentru argumentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Botoșani.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Botoșani.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 septembrie 2024.