ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1996/2024

Ședința publică din data de 25 septembrie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată:

Prin cererea de valoare redusă înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 23.08.2023 sub nr. unic de dosar x/2023, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., obligarea acestuia la plata sumei de 1.402,03 RON, reprezentând debit principal, la care se adaugă dobânda legală de la data introducerii cererii de valoare redusă până la data plății, cu restituirea cheltuielilor de judecată constând în taxă judiciară de timbru.

Prin sentința civilă nr. 10785 din 14 noiembrie 2023, Judecătoria Iași a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența în favoarea Judecătoriei Botoșani, reținând, în esență, incidența art. 121 din C. proc. civ. și faptul că domiciliul pârâtului din evidențele DEPABD este situat în circumscripția teritorială a Judecătoriei Botoșani.

Prin sentința civilă nr. 764 din 10 aprilie 2024, Judecătoria Botoșani a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența în favoarea Judecătoriei Iași, reținând, în esență, incidența art. 121 din C. proc. civ. și faptul că domiciliul efectiv al pârâtului este situat în circumscripția teritorială a Judecătoriei Iași.

Constatând ivit conflictul negativ de competență, Judecătoria Botoșani a suspendat judecata si a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Soluționând conflictul negativ de competență, Înalta Curte va stabili că instanța competentă teritorial să soluționeze acțiunea de față este Judecătoria Iași, pentru următoarele considerente:

În drept, conform art. 1028 alin. (2) din C. proc. civ., competența teritorială se stabilește potrivit dreptului comun, iar în conformitate cu dispozițiile art. 121 teza I din C. proc. civ., cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanța domiciliului consumatorului, acest din urmă text legal instituind un caz de competență teritorială exclusivă, de la care părțile nu pot deroga, potrivit art. 129 alin. (2) pct. 3 din C. proc. civ., excepția de necompetență putând și trebuind să fie invocată inclusiv de judecător, conform art. 130 alin. (2) C. proc. civ.

Instanțele aflate în conflict au reținut în concordanță aplicabilitatea dispozițiilor art. 121 C. proc. civ., însă chestiunea care a determinat declinările reciproce de competență a privit interpretarea diferită, atribuită noțiunii de domiciliu în situația particulară din speță. Judecătoria Botoșani s-a raportat la domiciliul de fapt al pârâtului, iar Judecătoria Iași a dat prevalență domiciliului care figurează înscris în actul de identitate.

Astfel cum este reglementat în art. 87 C. civ., domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde acesta declară că își are locuința principală.

Art. 91 din același act normativ prevede că "Dovada domiciliului și a reședinței se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate. În lipsa acestor mențiuni ori atunci când acestea nu corespund realității, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reședinței nu va putea fi opusă altor persoane. Dispozițiile alin. (2) nu se aplică în cazul în care domiciliul sau reședința a fost cunoscută prin alte mijloace de cel căruia i se opune".

Înalta Curte reține că noțiunea de domiciliu la care fac trimitere textele de lege enunțate mai sus vizează, în sens procesual, locuința unde se găsește în fapt persoana a cărei ocrotire se solicită, pentru a-i putea fi asigurat și respectat dreptul la apărare și pentru a se putea facilita administrarea probatoriului în vederea soluționării cauzei. Așadar, această noțiune trebuie interpretată în sens larg, prezentând relevanță nu atât locuința statornică sau principală a acestei persoane, ci adresa unde locuiește efectiv.

Din actele dosarului, rezultă că pârâtul își are domiciliul de fapt pe raza municipiului Iași, actele de procedură fiindu-i comunicate personal pârâtului la domiciliul din circumscripția teritorială a Judecătoriei Iași (conform dovezii de comunicare de la dosar Jud. Botoșani), în timp ce actele de procedură comunicate la adresa din județul Botoșani s-au întors cu mențiunea destinatar mutat de la adresă s-a au fost afișate prin depunerea la cutia poștală.

Astfel, în scopul determinării competenței teritoriale, instanța va ține seama de locuința efectivă a persoanei ocrotite, prin raportare la necesitățile probatorii și la respectarea dreptului la u proces echitabil, prin posibilitatea pârâtului de a lua efectiv la cunoștință de actele de procedură din dosar și respectarea dreptului la apărare, circumstanțe în raport de care domiciliul menționat în cartea de identitate, respectiv în Municipiul Botoșani, apare ca fiind lipsit de relevanță.

Cum pârâtul locuiește efectiv în circumscripția teritorială a Judecătoriei Iași, aceasta este instanța competentă teritorial să soluționeze cererea dedusă judecății.

În raport cu considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 135 din C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Iași.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Iași.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 25 septembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.