ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1618/2024

Ședința publică din data de 24 septembrie 2024

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Botoșani la data de 02.03.2023 sub nr. x/2023, reclamanta A.. a chemat-o în judecată pe pârâta B., solicitând instanței să dispună obligarea acesteia la plata sumei de 370,97 RON reprezentând debit principal, la plata sumei de 57,55 RON, reprezentând penalități de întârziere calculate de creditorul inițial asupra valorii totale a facturii, la plata dobânzii legale penalizatoare de la data cesiunii, 30.03.2022, până la data plății, la plata sumei de 931,18 RON, reprezentând daune reziliere/taxe reziliere și echipamente, precum și la plata sumei de 50 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 1026 și următoarele C. proc. civ., art. 1566 și următoarele C. civ.

Pârâta B., deși legal citată, nu a depus la dosar întâmpinare.

La primul termen de judecată cu procedura legal îndeplinită, din 06.12.2023, instanța, din oficiu, a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Botoșani și a reținut cauza în pronunțare pe excepție.

Prin sentința civilă nr. 1947/06.12.2023, Judecătoria Botoșani a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței, invocată din oficiu; a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oltenița.

În fundamentarea acestei sentințe, în aplicarea art. 121 C. proc. civ., art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., art. 2 alin. (1) din Legea 193/2000 și art. 3 C. civ., s-a reținut că, întrucât, reclamanta are calitatea de profesionist, iar pârâtul pe cea de consumator, în speță este vorba de o competență teritorială exclusivă în favoarea judecătoriei în raza căreia consumatorul domiciliază efectiv, ceea ce presupune că excepția necompetenței teritoriale are un caracter absolut, putând fi invocată de oricare dintre părți, de către procuror sau de instanță din oficiu.

Astfel, având în vedere normele invocate și faptul că domiciliul pârâtului este, conform DEPABD, în loc. Ulmeni, jud. Călărași, instanța competentă pentru soluționarea prezentei cereri de valoare redusă este Judecătoria Oltenița, în a cărei circumscripție se afla comuna loc. Ulmeni, unde domiciliază pârâtul consumator.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Oltenița la data de 09.01.2024.

La data de 24.04.2024, pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Oltenița, arătând că locuiește efectiv în Municipiul Botoșani, județ Botoșani.

Prin sentința civilă nr. 1722 din 3 iulie 2024, Judecătoria Oltenița a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței, invocată din oficiu; a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Botoșani; a constatat ivit conflictul negativ de competență; a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență; totodată, a suspendat judecata cauzei până la soluționarea conflictului negativ de competență.

În fundamentarea acestei sentințe, în aplicarea art. 121 din C. proc. civ., art. 129 alin. (2) pct. 3 și art. 130 alin. (2) din C. proc. civ., art. 1.028 alin. (2) din același cod, art. 3 alin. (2) și (3) din C. civ., pct. 13 din Anexa la Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului și art. 2 pct. 2 din O.G. nr. 21/1992 privind protecția consumatorului, instanța a reținut următoarele:

Pârâta are calitatea de consumator, fiind beneficiarul serviciilor furnizate de C. S.A., pe care le-a contractat în scopuri din afara exercițiului unei activități comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale, iar, reclamanta are calitatea de profesionist, ținând cont de faptul că este o întreprindere care exercită în mod sistematic activitățile înscrise în obiectul său de activitate.

Totodată, s-a constatat că domiciliul activ al pârâtei se află în Municipiul Botoșani, județ Botoșani, astfel cum rezultă din Referatul privind verificarea bazei de date a DEPABD.

Prin urmare, Judecătoria Botoșani este competentă teritorial să judece prezentul litigiu, având în vedere că domiciliul debitoarei se află în Municipiul Botoșani, iar prezenta cerere de chemare în judecată este formulată de un profesionist împotriva unui consumator.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Judecătoriei Botoșani competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte constată că obiectul litigiului poartă asupra unei cereri de valoare redusă formulate de un profesionist împotriva unui consumator, astfel că, raportat la limitele învestirii, sunt incidente dispozițiile art. 121 teza I C. proc. civ., potrivit cărora, "Cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanța domiciliului consumatorului. (...)", aspect reținut de ambele instanțe aflate în conflict.

Totodată, remarcă faptul că prezentul conflict de competență nu are la bază opinii diferite ale instanțelor cu privire la calificarea obiectului cererii de chemare în judecată, ci divergența pleacă de la interpretarea diferită a dispozițiilor art. 121 C. proc. civ., relativ la notiunea de "domiciliu".

Potrivit dispozițiilor art. 91 C. civ., "(1) Dovada domiciliului și a reședinței se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate. (2) În lipsa acestor mențiuni ori atunci când acestea nu corespund realității, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reședinței nu va putea fi opusă altor persoane".

Prevederile legale evocate se completează cu cele ale art. 87 C. civ. potrivit cărora "domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală". De asemenea, art. 89 din același act normativ prevede că "(1) Stabilirea sau schimbarea domiciliului se face cu respectarea dispozițiilor legii speciale. (2) Stabilirea sau schimbarea domiciliului nu operează decât atunci când cel care ocupă sau se mută într-un anumit loc a făcut-o cu intenția de a avea acolo locuința principală, (3) Dovada intenției rezultă din declarațiile persoanei făcute la organele administrative competente să opereze stabilirea sau schimbarea domiciliului, iar în lipsa acestor declarații, din orice alte împrejurări de fapt".

În materia competenței instanțelor, potrivit unei jurisprudențe constante și literaturii de specialitate, în ceea ce privește noțiunea de domiciliu interesează nu atât adresa la care figurează o persoană în evidențele oficiale, cât aceea la care locuiește efectiv, adică reședința.

Înalta Curte apreciază că noțiunea de domiciliu, în vederea stabiliri instanței competente teritorial, se raportează la domiciliul de fapt, domiciliu avut de către părți la data sesizării instanței.

Din actele dosarului rezultă ca la data sesizării instanței, pârâta locuia la adresa de reședință, în circumscripția teritorială a Judecătoriei Botoșani, reședința fiind, de altfel, înscrisă în baza D.E.P.A.B.D.

Față de considerentele anterior expuse, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Botoșani.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Botoșani.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 septembrie 2024.