ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2251/2024

Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani – Secția I Civilă la 03.10.2023, reclamanta A a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Finanțelor Publice, prin Serviciul Juridic al A.J.F.P. Botoșani, Tribunalul Botoșani, Curtea de Apel Suceava și Înalta Curte de Casație și Justiție, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, în contradictoriu cu Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, să oblige pârâții să-i recalculeze indemnizația de încadrare, conform Legii nr. 71/2015 și O.U.G. nr. 20/2016, începând cu 20.06.2019 și în continuare, după intrarea în vigoare a Legii nr. 153/2017, în raport cu indemnizațiile personalului auxiliar de specialitate din cadrul D.N.A. și D.I.I.C.O.T., conform O.U.G. nr. 27/2006 și să-i plătească diferența drepturilor salariale rezultate în raport cu noua indemnizație, începând cu 20.06.2019, urmând a fi obligați pârâții să aloce fondurile bănești necesare și să-i achite sumele astfel stabilite actualizate cu indicele de inflație, precum și dobânda legală penalizatoare, până la data plății efective.

Prin sentința civilă nr. 427/09.05.2024, Tribunalul Botoșani – Secția I Civilă a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Iași – Secția I Civilă.

Pentru a hotărî astfel, a reținut incidența dispozițiilor art. 127 alin. (2) și (2 ind. 1) C. proc. civ., față de calitatea de pârâți a Tribunalului Botoșani și a Curții de Apel Suceava și, notând că reclamanta are reședința în județul Iași, a stabilit competența Tribunalului Iași în soluționarea litigiului.

Astfel învestit, Tribunalul Iași – Secția I Civilă a pronunțat sentința civilă nr. 1862/14.10.2024, prin care a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Botoșani, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea emiterii regulatorului de competență.

În motivarea sentinței, a reținut că, în aplicarea prevederilor art. 127 alin. (2) C. proc. civ., reclamanta are un drept de opțiune în a sesiza fie instanța de drept competentă, fie una dintre instanțele de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate curții de apel în care este situată cea competentă, iar în cauză, titulara acțiunii a ales chiar instanța pârâtă, care a devenit astfel singura competentă să judece cauza.

Înalta Curte, constatând existența conflictului negativ de competență, în sensul art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., între instanțele care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunța regulatorul de competență, în temeiul art. 135 C. proc. civ., stabilind competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Botoșani, pentru următoarele considerente:

Reclamanta, grefier la Tribunalul Botoșani în perioada 01.01.2006-10.03.2023, a învestit Tribunalul Botoșani cu un litigiu asimilat conflictelor de muncă, în care respectivul tribunal, alături de alte instituții, are calitatea de pârât.

Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., „Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea”, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, „În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competența instanței la care acesta își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii”.

Alineatul (2 ind. 1) al art. 127 indică faptul că dispozițiile citate mai sus se aplică în mod corespunzător și în ipoteza în care o instanță de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz, iar ultimul alineat al aceluiași articol prevede că normele amintite se aplică în mod corespunzător și procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor.

Pornind de la aceste texte de lege, Înalta Curte reține că reclamanta nu mai are calitatea prevăzută de art. 127 alin. (3) C. proc. civ., încetându-și activitatea de grefier la Tribunalul Botoșani, astfel că nu este incidentă ipoteza reglementată de alin. (1) al aceluiași articol.

Însă, cât timp Tribunalul Botoșani are calitatea de pârât, sunt incidente dispozițiile art. 127 alin. (2) și (2 ind. 1) C. proc. civ., care recunosc reclamantei dreptul de a sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în raza oricăreia dintre curțile de apel învecinate curții de apel în a cărei circumscripție se află instanța competentă, potrivit legii.

Această normă legală reglementează un drept de opțiune al reclamantei, care are posibilitatea să introducă cererea de chemare în judecată fie la instanța competentă potrivit legii, fie la o altă instanță, de același grad, din raza unei curți de apel învecinate.

Potrivit dispozițiilor art. 116 C. proc. civ., reclamantul este cel care poate alege între mai multe instanțe deopotrivă competente; o dată exercitat dreptul de opțiune, competența instanței alese, consolidându-se, se definitivează.

Întrucât reclamanta, care are domiciliul în județul Botoșani, a ales să adreseze cererea sa Tribunalului Botoșani, Înalta Curte constată că instanța astfel sesizată a devenit competentă teritorial să soluționeze litigiul.

Așadar, în aplicarea art. 135 alin. (4) C. proc. civ., competența de soluționare a cauzei va fi stabilită în favoarea Tribunalului Botoșani.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Botoșani.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 noiembrie 2024.