ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1499/2024
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1499/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 18 septembrie 2024
Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Covasna la data de 16.08.2022 sub nr. x/2022 reclamanta A. S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Sfântu Gheorghe anularea facturilor fiscale seria x, nr. x/31.03.2022 în sumă de 47.019,70 RON și seria x, nr. x/28.06.2022 în sumă de 19.221,99 RON, reprezentând penalități de întârziere calculate și aplicate de pârâtă și pe cale de consecință să se dispună obligarea pârâtului la aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 47/2002 la contractul de execuție lucrări nr. x/07.11.2019, cu cheltuieli de judecată.
Pârâtul a depus întâmpinare și cerere reconvențională la 14.09.2022, solicitând respingerea cererii reclamantei - pârâte și obligarea acesteia la plata către pârâtul - reclamant a sumei de 66.241,69 RON, reprezentând penalități de întârziere pentru nerealizarea în termenul stipulat a obligațiilor asumate prin contractul de achiziție publică de lucrări nr. x/07.11.2019.
Prin sentința civilă nr. 381 din 04.04.2023 pronunțată de Tribunalul Covasna a fost respinsă excepția inadmisibilității formulării cererii reconvenționale, invocate de către reclamanta-pârâtă și respinsă cererea formulată de către reclamanta-pârâtă A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Sfântu Gheorghe, ca neîntemeiată. A fost admisă cererea reconvențională formulată de către Municipiul Sfântu Gheorghe în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă A. S.R.L. și obligată reclamanta-pârâtă la plata către pârât a sumei de 66.241,69 RON, reprezentând penalități de întârziere calculate conform contractului de execuție lucrări nr. x/07.11.2019.
Împotriva sentinței civile nr. 381/2023 pronunțată de Tribunalul Covasna a declarat apel societatea A. S.R.L.
Prin decizia nr. 323/2023 din 06 decembrie 2023, Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă a admis apelul declarat de A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 381 din 04.04.2023 a Tribunalului Covasna, secția civilă. A schimbat în parte sentința apelată în sensul că a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de A. S.R.L. și a respins ca neîntemeiată cererea reconvențională formulată de Municipiul Sfântu Gheorghe. A anulat facturile fiscale nr. x din 31.03.2022 și nr. CVSFGH.x din 28.06.2022 emise de Municipiul Sfântu Gheorghe și a constatat că A. S.R.L. nu datorează suma totală de 66.241,69 RON evidențiată de aceste facturi. A respins cererea formulată de A. S.R.L. de aplicare a dispozițiilor O.U.G. nr. 64/2022 pentru contractul de execuție lucrări nr. x din 07.11.2019, ca neîntemeiată. A menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs Municipiul Sfântu Gheorghe, prin care a solicitat casarea hotărârii atacate și menținerea sentinței instanței de fond.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, în principal, ca inadmisibil și, în subsidiar, ca nefondat.
Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 499 C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului invocată de către intimata-reclamantă prin întâmpinare, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, societatea reclamantă a solicitat obligarea pârâtului la anularea facturilor fiscale în sumă de 47.019,70 RON și în sumă de 19.221,99 RON, reprezentând penalități de întârziere calculate și aplicate de pârât și pe cale de consecință să se dispună obligarea acestuia la aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 47/2002 privind ajustarea prețurilor contractelor de achiziție publică la contractul de execuție lucrări nr. x/07.11.2019 încheiat în temeiul prevederilor Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice.
Înalta Curte reține că în ceea ce privește pretențiile intimatei-reclamante ce decurg din executarea unui contract de achiziție publică încheiat în conformitate cu prevederile Legii nr. 98/2016, legiuitorul a reglementat norme speciale sub aspectul procedurii de soluționare a acestor litigii.
Totodată, Înalta Curte reține că admisibilitatea căilor de atac se stabilește în baza normelor procesuale în vigoare la data introducerii acțiunii. Astfel, potrivit art. 27 C. proc. civ., "hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul."
Sub acest aspect, instanța supremă constată că cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la 16 august 2022, în cauză fiind incidente prevederile Legii nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, în forma modificată prin O.U.G. nr. 114/2020, intrată în vigoare la 13.07.2020.
Potrivit art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 101/2016 "prezenta lege reglementează remediile, căile de atac și procedura de soluționare a acestora, pe cale administrativ-jurisdicțională sau judiciară, în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune, precum și organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor" și "prezenta lege se aplică și cererilor având ca obiect acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum și celor privind executarea, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractelor".
De asemenea, potrivit art. 53 alin. (1)
1
din Legea nr. 101/2016, astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 114/2020, aplicabilă litigiului pendinte, "procesele și cererile care decurg din executarea contractelor administrative se soluționează în primă instanță, de urgență și cu precădere, de către secția civilă a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante sau în circumscripția în care își are sediul social/domiciliul reclamantul" iar conform art. 55 alin. (3)
1
din același act normativ "hotărârea pronunțată în cazul litigiilor prevăzută la art. 53 alin. (1)
1
poate fi atacată numai cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare, la instanța ierarhic superioară. Apelul este soluționat de urgență și cu precădere, într-un termen ce nu va depăși 30 de zile de la data sesizării legale a instanței".
Potrivit textelor legale evocate rezultă că hotărârile pronunțate în litigiile privind executarea contractelor administrative, în care se încadrează și contractele de concesiune, pot fi atacate numai cu apel, potrivit art. 55 alin. (3)
1
din Legea nr. 101/2016, astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 114/2020.
Prin urmare, calea de atac a recursului formulată de către recurent, având ca obiect decizia din apel, este inadmisibilă, atât timp cât a fost exclusă în mod expres de legiuitor prin art. 55 alin. (3
1
) din Legea nr. 101/2016, astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 114/2020.
Totodată, instanța supremă reține că potrivit art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ., nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.
Fiind suprimată calea de atac a recursului, rezultă că decizia instanței de apel este o hotărâre definitivă de la data pronunțării, în sensul art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ.
Instanța are obligația de a analiza căile de atac în limitele și cu respectarea condițiilor impuse de lege în respectarea principiului preeminenței dreptului, recunoscut în preambulul Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și, implicit, a principiului securității raporturilor juridice, conform căruia o hotărâre definitivă nu mai poate forma obiectul controlului de legalitate, în afara căilor extraordinare de atac expres și limitativ prevăzute de lege.
Pentru aceste considerente, conform art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va admite excepția inadmisibilității recursului formulată de către intimata-reclamantă și în consecință, va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-pârât MUNICIPIUL SFÂNTU GHEORGHE împotriva deciziei civile nr. 323 din 06 decembrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția inadmisibilității recursului.
Respinge recursul declarat de recurentul-pârât MUNICIPIUL SFÂNTU GHEORGHE împotriva deciziei civile nr. 323 din 06 decembrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 septembrie 2024.