ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1423/2024

Ședința publică din data de 19 iunie 2024

Asupra conflictului negativ de competență de față, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Specializat Argeș la 13.02.2024, sub numărul x/2024, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții B., C. - pentru D., E., F., G., H., I., J., K., în temeiul prevederile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., revizuirea deciziei nr. 569/19.12.2023 pronunțată de Tribunalul Specializat Argeș în dosarul nr. x/2018, cu cheltuieli de judecată.

Prin încheierile din 12.04.2024, respectiv 08.05.2024, au fost admise declarațiile de abținere de la soluționarea cauzei, formulate de doamnele judecător L., respectiv M., motivat de faptul că au pronunțat decizia a cărei revizuire se solicită.

Prin încheierea din 10.05.2024, Tribunalul Specializat Argeș, sub rezerva respingerii declarației de abținere formulate de domnul judecător N., a amânat judecata cauzei la 14.06.2024, iar, în temeiul dispozițiilor art. 50 alin. (2) C. proc. civ., a înaintat spre soluționare către Curtea de Apel Pitești declarația de abținere formulată.

În fundamentarea acestei hotărâri, instanța a arătat că decizia a cărei revizuire se solicită a fost soluționată de un complet format din trei judecători, judecata fiind începută în perioada de incidență a Legii nr. 207/2018, iar, până la acest moment, toți cei trei judecători care au pronunțat hotărârea a cărei revizuire se solicită (L., M., N.) au formulat cereri de abținere în cauză.

Totodată, s-a reținut că Tribunalul Specializat Argeș își desfășoară activitatea cu un număr de cinci judecători, întrucât cel de-al șaselea, respectiv doamna judecător O. se află în concediu de odihnă, iar în continuare în concediu de maternitate.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești la 22.05.2024, sub același număr de dosar.

Prin decizia nr. 15/A- C. civ. din 23 mai 2024, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a declinat competența de soluționare a cererii de abținere formulate de domnul judecător N. în favoarea Tribunalului Specializat Argeș, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării acestuia.

Pentru a hotărî astfel, instanța de conflict a arătat, în esență, că acele cazuri incompatibilitate prevăzute de art. 41 și art. 42 C. proc. civ. se raportează la soluționarea pricinii, iar nu la soluționarea incidentului procedural reprezentat de cererea de abținere pentru care art. 50 alin. (1) din același cod prevede că "abținerea sau recuzarea se soluționează de un alt complet al instanței respective, în compunerea căruia nu poate intra judecătorul recuzat sau care a declarat că se abține".

Așa fiind, a conchis că, în mod eronat a reținut Tribunalul Specializat Argeș că este întrunită ipoteza prevăzută de art. 50 alin. (2) C. proc. civ., întrucât, în afara judecătorului care a declarat că se abține, ceilalți judecători din cadrul tribunalului nu erau incompatibili să-i soluționeze declarația de abținere.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, la 10.06.2024, sub același număr de dosar.

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești, în considerarea argumentelor ce succed:

Conflictul negativ de competență s-a ivit în legătură cu soluționarea cererii de abținere formulate de domnul judecător N..

Articolul 50 alin. (1) C. proc. civ. stipulează că "abținerea sau recuzarea se soluționează de un alt complet al instanței respective, în compunerea căruia nu poate intra judecătorul recuzat sau care a declarat că se abține".

Potrivit art. 50 alin. (2) C. proc. civ. "când, din pricina abținerii sau recuzării, nu se poate alcătui completul de judecată, cererea se judecă de instanța ierarhic superioară".

Sintagma utilizată de legiuitor în cuprinsul textului evocat, anume alcătuirea completului de judecată, respectiv compunerea completului de judecată, desemnează alcătuirea instanței cu numărul de judecători prevăzut de lege.

Din actele dosarului aflat pe rolul Tribunalului Specializat Argeș, Înalta Curte constată că la această instanță sunt numiți în funcție șase judecători, dintre care doar cinci își desfășoară activitatea în mod efectiv, și anume: L., M., N., P. și Q., doamna judecător O. aflându-se în concediu de odihnă, iar în continuare în concediu de maternitate.

Mai constată și faptul că declarațiile de incompatibilitate formulate în cauză, respectiv declarațiile de abținere formulate de doamnele judecător L. și M., au fost soluționate de un complet de judecată alcătuit din trei judecători, în sensul admiterii acestora, astfel că cele două doamne judecător nu mai pot la soluționarea litigiului și nici la soluționarea unor eventuale incidente de procedură ivite în derularea procesului.

Prin urmare, pentru soluționarea declarației de abținere formulate de domnul judecător N. constituirea completului de judecată era imposibilă la nivelul Tribunalului Specializat Argeș, în condițiile în care completul care judecă cererea de abținere sau recuzare trebuie să fie compus cu același număr de judecători ca și completul din care face parte judecătorul recuzat sau care s-a abținut. Or, în cauză, trei din cei cinci judecători ce își desfășoară efectiv activitatea în cadrul instanței au formulat cereri de abținere, două dintre ele fiind admise (ale doamenlor judecător L. și M.) iar o a treia declarație de abținere (a dl. Judecător N.) se impunea a fi soluționată de un complet de judecată din al cărui alcătuire nu putea face parte nici judecătorii a căror declarație de abținere a fost încuviințată și nici judecătorul a cărui declarație de abținere se impunea a fi soluționată.

Înalta Curte reține că art. 50 alin. (2) C. proc. civ. are în vedere premisa că în instanță nu mai există un număr suficient de judecători, alții decât cei cu privire la care s-a constatat incompatibilitatea, precum și alții decât cei care s-au abținut ori au fost recuzați, astfel încât nu se mai poate alcătui un complet de judecată care să soluționeze incidentul procedural apărut, complet din care să nu facă parte nici judecătorii recuzați, nici cei care au declarat că se abțin și, desigur, nici cei a căror incompatibilitate a de participa la judecarea cauzei a fost deja constatată anterior.

Opus concluziei curții de apel, potrivit căreia cazurile de incompatibilitate prevăzute de art. 41 și art. 42 C. proc. civ. nu se raportează la soluționarea incidentului procedural reprezentat de cererea de abținere, ci la judecarea pricinii, instanța supremă subliniază o eventuală constatare a incompatibilității unui judecător de a participa la soluționarea unei cauze presupune retragerea acestuia de la judecarea pricinii, în acord cu prevederile art. 51 alin. (6) C. proc. civ., și imposibilitatea participării sale la judecarea oricărei cereri ulterioare formulate în respectivul dosar, indiferent dacă este vorba despre o cerere de probațiune, o cerere de amânare ori vreun incident procedural cum ar fi o declarație de incompatibilitate a unui membru al completului reconfigurat, o cerere de suspendare a judecății etc. O astfel de concluzie se impune deoarece judecarea unei pricini nu presupune doar soluționarea capetelor de cerere care configurează obiectul judecății ci și rezolvarea altor cereri și incidente ce se formulează ori se ivesc pe parcursul procesului. Or, plecând de la dispozițiile art. 41, art. 42 și art. 51 alin. (6) C. proc. civ., nu se poate aprecia în mod rezonabil că incompatibilitatea în care se află judecătorul, de a participa la judecarea unei cauze, ar fi versatilă pe parcursul soluționării litigiului.

În consecință, față de considerentele arătate și de dispozițiile legale incidente în cauză, prevăzute de art. 50 alin. (1) și (2) C. proc. civ., constatând că, în urma constatării incompatibilității a doi judecători a instanței, pentru soluționarea declarației de abținere a unui al treilea judecător, nu se mai poate constitui un complet de judecată alcătuit din alți judecători compatibili a soluționa pricina la nivelul tribunalului Specializat Argeș, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 iunie 2024.