ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1205/2024
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1205/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 28 mai 2024
Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată:
Obiectul cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Harghita la 20.02.2023 sub nr. x/2023, formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, s-a solicitat să se constate vătămarea drepturilor și intereselor sale legitime, în sensul actualizării pensiei, prin măsura reglementată de art. VII din O.U.G. nr. 59/2017; obligarea pârâtei Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, potrivit art. 65 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 la actualizarea și indexarea drepturilor de pensie rezultate de la data deschiderii drepturilor de pensie, respectiv data de 28.05.2014, dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017, în raport cu Legea nr. 152/2017 prin care s-a majorat cu 10%, începând cu data de 01.10.2017, cuantumul brut al salariilor de funcție ale polițiștilor din M.A.I. și art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 prin care s-a majorat cu 25%, începând cu 01.01.2018, cuantumul brut al salariilor de funcție și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte din salariul brut lunar; obligarea pârâtei Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, potrivit art. 65 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 la repararea pagubelor prin achitarea în totalitate a sumelor rezultate în plus în urma recalculărilor, în cadrul termenului general de prescripție, la care să se adauge majorările, actualizările și indexările aplicate ulterior, potrivit Legii nr. 223/2015 nemodificată prin O.U.G. nr. 59/2017, precum și dobânzile legale aferente, prevăzute de art. 3, alin. (2) din O.G. nr. 13/2011, de la data intrării în drepturile de pensie până la zi.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
Prin sentința civilă nr. 1148/29.11.2023, Tribunalul Harghita a admis excepția necompetenței sale materiale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Târgu Mureș, reținând, în esență, că acțiunea dedusă judecății se încadrează în prevederile art. 9 din Legea nr. 554/2004, fiind de competența instanței de contencios administrativ, competență atrasă de caracterul de act administrativ al ordonanței simple sau de urgență a Guvernului, așa cum rezultă în mod expres din paragraful nr. 34 al Deciziei Curții Constituționale nr. 4/2017.
Prin sentința nr. 39/11.03.2024, Curtea de Apel Târgu Mureș a admis, la rândul său, excepția necompetenței sale materiale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Harghita și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia, reținând, în esență, că reclamanta a sesizat instanța cu o acțiune în temeiul Legii nr. 223/2013 - jurisdicția pensiilor, însoțită de o excepție de neconstituționalitate potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Constatând că nu rezultă elemente concrete care să confirme calificarea juridică a cauzei conform dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 554/2004, în raport de dispozițiile art. 1 și art. 100 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat instanța a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea tribunlului de la domiciliul reclamantei.
Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Soluționând conflictul negativ de competență, Înalta Curte va stabili că instanța competentă teritorial să soluționeze cauza este Curtea de Apel Târgu Mureș.
Instanța supremă reține că reclamanta se consideră vătămată de aplicarea prevederilor art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, pe care o consideră neconstituțională, iar în vederea recuperării prejudiciului astfel suferit a solicitat acordarea de despăgubiri în temeiul art. 9 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.
Potrivit alin. (1) al acestui text de lege, persoana vătămată într-un drept al sau ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe poate introduce acțiune la instanța de contencios administrativ, însoțită de excepția de neconstituționalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituționalității ordonanței sau a dispoziției din ordonanță. În conformitate cu alin. (5) al aceluiași text de lege, acțiunea poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanțe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum și, după caz, obligarea unei autorități publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operațiuni administrative.
Așadar, cererea cu soluționarea căreia au fost învestite instanțele privește atragerea răspunderii pentru reținerile din drepturile de pensie, operate nelegal ca efect al aplicării unui act normativ pretins a fi neconstituțional, fiind formulată în vederea reparării unui prejudiciu, în contradictoriu cu autoritățile publice centrale responsabile pentru cauzarea acestuia.
Potrivit art. 10 din Legea nr. 554/2004, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.
Conform art. 1 din același act normativ, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.
În consecință, în raport și de dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte reține că instanța competentă material și teritorial să soluționeze cauza în prima instanță este curtea de apel în a cărei circumscripție teritorială se află domiciliul reclamantei.
Așa fiind, în raport de considerentele expuse și de principiul asigurării accesului efectiv la justiție, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 mai 2024.