ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 101/2024

Ședința publică din data de 23 ianuarie 2024

Asupra conflictului negativ de competență de față, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 11.07.2023 pe rolul Tribunalului Argeș, secția Civilă, sub nr. x/2023/a1, reclamantul Statul Român, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală reprezentată de D.G.R.F.P Ploiești, prin A.J.F.P. Argeș, a solicitat, în contradictoriu cu pârâții A., B., C., D. și S.C. E. S.R.L. prin lichidator judiciar F.. a solicitat:

În ceea ce privește competența instanței, reclamantul a apreciat că sunt aplicabile dispozițiile art. 95 C. proc. civ. raportat la valoarea solicitată, dar și prevederile art. 112, astfel încât aceasta aparține Tribunalului Argeș.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1357 și urm. C. civ., art. 1385 C. civ., Legea 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

La termenul din 26 iulie 2023, conform încheierii de cameră de consiliu de la acea dată, Tribunalul Argeș, secția Civilă a stabilit că este competent general, material și teritorial să judece cauza (instituire sechestru asigurător).

Totodată, prin aceeași încheiere, pronunțată în dosarul nr. x/2023, Tribunalul Argeș, secția Civilă a respins, ca nefondată, cererea de sechestru formulată de reclamantul Statul Român, reprezentat de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș, în contradictoriu cu pârâții A., B., C., D. și S.C. E. S.R.L., prin lichidator judiciar F..

Împotriva acestei hotărâri, reclamantul a formulat apel care a fost înregistrat la 30.08.2023, pe rolul Curții de Apel Pitești, secția I Civilă, sub același număr de dosar.

La termenul din 26 septembrie 2023, instanța, din oficiu, a invocat și a pus în discuție excepția necompetenței funcționale a secției I civile a Curții de Apel Pitești în soluționarea apelului, a declarat dezbaterile închise și a rămas în pronunțare asupra excepției invocate din oficiu.

Prin încheierea de ședință din 26 septembrie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2023, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a constatat lipsa competenței funcționale a secției I Civile și a declinat competența de soluționare a apelului declarat de reclamantul Statul Român, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, reprezentată de D.G.R.F.P. Ploiești, prin A.J.F.P. Argeș, împotriva încheierii din data de 26 iulie 2023, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr. x/2023, având ca obiect instituire sechestru asigurător, în favoarea secției a II-a Civile a Curții de Apel Pitești.

În pronunțarea acestei soluții, cu titlu prealabil, instanța a reținut că nu se verifică legala stabilire a competenței materiale a primei instanțe, acest aspect nemaiputând fi analizat în cauză nici măcar ca motiv de recurs, însă, a arătat că poate și are obligația de a analiza dacă dosarul a fost corect repartizat între cele două secții civile ale Curții de Apel Pitești, ținând seama și de hotărârea nr. 5/2016 a Colegiului de conducere al Curții de Apel Pitești prin care s-a stabilit tipul cauzelor ce se soluționează de secțiile civile ale curții.

Totodată, a arătat că, astfel cum a subliniat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 17/2018, pronunțată într-un recurs în interesul legii, normele care reglementează competența materială procesuală (specializată) sunt în primul rând norme de organizare judiciară, iar în al doilea rând norme de competență de ordine publică care reglementează competența unei secții sau a alteia (respectiv complet specializat) de la nivelul unei instanțe, în funcție de natura litigiului dedus judecății.

De asemenea, a mai arătat că, prin Decizia nr. 18/17 octombrie 2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 237 din 6 aprilie 2017, obligatorie de la data publicării, s-a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Pitești, statuându-se că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 226 alin. (1) și art. 228 alin. (2) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 278/2009 privind C. civ., cu modificările și completările ulterioare: competența materială procesuală a tribunalelor/secțiilor specializate se determină în funcție de obiectul sau natura litigiilor de genul celor avute în vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 278/2009 privind C. civ., cu modificările și completările ulterioare, reținându-se, totodată, în considerentele deciziei că toți profesioniștii, indiferent de statutul lor juridic, sunt supuși regulilor de drept civil, și nu unor reguli speciale.

Prin urmare, conform celor reținute de prima instanță de conflict prin prisma interpretării date de Înalta Curte de Casație și Justiție, în condițiile în care există o secție civilă a curții de apel în competența căreia s-a stabilit în mod exclusiv soluționarea "cauzelor cu profesioniști", această competență materială este de ordine publică, nefiind permis ca o astfel de cauză să fie soluționată de o altă secție civilă, care nu are stabilită o astfel de competență, ca urmare a înregistrării dosarului în calea de atac la secția respectivă.

Totodată, s-a mai arătat că, în structura Curții de Apel Pitești funcționează două secții civile, iar Colegiul de conducere al Curții de Apel Pitești a stabilit ca toate dosarele în materia litigiilor cu profesioniști, indiferent de tribunalul care le-a soluționat pe fond, să fie repartizate spre soluționare secției a II-a Civile și de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Pitești.

Prin urmare, prima instanță de conflict a reținut că, prin hotărârea Colegiului de conducere al Curții de Apel Pitești, s-a decis drept criteriu de repartizare al dosarelor între cele două secții civile ale instanței ca litigiul să fie cu profesioniști, indiferent de tribunalul care le-a soluționat pe fond, precum și de natura sau cauza judecății, această ultimă mențiune având în vedere tocmai faptul că, începând cu data de 01.10.2011, și cauzele cu profesioniști sunt cauze civile. Altfel spus, în ce privește cauzele civile, ambele secții, I și a II-a, ale Curții de Apel Pitești au această specializare, astfel încât, în situația în care există mai multe secții cu aceeași specializare, Colegiul de conducere al instanței, în vederea asigurării unui echilibru între secții, poate stabili ce dosare se repartizează fiecărei secții.

Afirmând, totodată, că, în cauză, normele analizate sunt strict norme de organizare judiciară, nevizând deci specializarea diferită a celor două secții civile și, deși calitatea de profesionist a uneia dintre părți nu poate constitui prin ea însăși un criteriu pentru reținerea unei competențe specializate, prima instanță de conflict a arătat că, în schimb, un astfel de criteriu poate fi folosit pentru delimitarea dosarelor ce se repartizează între două secții cu aceeași specializare.

În consecință, reținând considerentele de mai sus, dar și faptul că societatea intimată este un profesionist în sensul legii, prima instanță de conflict a stabilit că aparține secției a II-a Civile și de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Pitești competența materială procesuală de soluționare a apelului, sens în care a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea acestei secții.

Pe rolul secției a II-a Civile a Curții de Apel Pitești cauza a fost înregistrată la 05.10.2023, sub număr de dosar x/2023, stabilindu-se termen de judecată la 24.10.2023.

La primul termen de judecată, instanța, din oficiu, a pus în discuția părților excepția necompetenței materiale procesuale funcționale a secției a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Pitești, față de prevederile Deciziei din RIL nr. 4/2023.

Prin decizia nr. 361/A-C din 24 octombrie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2023, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a declinat competența de soluționare a apelului declarat de reclamantul Statul Român prin Agenția Națională de Administrare Fiscală reprezentată de D.G.R.F.P. Ploiești- A.J.F.P. Argeș, împotriva încheierii din data de 26 iulie 2023, pronunțată de Tribunalul Argeș, secția civilă, în dosarul nr. x/2023, în favoarea Curții de Apel Pitești, secția I. Totodată, constatând ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei conform art. 134 C. proc. civ. și a trimis dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului.

În motivarea acestei hotărâri, cea de doua instanță de conflict a observat că obiectul litigiului îl constituie instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor prezente și viitoare ale pârâților, inclusiv a sumelor de bani aparținând acestora, până la soluționarea definitivă a cauzei.

Totodată, a mai arătat că, prin decizia nr. 4/2023, Î.C.C.J. - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a stabilit cu caracter obligatoriu că:

"În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 133 și 136 din C. proc. civ., competența materială procesuală a instanței de control judiciar se va determina cu respectarea specializării primei instanțe (complet/secție), care se va aplica în mod corespunzător și în calea de atac; în considerarea obiectului și naturii litigiului, astfel cum au fost acestea stabilite de instanța de fond, în cazul soluționării în prim grad de jurisdicție a litigiului de către o instanță care nu cuprinde structuri specializate (secții/completuri)".

Redând paragrafele 109-112 din respectiva decizie a instanței supreme, cea de a doua instanță de conflict a constatat că încheierea atacată a fost pronunțată de Tribunalul Argeș, secția civilă de drept comun, astfel încât, instanța superioară este Curtea de Apel Pitești, iar secția corespunzătoare este secția I Civilă, singura competentă material procesual să soluționeze, potrivit Deciziei RIL a Î.C.C.J. nr. 4/2023, calea de atac exercitată.

Prin urmare, în temeiul art. 131 raportat la art. 96 pct. 3 C. proc. civ., instanța a admis excepția de necompetență materială a secției a II-a civilă și de contencios administrativ și Fiscal din cadrul Curții de Apel Pitești și a declinat cauza spre soluționare secției I Civile a aceleiași curți. Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei în temeiul art. 134 C. proc. civ. și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă la 11 decembrie 2023, sub același număr de dosar (x/2023/a1*).

Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două secții specializate ale aceleiași instanțe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 136 alin. (1) și art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea secției I Civile din cadrul Curții de Apel Pitești competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ. necompetența este de ordine publică "în cazul încălcării competenței materiale, când procesul este de competența unei instanțe de alt grad sau de competența unei alte secții sau altui complet specializat."

De asemenea, prin dispozițiile art. 130 alin. (2) C. proc. civ., legiuitorul a stipulat că:

"Necompetența materială și teritorială de ordine publică trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii".

Conform art. 131 alin. (1) C. proc. civ., "La primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de ședință temeiurile de drept pentru care constată competența instanței sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu."

Totodată, prin dispozițiile art. 136 C. proc. civ., legiuitorul recunoaște existența unui conflict de competență între secțiile sau completele de judecată ale aceleiași instanțe.

Verificând dacă sunt întrunite cerințele legale, în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că cele două secții ale Curții de Apel Pitești, secția I civilă și secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal - s-au declarat deopotrivă necompetente să judece apelul formulat în cauză, declinările de competență între secțiile sesizate fiind reciproce.

Cu privire la competența specializată a secției/completului de judecată învestit cu soluționarea unui proces, aspect subsumat noțiunii de competență materială procesuală, instanța supremă subliniază faptul că aceasta constituie o împrejurare care se analizează în etapa judecății în primă instanță, fie cu ocazia verificării competenței în condițiile art. 131 alin. (1) din C. proc. civ., fie cu ocazia soluționării excepției de necompetență invocată în termen.

Prin urmare, dacă excepția de necompetență materială procesuală nu a fost invocată în termen, iar instanța sesizată a procedat la judecarea cauzei, excepția nu mai poate fi invocată ulterior, competența fiind câștigată în mod definitiv de instanța pe rolul căreia a fost înregistrată cererea și care s-a declarat competentă material procesual să o soluționeze.

Prin decizia nr. 17/2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a stabilit că necompetența materială procesuală a secției/completului specializat este de ordine publică, ceea ce face ca o astfel de excepție să poată fi invocată și din oficiu de către instanța/secția sesizată.

Totodată, potrivit considerentelor cuprinse în Decizia nr. 40/2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, "organizarea ierarhică a instanțelor judecătorești, ce rezultă din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare și art. 94-97 din C. proc. civ., presupune ca învestirea instanțelor de control judiciar să se facă din treaptă în treaptă, instanțele superioare învestite cu soluționarea unei căi de atac de reformare putând infirma soluțiile pronunțate de instanțele inferioare; (…) astfel, în condițiile reglementării în vigoare în perioada avută în vedere în prezenta cauză, competența trebuie atribuită instanței ierarhic superioare celei care a pronunțat hotărârea în fond, prin aplicarea principiului organizării judecătorești în sistem ierarhic de tip piramidal, pentru a se împlini dezideratul realizării de către instanțe a controlului ierarhic din treaptă în treaptă (…)."

În cauză, se constată că, în primă instanță, litigiul a fost soluționat de către secția Civilă a Tribunalului Argeș, instanță în cadrul căreia nu există și o secție specializată în soluționarea litigiilor cu profesioniști, de vreme ce la nivelul acestui județ funcționează, ca instanță specializată în materia litigiilor cu profesioniști și de insolvență, Tribunalul Specializat Argeș, motiv pentru care, competența materială procesuală a instanței de fond se păstrează, în mod corespunzător, și în calea de atac.

În acest sens, se impune a se reține și cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin Decizia nr. 4/2023, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 575/26.06.2023, respectiv:

"În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 133 și art. 136 din C. proc. civ., competența materială procesuală a instanței de control judiciar se va determina: (...) cu respectarea specializării primei instanțe (complet/secție), care se va aplica în mod corespunzător și în calea de atac".

Această decizie vine în completarea jurisprudenței obligatorii a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent în soluționarea recursului în interesul legii, potrivit căreia competența materială procesuală a instanței de fond se va păstra, în mod corespunzător, în calea de atac (a se vedea paragraful 164 din Decizia nr. 18 din 17 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 06 aprilie 2016).

Prin decizia pronunțată în interesul legii nr. 4/2023, instanța supremă a statuat că "(109) ...atunci când pricina a fost judecată de o secție civilă de drept comun, secția corespunzătoare a instanței superioare va judeca procesul, chiar dacă pricina era de competența materială procesuală (specializată) a secției pentru litigii cu profesioniști ori chiar de contencios administrativ sau de litigii de muncă. Competența instanței de control judiciar se stabilește în raport cu instanța ori, după caz, secția sau completul specializat care a judecat procesul. Singura situație în care instanța de control judiciar își poate verifica, în apel sau recurs, competența materială procesuală este aceea în care doar de la nivelul instanței superioare există secții ori complete specializate pentru materia respectivă, nu și la nivelul instanței a cărei hotărâre se atacă; (119) Concluzionând, în ipoteza în care litigiul a fost soluționat în fond de o/un instanță/secție/complet specializată/specializat (potrivit reglementărilor din legi speciale sau legilor de organizare judecătorească), în cadrul verificărilor privind competența materială procesuală a instanței de control judiciar aceasta va respecta specializarea primei instanțe, care se va aplica în mod corespunzător și în calea de atac, fiind depășit momentul procesual până la care, în mod obiectiv, putea fi verificată competența materială procesuală, potrivit dispozițiilor art. 130 alin. (2) și ale art. 131 alin. (1) raportat la art. 136 alin. (1) din C. proc. civ.."

Așadar, potrivit Deciziei nr. 4/2023 din 24 aprilie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, competența materială procesuală a instanței de control judiciar se va determina: cu respectarea specializării primei instanțe (complet/secție), care se va aplica în mod corespunzător și în calea de atac; în considerarea obiectului și naturii litigiului, astfel cum au fost acestea stabilite de instanța de fond, în cazul soluționării în prim grad de jurisdicție a litigiului de către o instanță care nu cuprinde structuri specializate (secții/completuri).

În cauză, așa cum s-a reținut mai sus, în primă instanță, soluționarea litigiului a revenit secției Civile a Tribunalului Argeș, în materie civilă, și nu unei secții în cadrul căreia funcționează complete specializate în soluționarea litigiilor cu profesioniști, secție care, de altfel, nu a fost organizată la nivelul acestei instanțe, de vreme ce în Municipiul Pitești funcționează adiacent Tribunalul Specializat Argeș, care soluționează în primă instanță litigiile de insolvență și cele care provin din exercitarea unei întreprinderi.

Așadar, în stadiul procesual al fondului, dosarul a fost soluționat de secția civilă a Tribunalului Argeș, fără a se ridica problema unei eventuale necompetențe și declinări în favoarea Tribunalului Specializat Argeș, iar în acord cu deciziile de unificare a practicii mai sus menționate, competența materială procesuală a instanței de fond se păstrează, în mod corespunzător, în calea de atac.

Totodată, se mai reține faptul că, prin încheierea de cameră de consiliu de la 26 iulie 2023, instanța de fond (Tribunalul Argeș, secția Civilă) a procedat, din oficiu, la verificarea competenței și, în temeiul art. 131 C. proc. civ., a stabilit că este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza, iar acest aspect nu a fost contestat în apel, dobândind caracter definitiv.

Prin urmare, având în vedere că, în primul ciclu procesual (fond), litigiul a fost soluționat de o secție/un complet de drept comun în materie civilă, în calea de atac competența de soluționare a apelului revine secției din cadrul curții de apel corespunzătoare secției din cadrul tribunalului care a pronunțat hotărârea atacată, motiv pentru care, în cauză, completul învestit cu soluționarea căii de atac nu putea face abstracție de competența (de drept comun) a secției/completului ce a soluționat procesul în primă instanță.

Totodată, în ce privește argumentul că la nivelul Curții de Apel Pitești funcționează două secții civile și că, în vederea asigurării unui echilibru între secții, prin hotărârea nr. 5/2016 a Colegiului de conducere al Curții de Apel Pitești s-a stabilit ca toate dosarele în materia litigiilor cu profesioniști, indiferent de tribunalul care le-a soluționat pe fond, să fie repartizate spre soluționare secției a II-a Civile și de contencios administrativ a Curții de Apel Pitești, Înalta Curte reține că această împrejurare nu poate constitui un argument de legalitate de natură a răsturna considerentele mai sus arătate, întrucât, în cauză, nu poate avea prioritate modul de organizare internă a secțiilor civile de la nivelul Curții de Apel Pitești în defavoarea normelor de competență materială procesuală și prin nesocotirea jurisprudenței obligatorii dezvoltată de Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul mecanismelor de unificare a jurisprudenței.

Pe de altă parte, contrar celor reținute de prima instanță de conflict, invocarea în cauză a excepției de necompetență materială procesuală prin raportare la obiectul și natura litigiului direct în apel aduce în discuție chiar competența materială a instanței de fond, cu nerespectarea dispozițiilor legale privind invocarea excepției de necompetență. Or, în condițiile în care prima instanță sesizată s-a considerat competentă (general, material și teritorial) și a procedat la judecarea cauzei, competența nu mai poate fi pusă în discuție în căile de atac, aceasta fiind câștigată în mod definitiv de instanța pe rolul căreia a fost înregistrată cererea și care s-a declarat competentă material procesual să o soluționeze, fiind, așadar, menținută, ulterior, și în căile de atac.

În consecință, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești, secția I civilă, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 ianuarie 2024.