ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 72/2024

ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 72/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 113 din 07 februarie 2025

Corina-Alina Corbu

- președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului

Carmen Elena Popoiag

- președintele Secției I civile

Marian Budă

- președintele delegat al Secției a II-a civile

Elena Diana Tămagă

- președintele Secției de contencios administrativ și fiscal

Adina Georgeta Nicolae

- judecător la Secția I civilă

Simona Lala Cristescu

- judecător la Secția I civilă

Adina Georgeta Ponea

- judecător la Secția I civilă

Dorina Zeca

- judecător la Secția I civilă

Mihaela Glodeanu

- judecător la Secția I civilă

Iulia Manuela Cîrnu

- judecător la Secția a II-a civilă

Ianina Blandiana Grădinaru

- judecător la Secția a II-a civilă

Rodica Zaharia

- judecător la Secția a II-a civilă

Valentina Vrabie

- judecător la Secția a II-a civilă

Diana Manole

- judecător la Secția a II-a civilă

Vasile Bîcu

- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Ștefania Dragoe

- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Cristinel Grosu

- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Veronica Dumitrache

- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Iulia Craiu

- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

1.

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 1.907/1/2024, la care s-au conexat dosarele nr. 2.071/1/2024 și nr. 2.099/1/2024, este legal constituit, conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările ulterioare (Regulamentul).

2.

Ședința este prezidată de doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

3.

La ședința de judecată participă doamna magistrat-asistent Ileana Peligrad, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 36 din Regulament.

4.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizările formulate de:

-

Tribunalul Ialomița - Secția civilă privind dezlegarea următoarei chestiuni de drept: dacă dispozițiile art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017 permit ca salariul de bază corespunzător gradației 0 pentru funcțiile din aparatul de specialitate al primarului să se stabilească la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, indiferent de gradul/treapta profesională deținut(ă) de personal;

-

Tribunalul Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal privind dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:

•

dacă, începând cu 1 ianuarie 2024, în ceea ce privește modalitatea de stabilire a indemnizațiilor lunare pentru funcțiile de demnitate publică locală și funcțiile asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX lit. C din Legea-cadru nr. 153/2017 (în speță, primar și viceprimar), prin "nivelul aferent lunii decembrie 2023", la care fac referire prevederile art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 și din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 127/2023, se are în vedere salariul minim garantat în plată cu care se face înmulțirea coeficienților aferenți funcției de primar și de viceprimar sau indemnizația lunară a funcției de primar și de viceprimar, care pentru luna decembrie 2023 se determină prin înmulțirea coeficienților aferenți funcției cu salariul de bază minim brut pe țară la nivelul anului 2021?;

•

dacă, pentru funcționarii publici și pentru personalul contractual din aparatul propriu al primarului și consiliului local, din instituțiile și serviciile publice de interes local din subordinea acestora, salarizarea se face astfel încât:

-

veniturile salariale să nu depășească indemnizația lunară corespunzătoare funcției de viceprimar;

-

veniturile salariale să se încadreze în cheltuielile de personal aprobate în bugetele de venituri și cheltuieli?;

-

Curtea de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale privind dezlegarea următoarei chestiuni de drept: recalcularea salariului brut al personalului contractual din cadrul Primăriei Orașului Oravița, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (2) din Hotărârea Consiliului Local nr. 14 din 30 ianuarie 2018, se cuvine tuturor salariaților sau doar celor care au salariile de bază aferente gradației 0, în cazul modificării salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată?.

5.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar au fost depuse raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părților conform art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, un punct de vedere din partea Instituției Prefectului Suceava și o cerere de intervenție accesorie formulată de unitatea administrativ-teritorială comuna Frecăței.

6.

Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra chestiunilor de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:

I.

Titularul sesizărilor

7.

Tribunalul Ialomița - Secția civilă a dispus, prin Încheierea din 28 august 2024, astfel cum a fost completată prin Încheierea din 17 septembrie 2024, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 1 alin. (1) și ale art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și proceselor privind prestații de asigurări sociale (denumită în continuare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.

8.

Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 9 septembrie 2024, cu nr. 1.907/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 11 noiembrie 2024.

9.

Ulterior, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost înregistrate, cu nr. 2.071/1/2024, sesizarea formulată de Tribunalul Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal și, cu nr. 2.099/1/2024, sesizarea formulată de Curtea de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale.

10.

Considerându-se că există o strânsă legătură între obiectul primei sesizări și cel al sesizărilor înregistrate ulterior, în temeiul art. 2 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 s-a dispus conexarea dosarelor nr. 2.071/1/2024 și nr. 2.099/1/2024 la Dosarul nr. 1.907/1/2024.

II.

Normele legale incidente

11.

Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea-cadru nr. 153/2017

Capitolul I

secțiunea a 2-a "Principiile sistemului de salarizare"

"

Art. 6. -

Principii

Sistemul de salarizare reglementat prin prezenta lege are la bază următoarele principii:

(...)

f)

principiul ierarhizării, pe verticală, cât și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu, în funcție de complexitatea și importanța activității desfășurate; (...)"

Capitolul II secțiunea 1 "Salariile de bază și gradațiile"

"

Art. 11. -

(1)

Pentru funcționarii publici și personalul contractual din cadrul familiei ocupaționale «Administrație» din aparatul propriu al consiliilor județene, primării și consilii locale, din instituțiile și serviciile publice de interes local și județean din subordinea acestora, salariile de bază se stabilesc prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București, după caz, în urma consultării organizației sindicale reprezentative la nivel de unitate sau, după caz, a reprezentanților salariaților.

(2)

Nomenclatorul funcțiilor necesare desfășurării activităților specifice fiecărei instituții sau autorități a administrației publice locale, precum și ierarhia funcțiilor sunt prevăzute în anexa nr. VIII cap. I lit. A pct. III și cap. II lit. A pct. IV.

(3)

Stabilirea salariilor lunare potrivit alin. (1) se realizează de către ordonatorul de credite, cu respectarea prevederilor art. 25.

(4)

Nivelul veniturilor salariale se stabilește, în condițiile prevăzute la alin. (1) și (3), fără a depăși nivelul indemnizației lunare a funcției de viceprimar sau, după caz, a indemnizației lunare a vicepreședintelui consiliului județean sau, după caz, a viceprimarului municipiului București, corespunzător nivelului de organizare: comună, oraș, municipiu, sectoarele municipiului București, Primăria Generală a Municipiului București, exclusiv majorările prevăzute la art. 16 alin. (2), cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetele de venituri și cheltuieli.

(5)

Angajarea, promovarea, avansarea în gradație a personalului prevăzut la alin. (1) se fac cu respectarea prevederilor prezentei legi, precum și a celorlalte reglementări specifice funcționarilor publici și personalului contractual.

(...)

Art. 13. -

Modul de stabilire a indemnizațiilor lunare pentru funcțiile de demnitate publică

(1)

Indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică se determină prin înmulțirea coeficienților din anexa nr. IX cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare.

(...)

Art. 31. -

Încadrarea și promovarea unor categorii de personal

(1)

Pentru personalul contractual sau alte categorii de personal care nu beneficiază de statute speciale, ocuparea unui post vacant sau temporar vacant se face prin concurs sau examen, pe baza regulamentului-cadru care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(2)

Încadrarea și promovarea personalului plătit din fonduri publice pe funcții, grade sau trepte profesionale se fac potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale Guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz.

(3)

În situația în care promovarea personalului contractual sau a altor categorii de personal bugetar în funcție, grad sau treaptă profesională nu este reglementată prin statute proprii, promovarea se face de regulă pe un post vacant existent în statul de funcții.

(4)

În situația în care nu există un post vacant, promovarea personalului plătit din fonduri publice în funcții, grade sau trepte profesionale se va face prin transformarea postului din statul de funcții în care acesta este încadrat într-unul de nivel imediat superior.

(5)

Promovarea în funcții, în grade sau trepte profesionale imediat superioare se realizează pe baza criteriilor stabilite prin regulament-cadru, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, dacă nu este reglementată altfel prin statute sau alte acte normative specifice.

(6)

Promovarea în grade sau trepte profesionale imediat superioare se face din 3 în 3 ani, în funcție de performanțele profesionale individuale, apreciate cu calificativul «foarte bine», cel puțin de două ori în ultimii 3 ani de activitate, de către comisia desemnată prin dispoziție a ordonatorului de credite bugetare, din care fac parte reprezentanții organizațiilor sindicale reprezentative la nivel de unitate sau, după caz, reprezentanții salariaților, dacă în statute sau în legi speciale nu se prevede altfel.

(7)

Activitatea profesională se apreciază anual, ca urmare a evaluării performanțelor profesionale individuale, de către conducătorul instituției publice, la propunerea șefului ierarhic, prin acordarea calificativelor «foarte bine», «bine», «satisfăcător» sau «nesatisfăcător», dacă în statute sau în legi speciale nu se prevede altfel.

(8)

Ordonatorii de credite pot aproba demararea procedurilor privind promovarea pe funcții, grade sau trepte profesionale a personalului numai cu condiția încadrării în cheltuielile de personal aprobate în buget.

(...)

Art. 38. -

Aplicarea legii

(...)

(3)

Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creșteri salariale:

(...)

f)

indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică prevăzute în anexa nr. IX se stabilesc pe baza coeficienților și a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată;"

12.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023

"

Art. I. -

(1)

Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2024, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice potrivit prevederilor legale în vigoare se majorează cu 5% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023.

(2)

Prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2024, indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică locală și funcțiile asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX litera C la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, se majorează cu 5% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023.

(...)

(6)

Prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2024, începând cu data de 1 ianuarie, indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică și funcțiile asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la această lege, altele decât cele prevăzute la alin. (2), se mențin la nivelul aferent lunii decembrie 2023."

13.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 127/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri bugetare, aprobată cu completări prin Legea nr. 153/2024, cu completările ulterioare, denumită în continuare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 127/2023

"

Art. I. -

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1139 din 15 decembrie 2023, se modifică și se completează după cum urmează:

1.

La articolul I, după alineatul (5) se introduc două noi alineate, alin. (6) și (7), cu următorul cuprins:

"

(6)

Prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2024, începând cu data de 1 ianuarie, indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică și funcțiile asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la această lege, altele decât cele prevăzute la alin. (2), se mențin la nivelul aferent lunii decembrie 2023.

(7)

Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru personalul care a beneficiat de majorarea salariilor de bază prin aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2023 privind consolidarea capacității instituționale a Ministerului Finanțelor, exercitarea controlului financiar de specialitate al statului, pentru unele reglementări specifice, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, respectiv aplicarea Legii nr. 371/2023 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact în domeniul sănătății, precum și pentru personalul din sistemul de justiție pentru care în cursul anului 2023, prin acte administrative ale ordonatorilor de credite, au fost stabilite majorări ale salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare, în anul 2024, începând cu data de 1 ianuarie, nivelul salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare se menține la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2023.»"

III.

Expunerea succintă a proceselor

A)

Sesizarea Tribunalului Ialomița

14.

Prin acțiunea introductivă înregistrată pe rolul Tribunalului Ialomița, reclamantul prefectul județului (...) a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Local (...), solicitând anularea Hotărârii pârâtului nr. (...) din 26 octombrie 2023 privind aprobarea salariilor de bază pentru gradația "0" (zero), aferente funcțiilor din cadrul aparatului de specialitate al primarului municipiului Slobozia, direcțiilor și serviciilor publice de interes local.

Cu ocazia exercitării controlului de legalitate de către prefectul județului (...), aceasta a fost considerată nelegală și, întrucât autoritatea locală nu a procedat la reanalizarea acestora, reclamantul a formulat acțiunea în instanță.

Cu privire la anexa hotărârii a cărei anulare se solicită, reclamantul a arătat că salariile muncitorilor calificați (I-IV) sunt la același nivel cu cele ale muncitorilor necalificați (I și II - fără sporuri); mai mult, salariul unui muncitor calificat I nu poate fi la același nivel cu cel al unui muncitor calificat II, III sau IV; de asemenea, salariul unui muncitor necalificat I nu poate fi la același nivel cu cel al unui muncitor necalificat II - fără sporuri, iar salariul unui referent, îngrijitor, polițist local, arhivar, portar nu poate fi la același nivel cu cel al unui muncitor necalificat II - fără sporuri.

Dat fiind faptul că salariile pentru funcțiile de referent, îngrijitor, polițist local, arhivar, muncitori calificați (I-IV), muncitori necalificați (I și II - fără sporuri) sunt la același nivel, s-a susținut că este încălcat principiul ierarhizării funcțiilor plătite din fonduri publice, prevăzut la art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017.

Pârâtul a depus întâmpinare, solicitând respingerea ca neîntemeiată a acțiunii, invocând că, în baza art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017, a dat eficiență Hotărârii Guvernului nr. 900/2023 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, or, având în vedere acest act normativ, angajatorul nu poate negocia și stabili salarii de bază sub salariul de bază minim brut, fiind obligat să garanteze în plată un salariu de bază brut lunar cel puțin egal cu salariul de bază minim brut pe țară, conform alin. (2) și (3) ale art. 164 din Codul muncii.

B)

Sesizarea Tribunalului Suceava

15.

Prin acțiunea introductivă înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal, reclamantul a solicitat anularea Hotărârii Consiliului Local al Comunei (...) nr. (...) din 22 noiembrie 2023 privind stabilirea salariilor de bază pentru funcțiile publice și contractuale din cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei (...), începând cu 1 ianuarie 2024.

În esență, reclamantul a susținut că, pentru luna decembrie 2023, indemnizația primarului și viceprimarului comunei (...) se determină prin înmulțirea coeficienților din anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017 cu salariul de bază minim brut pe țară la nivelul anului 2021, or, prin hotărârea contestată, s-a calculat indemnizația primarului și a viceprimarului prin înmulțirea coeficienților de mai sus cu salariul minim brut pe țară de 3.300 lei, stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 900/2023 începând cu 1 octombrie 2023, ceea ce încalcă evident prevederile legale în vigoare.

Totodată, reclamantul a contestat hotărârea și sub aspectul salarizării personalului public și contractual ce face parte din aparatul propriu al primarului și al consiliului local, în măsura în care se încalcă art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017.

C)

Sesizarea Curții de Apel Timișoara

16.

Prin acțiunea introductivă înregistrată pe rolul Tribunalului Caraș-Severin, reclamantul persoană fizică a solicitat în contradictoriu cu pârâtul primarul orașului (...) obligarea acestuia la recalcularea salariului brut, arătând că, odată cu intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, în luna ianuarie 2018, Consiliul Local (...) a adoptat Hotărârea Consiliului Local (...) nr. 14 din 30 ianuarie 2018 privind stabilirea salariilor de bază pentru funcționarii publici și personalul contractual din aparatul de specialitate al primarului orașului (...) și serviciile publice din subordinea Consiliului Local al Orașului (...), în baza căreia au fost emise dispoziții pentru recalcularea salariilor de bază ale funcționarilor publici și personalului contractual.

Actul administrativ prevede la art. 2 alin. (2) că: "În cazul modificării salariului de bază minim brut pe țară, salariile de bază aferente gradației 0 se vor recalcula prin înmulțirea coeficienților din anexa nr. 1 cu noul salariu de bază minim brut pe țară, stabilit potrivit prevederilor legale."

Reclamantul a arătat că, prin Dispoziția nr. 102 din 31 ianuarie 2018, i s-a stabilit un salariu de bază de (...) lei, cu mențiunea că, de la acest moment, salariile de bază ale angajaților din Primăria (...) nu au mai fost actualizate potrivit Hotărârii Guvernului nr. 937/2018, Hotărârii Guvernului nr. 935/2019 și Hotărârii Guvernului nr. 4/2021, deși art. 2 alin. (2) din Hotărârea Consiliului Local nr. 14 din 30 ianuarie 2018 prevedea acest aspect.

Tribunalul Caraș-Severin, prin Sentința civilă nr. 4.266 din 28 martie 2024, a admis acțiunea și a obligat pârâtul să recalculeze salariul de bază brut în conformitate cu dispozițiile din Hotărârea Consiliului Local (...) nr. 14 din 30 ianuarie 2018, pentru perioada 1.01.2019-18.01.2023, precum și să achite diferențele dintre sumele rezultate în urma recalculării și salariile efectiv încasate pentru perioada 1.01.2019-18.01.2023, actualizate cu rata inflației la data plății efective. În motivarea soluției s-a reținut că, potrivit art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017, în materia salarizării personalului din aparatul propriu al autorităților administrației publice locale, legiuitorul acordă competență exclusivă consiliilor locale, așa cum este reglementat prin dispozițiile art. 6 lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017.

Hotărârea Consiliului Local (...) nr. 14 din 30 ianuarie 2018 reprezintă, de fapt, o reproducere a dispozițiilor art. 10 din Legea-cadru nr. 153/2017, care explicitează modul de stabilire a salariilor de bază, care sunt diferențiate pe funcții, grade/trepte și gradații. Or, potrivit alin. (2) al aceluiași articol, fiecărei funcții, fiecărui grad/fiecărei trepte profesionale îi corespund 5 gradații, corespunzătoare tranșelor de vechime în muncă, cu excepția funcțiilor de demnitate publică și funcțiilor de conducere pentru care gradația este inclusă în indemnizația lunară/salariul de bază.

Așadar, s-a avut în vedere salariul de bază minim brut pe țară de la acea dată pentru toate funcțiile, acesta fiind înmulțit cu coeficientul de multiplicare aferent fiecărei funcții, astfel încât excluderea reclamantului de la recalcularea salariilor, în funcție de noul salariu de bază minim brut pe țară stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 937/2018, Hotărârea Guvernului nr. 935/2019, Hotărârea Guvernului nr. 4/2021 și Hotărârea Guvernului nr. 1.071/2021, este nejustificată.

Prin apelul formulat s-a susținut că intimatul nu se încadrează la gradația 0, potrivit art. 3 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, ordonatorii de credite au obligația să stabilească salariile de bază/soldele de funcție/salariile de funcție/soldele de grad/salariile gradului profesional deținut, gradațiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizațiile de încadrare/indemnizațiile lunare, sporurile, alte drepturi salariale în bani și în natură prevăzute de lege, să asigure promovarea personalului în funcții, grade și trepte profesionale și avansarea în gradații, în condițiile legii, astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinație în bugetul propriu, iar, în privința coeficienților de salarizare, Legea-cadru nr. 153/2017 stabilește că salariile de bază se aprobă prin hotărâre de consiliu și nu distinge în privința mecanismului coeficient salarizare înmulțit cu salariul minim garantat în plată.

17.

În cadrul soluționării acțiunilor, respectiv al apelului, apreciind asupra existenței unei norme speciale, derogatorie, cuprinsă în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 și care ar impune obligativitatea sesizării instanței supreme cu dezlegarea unei chestiuni de drept atunci când obiectul cauzei este cel menționat la art. 1 din actul normativ anterior menționat, instanțele au dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție și suspendarea cauzei.

IV.

Motivele reținute de titularii sesizărilor

18.

Tribunalul Ialomița - Secția civilă a apreciat ca fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 alin. (1) și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

Astfel, soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată depinde de chestiunea a cărei lămurire se cere, întrucât cauza are ca obiect anularea hotărârii de consiliu local prin care s-au aprobat salariile de bază pentru gradația 0 aferente funcțiilor din cadrul aparatului de specialitate al primarului, așadar, este un proces care privește stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice.

Problema de drept nu a fost anterior dezlegată și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție.

19.

Tribunalul Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal a reținut ca fiind îndeplinite condițiile cumulative pentru sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, după cum urmează:

-

obiectul cererii de chemare în judecată vizează stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra chestiunii de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, și chestiunea de drept care formează obiectul judecății nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

20.

Curtea de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, respectiv prezentul litigiu privește stabilirea și plata drepturilor bănești ale unei persoane ale cărei drepturi salariale sunt stabilite în temeiul Legii-cadru nr. 153/2017, iar până în prezent Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat anterior asupra chestiunii de drept și aceasta nu face obiectul unui recurs în interesul legii.

Spre deosebire de reglementarea de drept comun din Codul de procedură civilă, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu mai impune condiția ca chestiunea de drept să fie nouă, ci doar ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra acesteia, astfel încât existența unei practici anterioare nu poate duce la înlăturarea obligației de a formula o sesizare potrivit dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

V.

Punctele de vedere ale titularilor sesizărilor

21.

Tribunalul Ialomița a apreciat că, potrivit anexei nr. VIII din Legea-cadru nr. 153/2017 - Familia ocupațională de funcții bugetare "Administrație", cap. II lit. A - Salarizarea personalului contractual din administrația publică centrală de specialitate, servicii deconcentrate ale ministerelor și ale altor organe centrale de specialitate, prefecturi, consilii județene, municipii, administrația publică locală - consilii, primării și servicii publice din subordinea acestora, pct. IV - Nomenclatorul și ierarhia funcțiilor din administrația publică locală - Salarii de bază pentru funcții de specialitate, la lit. b) sunt menționate funcțiile de execuție pe grade și trepte profesionale, printre care se regăsesc cele din anexa la hotărârea consiliului local a cărei anulare se cere.

Din dispozițiile art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017 rezultă că salariile trebuie stabilite în funcție de munca desfășurată de fiecare angajat, cu respectarea ierarhizării atât pe verticală, cât și pe orizontală în cadrul aceluiași domeniu.

Totodată, plecând de la dispozițiile art. 31 din Legea-cadru nr. 153/2017, ca urmare a promovării în grade sau trepte profesionale, se modifică și salarizarea personalului pentru a reflecta diferența determinată de gradele sau treptele profesionale deținute. Ca atare, salarizarea între ocupanții diferitelor grade sau trepte profesionale nu poate fi aceeași, trebuind stabilită la cel mai mic nivel pentru ocupanții gradelor sau treptelor minime și să crească progresiv, pe măsură ce personalul promovează în grade sau trepte profesionale. De asemenea, nu se poate pune semnul egalității între salariul unui muncitor necalificat și al unui muncitor calificat sau al unui referent, îngrijitor sau polițist local, având în vedere diferența de încadrare a posturilor. Necesitatea asigurării salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată nu justifică egalizarea salariilor pentru toate funcțiile cuprinse în anexa la hotărârea consiliului local, ci obligă consiliul local să realizeze o ierarhizare a salariilor în funcție de postul ocupat de fiecare persoană în cadrul aceluiași domeniu, dar și în funcție de complexitatea și importanța activității desfășurate.

22.

Tribunalul Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal a arătat că, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2022, atât salariile de bază, cât și indemnizația pentru funcțiile de demnitate publică sunt plafonate la nivelul anului 2021.

Prin alin. (4

4

) al art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021, introdus prin Legea nr. 103/2023, începând cu 1.11.2022 (deci inclusiv anul 2023), veniturile salariale ale personalului plătit din fonduri publice prevăzute în anexa nr. IX lit. C la Legea-cadru nr. 153/2017 se stabilesc prin înmulțirea coeficientului prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 cu salariul minim brut pe țară garantat în plată stabilit potrivit legii pentru anul 2021.

Prin art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, în anul 2024, începând cu 1 ianuarie, salariile de bază de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice potrivit prevederilor legale în vigoare se majorează cu 5% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023, deci majorarea de 5% se raportează la nivelul din 2023, care este cel din anul 2021.

În ceea ce privește coeficienții corespunzători indemnizațiilor pentru persoanele alese în funcții de demnitate publică alese din cadrul organelor autorității publice locale, aceștia se stabilesc potrivit dispozițiilor anexei nr. IX lit. C din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv prin înmulțirea coeficientului prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 cu salariul minim brut pe țară garantat în plată stabilit potrivit legii pentru anul 2021.

De altfel, dispozițiile art. I alin. (4

4

) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, astfel cum a fost completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2022, aprobată cu completări prin Legea nr. 103/2023, prevăd, în mod expres, pentru situația primarului și viceprimarului, că, "Prin excepție de la prevederile alin. (2) și (4

1

), începând cu data de 1 noiembrie 2022, cuantumul brut al indemnizațiilor lunare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice prevăzut în anexa nr. IX lit. C la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, se stabilește prin înmulțirea coeficientului prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, cu salariul minim brut pe țară garantat în plată stabilit potrivit legii pentru anul 2021".

Totodată, potrivit art. I alin. (2) din acest act normativ, "(2) Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (3) lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2022, începând cu data de 1 ianuarie, indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică și funcțiile asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, se mențin la nivelul aferent lunii decembrie 2021".

În consecință, stabilirea, prin hotărâre a consiliului local, a indemnizației primarului și viceprimarului prin raportare la dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2023 apare ca fiind nelegală, câtă vreme funcțiilor de demnitate publică mai sus menționate le este corespunzătoare o altă modalitate de stabilire a indemnizațiilor pentru persoanele ce le ocupă.

Astfel, se constată că salariul de bază al funcționarilor publici și al personalului contractual al aparatului primarului se stabilește prin hotărâre a consiliului local și, conform art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017, nivelul veniturilor salariale stabilite pentru funcționarii publici și personalul contractual din aparatul de specialitate al primarului nu poate depăși nivelul indemnizației lunare a funcției de viceprimar.

Limitarea din art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu se referă doar la salariul de bază, ci și la veniturile salariale.

23.

Curtea de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale a arătat că Hotărârea Consiliului Local nr. 14/30.01.2018 a fost adoptată având în vedere dispozițiile Legii-cadru nr. 153/2017 și privește stabilirea salariilor de bază pentru funcționarii publici și personalul contractual din aparatul de specialitate al primarului orașului Oravița și serviciile publice din subordinea Consiliului Local al Orașului Oravița, având caracter normativ în domeniul pe care îl reglementează.

Potrivit art. 2 alin. (2) din Hotărârea Consiliului Local nr. 14/30.01.2018, în cazul modificării salariului de bază minim brut pe țară, salariile de bază aferente gradației 0 se vor recalcula prin înmulțirea coeficienților din anexa nr. 1 cu noul salariu de bază minim brut pe țară, stabilit potrivit prevederilor legale. Aceasta înseamnă că, de fiecare dată când salariul de bază minim brut pe țară suferă modificări, salariile de bază aferente gradației 0 trebuie recalculate prin înmulțirea coeficienților din anexa nr. 1 cu noul salariu de bază minim brut pe țară.

În ceea ce privește salariile aferente gradaților 1-5 acordate devin incidente dispozițiile art. 7 din Hotărârea Consiliului Local nr. 14/30.01.2018, care stabilește modul de calcul al drepturilor salariale.

Potrivit art. 7 alin. (1) din Hotărârea Consiliului Local nr. 14/30.01.2018, salariile de bază prevăzute în anexa nr. 1 pentru funcțiile de execuție sunt la gradația 0, la care se adaugă 5 gradații corespunzătoare tranșelor de vechime, care se includ în salariul de bază.

Deoarece salariul de bază pentru gradațiile 1-5 au ca punct de plecare salariul de bază aferent gradației 0, se constată că, de fiecare dată când are loc o modificare a salariului aferent gradației 0 ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 2 alin. (2) din Hotărârea Consiliului Local nr. 14/30.01.2018, are loc, implicit, o creștere a salariului de bază aferent gradațiilor 1-5 prin aplicarea succesivă a procentelor stabilite prin dispozițiile art. 7 alin. (2) din același act administrativ.

Această modalitate de stabilire a salariilor trebuie să se realizeze însă în limitele stabilite de dispozițiile art. I alin. (1)-(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, aprobată prin Legea nr. 274/2022, ale art. I alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 și ale art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, care au ca efect plafonarea salariilor și indemnizațiilor prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017, așa cum a fost stabilit prin Decizia nr. 11 din 17 iunie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 2 august 2024.

VI.

Punctul de vedere al părților

24.

În opinia reclamantului din cauza înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal asupra problemei de drept, începând cu luna iulie 2017, drepturile salariale ale personalului bugetar sunt, în mod exclusiv, cele prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 [art. 1 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017].

Astfel, legiuitorul a stabilit atât regula după care se calculează indemnizația aleșilor locali, cât și excepții de la regulă.

Potrivit art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu 1 ianuarie 2018, pentru funcțiile de demnitate publică la nivel local s-a avut în vedere acordarea de creșteri salariale etapizate. Art. 38 alin. (3) lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017 a prevăzut că indemnizațiile lunare pentru primar și viceprimar se stabilesc pe baza coeficienților și a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

În perioada 2020-2023 au fost stabilite o serie de derogări de la prevederile art. 13 alin. (1) și ale art. 38 alin. (3) lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017, astfel:

a)

în anul 2020 s-a stabilit o primă derogare de la regula de mai sus, conform art. I pct. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative;

b)

în anul 2021 s-a stabilit o a doua derogare, conform art. I alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene;

c)

în anul 2022 s-a stabilit o altă derogare, conform art. I alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative;

d)

în anul 2023 s-a stabilit o nouă derogare, conform articolului unic din Legea nr. 103/2023 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2022 pentru completarea art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative;

e)

pentru anul 2024 legiuitorul a avut în vedere Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 - art. I alin. (2) și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 127/2023 - art. I pct. 1.

Așadar, când s-a referit la "nivelul aferent lunii decembrie 2023", legiuitorul nu a avut în vedere salariul minim garantat în plată, cu care se face înmulțirea coeficienților aferenți funcției de primar și viceprimar, ci indemnizația lunară a funcției de primar și viceprimar.

În speță, comuna (...), având până la 3.000 de locuitori, se încadrează la lit. C pct. 16 și 28 din anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, cu coeficienții "4" pentru primar și "3" pentru viceprimar.

Prin urmare, pentru luna decembrie 2023, indemnizația primarului și viceprimarului comunei (...) se determină prin înmulțirea coeficienților din anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017 cu salariul de bază minim brut pe țară la nivelul anului 2021:

-

primar: 4 x 2.300 lei;

-

viceprimar: 3 x 2.300 lei.

Or, prin Hotărârea Consiliului Local nr. (...) s-a făcut calculul indemnizației primarului și viceprimarului prin înmulțirea coeficienților de mai sus cu salariul minim brut pe țară de 3.300 lei, stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 900/2023 începând cu 1 octombrie 2023, ceea ce încalcă evident prevederile legale în vigoare.

Pentru funcționarii publici și personalul contractual din aparatul propriu al primarului și consiliului local, din instituțiile și serviciile publice de interes local din subordinea acestora, salarizarea personalului se face potrivit art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017.

25.

Pârâtul a susținut, în esență, că hotărârea atacată a fost emisă la 22 noiembrie 2023 și respectă integral toate actele normative în vigoare la momentul emiterii, având aplicabilitate la 1 ianuarie 2024, dată la care intră în vigoare salariile de bază individualizate prin hotărâre.

Totodată, a arătat că stabilirea salariilor de bază în temeiul art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 se face de către consiliul local prin dispoziție emisă de către primar pentru fiecare salariat în parte și nu este supusă limitării privind indemnizația viceprimarului, limitare care privește noțiunea de venituri salariale, astfel cum este aceasta definită prin lege. A mai precizat că limitarea veniturilor salariale la indemnizația viceprimarului este o operațiune din sfera execuției bugetare, la momentul statului de plată lunar, fiind o atribuție a primarului, ca ordonator de credite.

26.

Părțile din dosarul înregistrat pe rolul Tribunalului Ialomița - Secția civilă și cel al Curții de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale nu au formulat niciun punct de vedere.

VII.

Jurisprudența instanțelor naționale în materie

27.

La nivelul Curții de Apel București, Tribunalul București (Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale) a apreciat că ordonatorul de credite beneficiază de o deplină libertate de stabilire a cuantumului salariilor de bază, în exprimarea principiilor descentralizării, autonomiei locale și desconcentrării serviciilor publice, în limitele prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 (limita minimă - salariul minim brut pe țară și limita maximă - indemnizația lunară corespunzătoare funcției de viceprimar/vicepreședinte al consiliului județean).

În acest sens s-a reținut că, începând cu 1 iulie 2017, în materia salarizării funcționarilor publici și a personalului contractual din cadrul familiei ocupaționale "Administrație" sunt aplicabile prevederile Legii-cadru nr. 153/2017.

Plecând de la art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017, stabilirea salariilor de bază pentru funcționarii publici și personalul contractual din cadrul familiei ocupaționale "Administrație" din aparatul propriu al consiliilor județene, primării și consilii locale, din instituțiile și serviciile publice de interes local și județean din subordinea acestora se face prin hotărâre a consiliului local, care le poate și modifica.

Din reglementarea modului de stabilire a veniturilor lunare pentru personalul plătit din fonduri publice din aparatul propriu al autorităților administrației publice locale, în limitele prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 (limita minimă - salariul minim brut pe țară și limita maximă - indemnizația lunară corespunzătoare funcției de viceprimar/vicepreședinte al consiliului județean), rezultă că art. 11 dă expresie tocmai principiului autonomiei locale, fiind opțiunea legiuitorului, care a avut în vedere responsabilitatea, complexitatea și riscurile funcțiilor specifice în cadrul acestei categorii de personal, diferită de alte categorii de personal plătit din fonduri publice.

Este adevărat că legiuitorul nu a stabilit salariul de bază aferent funcțiilor din cadrul administrației publice locale, lăsându-l la aprecierea autorităților locale, însă principiile sistemului de salarizare, reglementat prin Legea-cadru nr. 153/2017, sunt obligatorii și pentru autoritățile publice, cu competențe în stabilirea drepturilor salariale, întrucât scopul legiuitorului a fost acela de a institui un sistem prin care să se asigure o anumită coerență și previzibilitate în ceea ce privește cheltuielile cu personalul din cadrul autorităților publice locale.

Așadar, în afara limitărilor expres prevăzute de art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, autoritățile publice locale au obligația de a respecta o corectă așezare a funcțiilor, din perspectiva responsabilității și a remunerării acestora, cu observarea principiilor instituite prin art. 6 din Legea-cadru nr. 153/2017, cărora li se dă eficiență tocmai prin reglementarea de la art. 11 și prin efectele aplicării acesteia, interesând principiul importanței sociale a muncii, în sensul că salarizarea personalului din sectorul bugetar se realizează în raport cu responsabilitatea, complexitatea, riscurile activității și nivelul studiilor [lit. d)] și principiul ierarhizării, pe verticală, cât și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu, în funcție de complexitatea și importanța activității desfășurate [lit. f)].

Prin urmare, s-a apreciat că ordonatorul de credite beneficiază de o deplină libertate de stabilire a cuantumului salariilor de bază, în exprimarea principiilor descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice, în limitele prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017.

Punctul de vedere al Tribunalului Giurgiu a fost în sensul că angajatorul nu poate negocia și stabili salarii de bază sub salariul de bază minim brut, fiind obligat să garanteze în plată un salariu de bază brut lunar cel puțin egal cu salariul de bază minim brut pe țară.

Plecând de la prevederile art. 164 din Codul muncii și ale art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017, s-a reținut că drepturile salariale ale personalului din cadrul aparatului de specialitate al primarului se stabilesc potrivit prevederilor legale aplicabile personalului din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al primarului general al municipiului București.

Rezultă că salarizarea acestora se realizează în temeiul prevederilor art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017, prin act de dispoziție al ordonatorului principal de credite, aprobat prin hotărâre a consiliului local, iar singurele limitări pe care legea le impune ordonatorilor de credite în stabilirea drepturilor salariale ale personalului propriu sau celui al instituțiilor publice din subordine se referă la minimul și maximul acestora, cu încadrarea, evident, în limitele creditelor bugetare aprobate.

În urma consultării judecătorilor Secției conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Teleorman, punctul de vedere exprimat a fost în sensul că, potrivit art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017, salariul unui debutant cu studii superioare nu poate fi la același nivel cu cel al unui muncitor necalificat.

28.

La nivelul Curții de Apel Ploiești, opinia exprimată la nivelul Secției a II-a civile, de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Prahova este în sensul că principiul ierarhizării funcțiilor plătite din fonduri publice, prevăzut la art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017, este încălcat, având în vedere faptul că salariile pentru funcțiile de referent, îngrijitor, polițist local, arhivar, muncitori calificați (I-IV), muncitori necalificați (I și II - fără sporuri) sunt la același nivel. Prin urmare, stabilirea salariului de bază pentru gradația "0" aferentă funcțiilor din cadrul aparatului de specialitate al primarului la nivelul salariului minim pe economie încalcă acest principiu al ierarhizării funcțiilor plătite din fonduri publice.

29.

Curtea de Apel Timișoara a identificat Decizia civilă nr. 561/30.05.2023, pronunțată de Secția de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 678/115/2022, prin care au fost interpretate dispozițiile art. 2 alin. (2) din Hotărârea Consiliului Local nr. 14/2024 în sensul că, atunci când are loc majorarea salariului de bază minim brut pe țară, salariile aferente gradațiilor 1-5 trebuie majorate corespunzător.

30.

La nivelul Curții de Apel Cluj, Secția a IV-a de litigii de muncă și asigurări sociale și Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal au identificat mai multe hotărâri judecătorești în care este vizată problema stabilirii salariului de bază pentru gradația "0" aferent funcțiilor din cadrul aparatului de specialitate al primarului la nivelul salariului minim pe economie, însă nu sub aspectul care rezultă din cuprinsul încheierii de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, acela al modului de reflectare a principiului ierarhizării reglementat de art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017.

31.

Din jurisprudența identificată se constată că în practică se aplică acest nivel al salariului de bază pentru gradația "0" aferent funcțiilor din cadrul aparatului de specialitate al primarului la nivelul salariului minim pe economie, apărând litigii prin care s-a solicitat salarizarea în temeiul acestor dispoziții legale (art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017) și de către alte categorii profesionale, cărora nu li s-au admis pretențiile; de asemenea, s-a ridicat problema aplicării sau neaplicării a dispozițiilor ordonanțelor de urgență ale Guvernului nr. 226/2020 și nr. 130/2021, sub aspectul menținerii în anii 2021 și 2022 a salariilor de bază la nivelul celor acordate pentru luna decembrie a anilor anteriori celor în discuție, în ceea ce privește funcțiile din cadrul aparatului de specialitate al primarului, jurisprudența fiind diversă sub acest din urmă aspect, iar în prezent problema juridică fiind clarificată prin pronunțarea și publicarea Deciziei nr. 11/2024 a instanței supreme.

32.

La nivelul Curții de Apel Iași, opinia judecătorilor din cadrul Tribunalului Vaslui este în sensul inadmisibilității sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, dat fiind caracterul generic, pur formal, al întrebării adresate.

33.

Celelalte