Decizia nr. 72 din 11 noiembrie 2024

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 1.907/1/2024, la care s-au conexat dosarele nr. 2.071/1/2024 şi nr. 2.099/1/2024, este legal constituit, conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările ulterioare (Regulamentul). 2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Corina-Alina Corbu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La şedinţa de judecată participă doamna magistrat-asistent Ileana Peligrad, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Regulament.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizările formulate de: – Tribunalul Ialomiţa – Secţia civilă privind dezlegarea următoarei chestiuni de drept: dacă dispoziţiile art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017 permit ca salariul de bază corespunzător gradaţiei 0 pentru funcţiile din aparatul de specialitate al primarului să se stabilească la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, indiferent de gradul/treapta profesională deţinut(ă) de personal; – Tribunalul Suceava – Secţia de contencios administrativ şi fiscal privind dezlegarea următoarelor chestiuni de drept: • dacă, începând cu 1 ianuarie 2024, în ceea ce priveşte modalitatea de stabilire a indemnizaţiilor lunare pentru funcţiile de demnitate publică locală şi funcţiile asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX lit. C din Legea-cadru nr. 153/2017 (în speţă, primar şi viceprimar), prin „nivelul aferent lunii decembrie 2023”, la care fac referire prevederile art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 şi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2023, se are în vedere salariul minim garantat în plată cu care se face înmulţirea coeficienţilor aferenţi funcţiei de primar şi de viceprimar sau indemnizaţia lunară a funcţiei de primar şi de viceprimar, care pentru luna decembrie 2023 se determină prin înmulţirea coeficienţilor aferenţi funcţiei cu salariul de bază minim brut pe ţară la nivelul anului 2021?; • dacă, pentru funcţionarii publici şi pentru personalul contractual din aparatul propriu al primarului şi consiliului local, din instituţiile şi serviciile publice de interes local din subordinea acestora, salarizarea se face astfel încât: – veniturile salariale să nu depăşească indemnizaţia lunară corespunzătoare funcţiei de viceprimar; – veniturile salariale să se încadreze în cheltuielile de personal aprobate în bugetele de venituri şi cheltuieli?; – Curtea de Apel Timişoara – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale privind dezlegarea următoarei chestiuni de drept: recalcularea salariului brut al personalului contractual din cadrul Primăriei Oraşului Oraviţa, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Hotărârea Consiliului Local nr. 14 din 30 ianuarie 2018, se cuvine tuturor salariaţilor sau doar celor care au salariile de bază aferente gradaţiei 0, în cazul modificării salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată?.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar au fost depuse raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părţilor conform art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, un punct de vedere din partea Instituţiei Prefectului Suceava şi o cerere de intervenţie accesorie formulată de unitatea administrativ-teritorială comuna Frecăţei.

Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunilor de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul sesizărilor

Tribunalul Ialomiţa – Secţia civilă a dispus, prin Încheierea din 28 august 2024, astfel cum a fost completată prin Încheierea din 17 septembrie 2024, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi ale art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.

Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 9 septembrie 2024, cu nr. 1.907/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 11 noiembrie 2024.

Ulterior, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au fost înregistrate, cu nr. 2.071/1/2024, sesizarea formulată de Tribunalul Suceava – Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi, cu nr. 2.099/1/2024, sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale.

Considerându-se că există o strânsă legătură între obiectul primei sesizări şi cel al sesizărilor înregistrate ulterior, în temeiul art. 2 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 s-a dispus conexarea dosarelor nr. 2.071/1/2024 şi nr. 2.099/1/2024 la Dosarul nr. 1.907/1/2024. II. Normele legale incidente

Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea-cadru nr. 153/2017 Capitolul I secţiunea a 2-a „Principiile sistemului de salarizare” ” Art. 6. – Principii Sistemul de salarizare reglementat prin prezenta lege are la bază următoarele principii: (…) f) principiul ierarhizării, pe verticală, cât şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu, în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate; (…)” Capitolul II secţiunea 1 „Salariile de bază şi gradaţiile” ” Art. 11. – (1) Pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul familiei ocupaţionale «Administraţie» din aparatul propriu al consiliilor judeţene, primării şi consilii locale, din instituţiile şi serviciile publice de interes local şi judeţean din subordinea acestora, salariile de bază se stabilesc prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, în urma consultării organizaţiei sindicale reprezentative la nivel de unitate sau, după caz, a reprezentanţilor salariaţilor. (2) Nomenclatorul funcţiilor necesare desfăşurării activităţilor specifice fiecărei instituţii sau autorităţi a administraţiei publice locale, precum şi ierarhia funcţiilor sunt prevăzute în anexa nr. VIII cap. I lit. A pct. III şi cap. II lit. A pct. IV. (3) Stabilirea salariilor lunare potrivit alin. (1) se realizează de către ordonatorul de credite, cu respectarea prevederilor art. 25. (4) Nivelul veniturilor salariale se stabileşte, în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (3), fără a depăşi nivelul indemnizaţiei lunare a funcţiei de viceprimar sau, după caz, a indemnizaţiei lunare a vicepreşedintelui consiliului judeţean sau, după caz, a viceprimarului municipiului Bucureşti, corespunzător nivelului de organizare: comună, oraş, municipiu, sectoarele municipiului Bucureşti, Primăria Generală a Municipiului Bucureşti, exclusiv majorările prevăzute la art. 16 alin. (2), cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetele de venituri şi cheltuieli. (5) Angajarea, promovarea, avansarea în gradaţie a personalului prevăzut la alin. (1) se fac cu respectarea prevederilor prezentei legi, precum şi a celorlalte reglementări specifice funcţionarilor publici şi personalului contractual. (…) Art. 13. – Modul de stabilire a indemnizaţiilor lunare pentru funcţiile de demnitate publică (1) Indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică se determină prin înmulţirea coeficienţilor din anexa nr. IX cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare. (…) Art. 31. – Încadrarea şi promovarea unor categorii de personal (1) Pentru personalul contractual sau alte categorii de personal care nu beneficiază de statute speciale, ocuparea unui post vacant sau temporar vacant se face prin concurs sau examen, pe baza regulamentului-cadru care se aprobă prin hotărâre a Guvernului. (2) Încadrarea şi promovarea personalului plătit din fonduri publice pe funcţii, grade sau trepte profesionale se fac potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale Guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz. (3) În situaţia în care promovarea personalului contractual sau a altor categorii de personal bugetar în funcţie, grad sau treaptă profesională nu este reglementată prin statute proprii, promovarea se face de regulă pe un post vacant existent în statul de funcţii. (4) În situaţia în care nu există un post vacant, promovarea personalului plătit din fonduri publice în funcţii, grade sau trepte profesionale se va face prin transformarea postului din statul de funcţii în care acesta este încadrat într-unul de nivel imediat superior. (5) Promovarea în funcţii, în grade sau trepte profesionale imediat superioare se realizează pe baza criteriilor stabilite prin regulament-cadru, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, dacă nu este reglementată altfel prin statute sau alte acte normative specifice. (6) Promovarea în grade sau trepte profesionale imediat superioare se face din 3 în 3 ani, în funcţie de performanţele profesionale individuale, apreciate cu calificativul «foarte bine», cel puţin de două ori în ultimii 3 ani de activitate, de către comisia desemnată prin dispoziţie a ordonatorului de credite bugetare, din care fac parte reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de unitate sau, după caz, reprezentanţii salariaţilor, dacă în statute sau în legi speciale nu se prevede altfel. (7) Activitatea profesională se apreciază anual, ca urmare a evaluării performanţelor profesionale individuale, de către conducătorul instituţiei publice, la propunerea şefului ierarhic, prin acordarea calificativelor «foarte bine», «bine», «satisfăcător» sau «nesatisfăcător», dacă în statute sau în legi speciale nu se prevede altfel. (8) Ordonatorii de credite pot aproba demararea procedurilor privind promovarea pe funcţii, grade sau trepte profesionale a personalului numai cu condiţia încadrării în cheltuielile de personal aprobate în buget. (…) Art. 38. – Aplicarea legii (…) (3) Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creşteri salariale: (…) f) indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică prevăzute în anexa nr. IX se stabilesc pe baza coeficienţilor şi a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată;”

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 ” Art. I. – (1) Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2024, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice potrivit prevederilor legale în vigoare se majorează cu 5% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023. (2) Prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2024, indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică locală şi funcţiile asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX litera C la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, se majorează cu 5% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023. (…) (6) Prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2024, începând cu data de 1 ianuarie, indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la această lege, altele decât cele prevăzute la alin. (2), se menţin la nivelul aferent lunii decembrie 2023.”

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri bugetare, aprobată cu completări prin Legea nr. 153/2024, cu completările ulterioare, denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2023 ” Art. I. – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1139 din 15 decembrie 2023, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul I, după alineatul (5) se introduc două noi alineate, alin. (6) şi (7), cu următorul cuprins: ” (6) Prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2024, începând cu data de 1 ianuarie, indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la această lege, altele decât cele prevăzute la alin. (2), se menţin la nivelul aferent lunii decembrie 2023. (7) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pentru personalul care a beneficiat de majorarea salariilor de bază prin aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2023 privind consolidarea capacităţii instituţionale a Ministerului Finanţelor, exercitarea controlului financiar de specialitate al statului, pentru unele reglementări specifice, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv aplicarea Legii nr. 371/2023 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact în domeniul sănătăţii, precum şi pentru personalul din sistemul de justiţie pentru care în cursul anului 2023, prin acte administrative ale ordonatorilor de credite, au fost stabilite majorări ale salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare, în anul 2024, începând cu data de 1 ianuarie, nivelul salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare se menţine la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2023.»” III. Expunerea succintă a proceselor A) Sesizarea Tribunalului Ialomiţa

Prin acţiunea introductivă înregistrată pe rolul Tribunalului Ialomiţa, reclamantul prefectul judeţului (…) a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Local (…), solicitând anularea Hotărârii pârâtului nr. (…) din 26 octombrie 2023 privind aprobarea salariilor de bază pentru gradaţia „0” (zero), aferente funcţiilor din cadrul aparatului de specialitate al primarului municipiului Slobozia, direcţiilor şi serviciilor publice de interes local. Cu ocazia exercitării controlului de legalitate de către prefectul judeţului (…), aceasta a fost considerată nelegală şi, întrucât autoritatea locală nu a procedat la reanalizarea acestora, reclamantul a formulat acţiunea în instanţă. Cu privire la anexa hotărârii a cărei anulare se solicită, reclamantul a arătat că salariile muncitorilor calificaţi (I-IV) sunt la acelaşi nivel cu cele ale muncitorilor necalificaţi (I şi II – fără sporuri); mai mult, salariul unui muncitor calificat I nu poate fi la acelaşi nivel cu cel al unui muncitor calificat II, III sau IV; de asemenea, salariul unui muncitor necalificat I nu poate fi la acelaşi nivel cu cel al unui muncitor necalificat II – fără sporuri, iar salariul unui referent, îngrijitor, poliţist local, arhivar, portar nu poate fi la acelaşi nivel cu cel al unui muncitor necalificat II – fără sporuri. Dat fiind faptul că salariile pentru funcţiile de referent, îngrijitor, poliţist local, arhivar, muncitori calificaţi (I-IV), muncitori necalificaţi (I şi II – fără sporuri) sunt la acelaşi nivel, s-a susţinut că este încălcat principiul ierarhizării funcţiilor plătite din fonduri publice, prevăzut la art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017. Pârâtul a depus întâmpinare, solicitând respingerea ca neîntemeiată a acţiunii, invocând că, în baza art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017, a dat eficienţă Hotărârii Guvernului nr. 900/2023 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, or, având în vedere acest act normativ, angajatorul nu poate negocia şi stabili salarii de bază sub salariul de bază minim brut, fiind obligat să garanteze în plată un salariu de bază brut lunar cel puţin egal cu salariul de bază minim brut pe ţară, conform alin. (2) şi (3) ale art. 164 din Codul muncii. B) Sesizarea Tribunalului Suceava

Prin acţiunea introductivă înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul a solicitat anularea Hotărârii Consiliului Local al Comunei (…) nr. (…) din 22 noiembrie 2023 privind stabilirea salariilor de bază pentru funcţiile publice şi contractuale din cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei (…), începând cu 1 ianuarie 2024. În esenţă, reclamantul a susţinut că, pentru luna decembrie 2023, indemnizaţia primarului şi viceprimarului comunei (…) se determină prin înmulţirea coeficienţilor din anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017 cu salariul de bază minim brut pe ţară la nivelul anului 2021, or, prin hotărârea contestată, s-a calculat indemnizaţia primarului şi a viceprimarului prin înmulţirea coeficienţilor de mai sus cu salariul minim brut pe ţară de 3.300 lei, stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 900/2023 începând cu 1 octombrie 2023, ceea ce încalcă evident prevederile legale în vigoare. Totodată, reclamantul a contestat hotărârea şi sub aspectul salarizării personalului public şi contractual ce face parte din aparatul propriu al primarului şi al consiliului local, în măsura în care se încalcă art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017. C) Sesizarea Curţii de Apel Timişoara

Prin acţiunea introductivă înregistrată pe rolul Tribunalului Caraş-Severin, reclamantul persoană fizică a solicitat în contradictoriu cu pârâtul primarul oraşului (…) obligarea acestuia la recalcularea salariului brut, arătând că, odată cu intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, în luna ianuarie 2018, Consiliul Local (…) a adoptat Hotărârea Consiliului Local (…) nr. 14 din 30 ianuarie 2018 privind stabilirea salariilor de bază pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din aparatul de specialitate al primarului oraşului (…) şi serviciile publice din subordinea Consiliului Local al Oraşului (…), în baza căreia au fost emise dispoziţii pentru recalcularea salariilor de bază ale funcţionarilor publici şi personalului contractual. Actul administrativ prevede la art. 2 alin. (2) că: „În cazul modificării salariului de bază minim brut pe ţară, salariile de bază aferente gradaţiei 0 se vor recalcula prin înmulţirea coeficienţilor din anexa nr. 1 cu noul salariu de bază minim brut pe ţară, stabilit potrivit prevederilor legale.” Reclamantul a arătat că, prin Dispoziţia nr. 102 din 31 ianuarie 2018, i s-a stabilit un salariu de bază de (…) lei, cu menţiunea că, de la acest moment, salariile de bază ale angajaţilor din Primăria (…) nu au mai fost actualizate potrivit Hotărârii Guvernului nr. 937/2018, Hotărârii Guvernului nr. 935/2019 şi Hotărârii Guvernului nr. 4/2021, deşi art. 2 alin. (2) din Hotărârea Consiliului Local nr. 14 din 30 ianuarie 2018 prevedea acest aspect. Tribunalul Caraş-Severin, prin Sentinţa civilă nr. 4.266 din 28 martie 2024, a admis acţiunea şi a obligat pârâtul să recalculeze salariul de bază brut în conformitate cu dispoziţiile din Hotărârea Consiliului Local (…) nr. 14 din 30 ianuarie 2018, pentru perioada 1.01.2019-18.01.2023, precum şi să achite diferenţele dintre sumele rezultate în urma recalculării şi salariile efectiv încasate pentru perioada 1.01.2019-18.01.2023, actualizate cu rata inflaţiei la data plăţii efective. În motivarea soluţiei s-a reţinut că, potrivit art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017, în materia salarizării personalului din aparatul propriu al autorităţilor administraţiei publice locale, legiuitorul acordă competenţă exclusivă consiliilor locale, aşa cum este reglementat prin dispoziţiile art. 6 lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017. Hotărârea Consiliului Local (…) nr. 14 din 30 ianuarie 2018 reprezintă, de fapt, o reproducere a dispoziţiilor art. 10 din Legea-cadru nr. 153/2017, care explicitează modul de stabilire a salariilor de bază, care sunt diferenţiate pe funcţii, grade/trepte şi gradaţii. Or, potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, fiecărei funcţii, fiecărui grad/fiecărei trepte profesionale îi corespund 5 gradaţii, corespunzătoare tranşelor de vechime în muncă, cu excepţia funcţiilor de demnitate publică şi funcţiilor de conducere pentru care gradaţia este inclusă în indemnizaţia lunară/salariul de bază. Aşadar, s-a avut în vedere salariul de bază minim brut pe ţară de la acea dată pentru toate funcţiile, acesta fiind înmulţit cu coeficientul de multiplicare aferent fiecărei funcţii, astfel încât excluderea reclamantului de la recalcularea salariilor, în funcţie de noul salariu de bază minim brut pe ţară stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 937/2018, Hotărârea Guvernului nr. 935/2019, Hotărârea Guvernului nr. 4/2021 şi Hotărârea Guvernului nr. 1.071/2021, este nejustificată. Prin apelul formulat s-a susţinut că intimatul nu se încadrează la gradaţia 0, potrivit art. 3 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, ordonatorii de credite au obligaţia să stabilească salariile de bază/soldele de funcţie/salariile de funcţie/soldele de grad/salariile gradului profesional deţinut, gradaţiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizaţiile de încadrare/indemnizaţiile lunare, sporurile, alte drepturi salariale în bani şi în natură prevăzute de lege, să asigure promovarea personalului în funcţii, grade şi trepte profesionale şi avansarea în gradaţii, în condiţiile legii, astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinaţie în bugetul propriu, iar, în privinţa coeficienţilor de salarizare, Legea-cadru nr. 153/2017 stabileşte că salariile de bază se aprobă prin hotărâre de consiliu şi nu distinge în privinţa mecanismului coeficient salarizare înmulţit cu salariul minim garantat în plată.

În cadrul soluţionării acţiunilor, respectiv al apelului, apreciind asupra existenţei unei norme speciale, derogatorie, cuprinsă în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 şi care ar impune obligativitatea sesizării instanţei supreme cu dezlegarea unei chestiuni de drept atunci când obiectul cauzei este cel menţionat la art. 1 din actul normativ anterior menţionat, instanţele au dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi suspendarea cauzei. IV. Motivele reţinute de titularii sesizărilor

Tribunalul Ialomiţa – Secţia civilă a apreciat ca fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1 alin. (1) şi art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024. Astfel, soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată depinde de chestiunea a cărei lămurire se cere, întrucât cauza are ca obiect anularea hotărârii de consiliu local prin care s-au aprobat salariile de bază pentru gradaţia 0 aferente funcţiilor din cadrul aparatului de specialitate al primarului, aşadar, este un proces care priveşte stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice. Problema de drept nu a fost anterior dezlegată şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, conform evidenţelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Tribunalul Suceava – Secţia de contencios administrativ şi fiscal a reţinut ca fiind îndeplinite condiţiile cumulative pentru sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, conform dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, după cum urmează: – obiectul cererii de chemare în judecată vizează stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat asupra chestiunii de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, şi chestiunea de drept care formează obiectul judecăţii nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

Curtea de Apel Timişoara – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a constatat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, respectiv prezentul litigiu priveşte stabilirea şi plata drepturilor băneşti ale unei persoane ale cărei drepturi salariale sunt stabilite în temeiul Legii-cadru nr. 153/2017, iar până în prezent Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat anterior asupra chestiunii de drept şi aceasta nu face obiectul unui recurs în interesul legii. Spre deosebire de reglementarea de drept comun din Codul de procedură civilă, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 nu mai impune condiţia ca chestiunea de drept să fie nouă, ci doar ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat asupra acesteia, astfel încât existenţa unei practici anterioare nu poate duce la înlăturarea obligaţiei de a formula o sesizare potrivit dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024. V. Punctele de vedere ale titularilor sesizărilor

Tribunalul Ialomiţa a apreciat că, potrivit anexei nr. VIII din Legea-cadru nr. 153/2017 – Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie”, cap. II lit. A – Salarizarea personalului contractual din administraţia publică centrală de specialitate, servicii deconcentrate ale ministerelor şi ale altor organe centrale de specialitate, prefecturi, consilii judeţene, municipii, administraţia publică locală – consilii, primării şi servicii publice din subordinea acestora, pct. IV – Nomenclatorul şi ierarhia funcţiilor din administraţia publică locală – Salarii de bază pentru funcţii de specialitate, la lit. b) sunt menţionate funcţiile de execuţie pe grade şi trepte profesionale, printre care se regăsesc cele din anexa la hotărârea consiliului local a cărei anulare se cere. Din dispoziţiile art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017 rezultă că salariile trebuie stabilite în funcţie de munca desfăşurată de fiecare angajat, cu respectarea ierarhizării atât pe verticală, cât şi pe orizontală în cadrul aceluiaşi domeniu. Totodată, plecând de la dispoziţiile art. 31 din Legea-cadru nr. 153/2017, ca urmare a promovării în grade sau trepte profesionale, se modifică şi salarizarea personalului pentru a reflecta diferenţa determinată de gradele sau treptele profesionale deţinute. Ca atare, salarizarea între ocupanţii diferitelor grade sau trepte profesionale nu poate fi aceeaşi, trebuind stabilită la cel mai mic nivel pentru ocupanţii gradelor sau treptelor minime şi să crească progresiv, pe măsură ce personalul promovează în grade sau trepte profesionale. De asemenea, nu se poate pune semnul egalităţii între salariul unui muncitor necalificat şi al unui muncitor calificat sau al unui referent, îngrijitor sau poliţist local, având în vedere diferenţa de încadrare a posturilor. Necesitatea asigurării salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată nu justifică egalizarea salariilor pentru toate funcţiile cuprinse în anexa la hotărârea consiliului local, ci obligă consiliul local să realizeze o ierarhizare a salariilor în funcţie de postul ocupat de fiecare persoană în cadrul aceluiaşi domeniu, dar şi în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate.

Tribunalul Suceava – Secţia de contencios administrativ şi fiscal a arătat că, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2022, atât salariile de bază, cât şi indemnizaţia pentru funcţiile de demnitate publică sunt plafonate la nivelul anului 2021. Prin alin. (4 4 ) al art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, introdus prin Legea nr. 103/2023, începând cu 1.11.2022 (deci inclusiv anul 2023), veniturile salariale ale personalului plătit din fonduri publice prevăzute în anexa nr. IX lit. C la Legea-cadru nr. 153/2017 se stabilesc prin înmulţirea coeficientului prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată stabilit potrivit legii pentru anul 2021. Prin art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, în anul 2024, începând cu 1 ianuarie, salariile de bază de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice potrivit prevederilor legale în vigoare se majorează cu 5% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023, deci majorarea de 5% se raportează la nivelul din 2023, care este cel din anul 2021. În ceea ce priveşte coeficienţii corespunzători indemnizaţiilor pentru persoanele alese în funcţii de demnitate publică alese din cadrul organelor autorităţii publice locale, aceştia se stabilesc potrivit dispoziţiilor anexei nr. IX lit. C din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv prin înmulţirea coeficientului prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată stabilit potrivit legii pentru anul 2021. De altfel, dispoziţiile art. I alin. (4 4 ) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, astfel cum a fost completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2022, aprobată cu completări prin Legea nr. 103/2023, prevăd, în mod expres, pentru situaţia primarului şi viceprimarului, că, „Prin excepţie de la prevederile alin. (2) şi (4 1 ), începând cu data de 1 noiembrie 2022, cuantumul brut al indemnizaţiilor lunare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice prevăzut în anexa nr. IX lit. C la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte prin înmulţirea coeficientului prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată stabilit potrivit legii pentru anul 2021″. Totodată, potrivit art. I alin. (2) din acest act normativ, „(2) Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (3) lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2022, începând cu data de 1 ianuarie, indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, se menţin la nivelul aferent lunii decembrie 2021”. În consecinţă, stabilirea, prin hotărâre a consiliului local, a indemnizaţiei primarului şi viceprimarului prin raportare la dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 apare ca fiind nelegală, câtă vreme funcţiilor de demnitate publică mai sus menţionate le este corespunzătoare o altă modalitate de stabilire a indemnizaţiilor pentru persoanele ce le ocupă. Astfel, se constată că salariul de bază al funcţionarilor publici şi al personalului contractual al aparatului primarului se stabileşte prin hotărâre a consiliului local şi, conform art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017, nivelul veniturilor salariale stabilite pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din aparatul de specialitate al primarului nu poate depăşi nivelul indemnizaţiei lunare a funcţiei de viceprimar. Limitarea din art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu se referă doar la salariul de bază, ci şi la veniturile salariale.

Curtea de Apel Timişoara – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a arătat că Hotărârea Consiliului Local nr. 14/30.01.2018 a fost adoptată având în vedere dispoziţiile Legii-cadru nr. 153/2017 şi priveşte stabilirea salariilor de bază pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din aparatul de specialitate al primarului oraşului Oraviţa şi serviciile publice din subordinea Consiliului Local al Oraşului Oraviţa, având caracter normativ în domeniul pe care îl reglementează. Potrivit art. 2 alin. (2) din Hotărârea Consiliului Local nr. 14/30.01.2018, în cazul modificării salariului de bază minim brut pe ţară, salariile de bază aferente gradaţiei 0 se vor recalcula prin înmulţirea coeficienţilor din anexa nr. 1 cu noul salariu de bază minim brut pe ţară, stabilit potrivit prevederilor legale. Aceasta înseamnă că, de fiecare dată când salariul de bază minim brut pe ţară suferă modificări, salariile de bază aferente gradaţiei 0 trebuie recalculate prin înmulţirea coeficienţilor din anexa nr. 1 cu noul salariu de bază minim brut pe ţară. În ceea ce priveşte salariile aferente gradaţilor 1-5 acordate devin incidente dispoziţiile art. 7 din Hotărârea Consiliului Local nr. 14/30.01.2018, care stabileşte modul de calcul al drepturilor salariale. Potrivit art. 7 alin. (1) din Hotărârea Consiliului Local nr. 14/30.01.2018, salariile de bază prevăzute în anexa nr. 1 pentru funcţiile de execuţie sunt la gradaţia 0, la care se adaugă 5 gradaţii corespunzătoare tranşelor de vechime, care se includ în salariul de bază. Deoarece salariul de bază pentru gradaţiile 1-5 au ca punct de plecare salariul de bază aferent gradaţiei 0, se constată că, de fiecare dată când are loc o modificare a salariului aferent gradaţiei 0 ca urmare a aplicării dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Hotărârea Consiliului Local nr. 14/30.01.2018, are loc, implicit, o creştere a salariului de bază aferent gradaţiilor 1-5 prin aplicarea succesivă a procentelor stabilite prin dispoziţiile art. 7 alin. (2) din acelaşi act administrativ. Această modalitate de stabilire a salariilor trebuie să se realizeze însă în limitele stabilite de dispoziţiile art. I alin. (1)-(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, aprobată prin Legea nr. 274/2022, ale art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 şi ale art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, care au ca efect plafonarea salariilor şi indemnizaţiilor prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017, aşa cum a fost stabilit prin Decizia nr. 11 din 17 iunie 2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 2 august 2024. VI. Punctul de vedere al părţilor

În opinia reclamantului din cauza înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava – Secţia de contencios administrativ şi fiscal asupra problemei de drept, începând cu luna iulie 2017, drepturile salariale ale personalului bugetar sunt, în mod exclusiv, cele prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 [art. 1 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017]. Astfel, legiuitorul a stabilit atât regula după care se calculează indemnizaţia aleşilor locali, cât şi excepţii de la regulă. Potrivit art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu 1 ianuarie 2018, pentru funcţiile de demnitate publică la nivel local s-a avut în vedere acordarea de creşteri salariale etapizate. Art. 38 alin. (3) lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017 a prevăzut că indemnizaţiile lunare pentru primar şi viceprimar se stabilesc pe baza coeficienţilor şi a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. În perioada 2020-2023 au fost stabilite o serie de derogări de la prevederile art. 13 alin. (1) şi ale art. 38 alin. (3) lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017, astfel: a) în anul 2020 s-a stabilit o primă derogare de la regula de mai sus, conform art. I pct. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; b) în anul 2021 s-a stabilit o a doua derogare, conform art. I alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene; c) în anul 2022 s-a stabilit o altă derogare, conform art. I alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; d) în anul 2023 s-a stabilit o nouă derogare, conform articolului unic din Legea nr. 103/2023 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2022 pentru completarea art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; e) pentru anul 2024 legiuitorul a avut în vedere Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 – art. I alin. (2) şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2023 – art. I pct. 1. Aşadar, când s-a referit la „nivelul aferent lunii decembrie 2023”, legiuitorul nu a avut în vedere salariul minim garantat în plată, cu care se face înmulţirea coeficienţilor aferenţi funcţiei de primar şi viceprimar, ci indemnizaţia lunară a funcţiei de primar şi viceprimar. În speţă, comuna (…), având până la 3.000 de locuitori, se încadrează la lit. C pct. 16 şi 28 din anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, cu coeficienţii „4” pentru primar şi „3” pentru viceprimar. Prin urmare, pentru luna decembrie 2023, indemnizaţia primarului şi viceprimarului comunei (…) se determină prin înmulţirea coeficienţilor din anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017 cu salariul de bază minim brut pe ţară la nivelul anului 2021: – primar: 4 x 2.300 lei; – viceprimar: 3 x 2.300 lei. Or, prin Hotărârea Consiliului Local nr. (…) s-a făcut calculul indemnizaţiei primarului şi viceprimarului prin înmulţirea coeficienţilor de mai sus cu salariul minim brut pe ţară de 3.300 lei, stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 900/2023 începând cu 1 octombrie 2023, ceea ce încalcă evident prevederile legale în vigoare. Pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din aparatul propriu al primarului şi consiliului local, din instituţiile şi serviciile publice de interes local din subordinea acestora, salarizarea personalului se face potrivit art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017.

Pârâtul a susţinut, în esenţă, că hotărârea atacată a fost emisă la 22 noiembrie 2023 şi respectă integral toate actele normative în vigoare la momentul emiterii, având aplicabilitate la 1 ianuarie 2024, dată la care intră în vigoare salariile de bază individualizate prin hotărâre. Totodată, a arătat că stabilirea salariilor de bază în temeiul art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 se face de către consiliul local prin dispoziţie emisă de către primar pentru fiecare salariat în parte şi nu este supusă limitării privind indemnizaţia viceprimarului, limitare care priveşte noţiunea de venituri salariale, astfel cum este aceasta definită prin lege. A mai precizat că limitarea veniturilor salariale la indemnizaţia viceprimarului este o operaţiune din sfera execuţiei bugetare, la momentul statului de plată lunar, fiind o atribuţie a primarului, ca ordonator de credite.

Părţile din dosarul înregistrat pe rolul Tribunalului Ialomiţa – Secţia civilă şi cel al Curţii de Apel Timişoara – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale nu au formulat niciun punct de vedere. VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie

La nivelul Curţii de Apel Bucureşti, Tribunalul Bucureşti (Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale) a apreciat că ordonatorul de credite beneficiază de o deplină libertate de stabilire a cuantumului salariilor de bază, în exprimarea principiilor descentralizării, autonomiei locale şi desconcentrării serviciilor publice, în limitele prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 (limita minimă – salariul minim brut pe ţară şi limita maximă – indemnizaţia lunară corespunzătoare funcţiei de viceprimar/vicepreşedinte al consiliului judeţean). În acest sens s-a reţinut că, începând cu 1 iulie 2017, în materia salarizării funcţionarilor publici şi a personalului contractual din cadrul familiei ocupaţionale „Administraţie” sunt aplicabile prevederile Legii-cadru nr. 153/2017. Plecând de la art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017, stabilirea salariilor de bază pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul familiei ocupaţionale „Administraţie” din aparatul propriu al consiliilor judeţene, primării şi consilii locale, din instituţiile şi serviciile publice de interes local şi judeţean din subordinea acestora se face prin hotărâre a consiliului local, care le poate şi modifica. Din reglementarea modului de stabilire a veniturilor lunare pentru personalul plătit din fonduri publice din aparatul propriu al autorităţilor administraţiei publice locale, în limitele prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 (limita minimă – salariul minim brut pe ţară şi limita maximă – indemnizaţia lunară corespunzătoare funcţiei de viceprimar/vicepreşedinte al consiliului judeţean), rezultă că art. 11 dă expresie tocmai principiului autonomiei locale, fiind opţiunea legiuitorului, care a avut în vedere responsabilitatea, complexitatea şi riscurile funcţiilor specifice în cadrul acestei categorii de personal, diferită de alte categorii de personal plătit din fonduri publice. Este adevărat că legiuitorul nu a stabilit salariul de bază aferent funcţiilor din cadrul administraţiei publice locale, lăsându-l la aprecierea autorităţilor locale, însă principiile sistemului de salarizare, reglementat prin Legea-cadru nr. 153/2017, sunt obligatorii şi pentru autorităţile publice, cu competenţe în stabilirea drepturilor salariale, întrucât scopul legiuitorului a fost acela de a institui un sistem prin care să se asigure o anumită coerenţă şi previzibilitate în ceea ce priveşte cheltuielile cu personalul din cadrul autorităţilor publice locale. Aşadar, în afara limitărilor expres prevăzute de art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, autorităţile publice locale au obligaţia de a respecta o corectă aşezare a funcţiilor, din perspectiva responsabilităţii şi a remunerării acestora, cu observarea principiilor instituite prin art. 6 din Legea-cadru nr. 153/2017, cărora li se dă eficienţă tocmai prin reglementarea de la art. 11 şi prin efectele aplicării acesteia, interesând principiul importanţei sociale a muncii, în sensul că salarizarea personalului din sectorul bugetar se realizează în raport cu responsabilitatea, complexitatea, riscurile activităţii şi nivelul studiilor [lit. d)] şi principiul ierarhizării, pe verticală, cât şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu, în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate [lit. f)]. Prin urmare, s-a apreciat că ordonatorul de credite beneficiază de o deplină libertate de stabilire a cuantumului salariilor de bază, în exprimarea principiilor descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice, în limitele prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017. Punctul de vedere al Tribunalului Giurgiu a fost în sensul că angajatorul nu poate negocia şi stabili salarii de bază sub salariul de bază minim brut, fiind obligat să garanteze în plată un salariu de bază brut lunar cel puţin egal cu salariul de bază minim brut pe ţară. Plecând de la prevederile art. 164 din Codul muncii şi ale art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017, s-a reţinut că drepturile salariale ale personalului din cadrul aparatului de specialitate al primarului se stabilesc potrivit prevederilor legale aplicabile personalului din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al primarului general al municipiului Bucureşti. Rezultă că salarizarea acestora se realizează în temeiul prevederilor art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017, prin act de dispoziţie al ordonatorului principal de credite, aprobat prin hotărâre a consiliului local, iar singurele limitări pe care legea le impune ordonatorilor de credite în stabilirea drepturilor salariale ale personalului propriu sau celui al instituţiilor publice din subordine se referă la minimul şi maximul acestora, cu încadrarea, evident, în limitele creditelor bugetare aprobate. În urma consultării judecătorilor Secţiei conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Teleorman, punctul de vedere exprimat a fost în sensul că, potrivit art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017, salariul unui debutant cu studii superioare nu poate fi la acelaşi nivel cu cel al unui muncitor necalificat.

La nivelul Curţii de Apel Ploieşti, opinia exprimată la nivelul Secţiei a II-a civile, de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Prahova este în sensul că principiul ierarhizării funcţiilor plătite din fonduri publice, prevăzut la art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017, este încălcat, având în vedere faptul că salariile pentru funcţiile de referent, îngrijitor, poliţist local, arhivar, muncitori calificaţi (I-IV), muncitori necalificaţi (I şi II – fără sporuri) sunt la acelaşi nivel. Prin urmare, stabilirea salariului de bază pentru gradaţia „0” aferentă funcţiilor din cadrul aparatului de specialitate al primarului la nivelul salariului minim pe economie încalcă acest principiu al ierarhizării funcţiilor plătite din fonduri publice.

Curtea de Apel Timişoara a identificat Decizia civilă nr. 561/30.05.2023, pronunţată de Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 678/115/2022, prin care au fost interpretate dispoziţiile art. 2 alin. (2) din Hotărârea Consiliului Local nr. 14/2024 în sensul că, atunci când are loc majorarea salariului de bază minim brut pe ţară, salariile aferente gradaţiilor 1-5 trebuie majorate corespunzător.

La nivelul Curţii de Apel Cluj, Secţia a IV-a de litigii de muncă şi asigurări sociale şi Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal au identificat mai multe hotărâri judecătoreşti în care este vizată problema stabilirii salariului de bază pentru gradaţia „0” aferent funcţiilor din cadrul aparatului de specialitate al primarului la nivelul salariului minim pe economie, însă nu sub aspectul care rezultă din cuprinsul încheierii de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, acela al modului de reflectare a principiului ierarhizării reglementat de art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017.

Din jurisprudenţa identificată se constată că în practică se aplică acest nivel al salariului de bază pentru gradaţia „0” aferent funcţiilor din cadrul aparatului de specialitate al primarului la nivelul salariului minim pe economie, apărând litigii prin care s-a solicitat salarizarea în temeiul acestor dispoziţii legale (art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017) şi de către alte categorii profesionale, cărora nu li s-au admis pretenţiile; de asemenea, s-a ridicat problema aplicării sau neaplicării a dispoziţiilor ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului nr. 226/2020 şi nr. 130/2021, sub aspectul menţinerii în anii 2021 şi 2022 a salariilor de bază la nivelul celor acordate pentru luna decembrie a anilor anteriori celor în discuţie, în ceea ce priveşte funcţiile din cadrul aparatului de specialitate al primarului, jurisprudenţa fiind diversă sub acest din urmă aspect, iar în prezent problema juridică fiind clarificată prin pronunţarea şi publicarea Deciziei nr. 11/2024 a instanţei supreme.

La nivelul Curţii de Apel Iaşi, opinia judecătorilor din cadrul Tribuna