ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5942/2023

Ședința publică din data de 12 decembrie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București sub nr. x/2021, la data de 05.11.2021, reclamantul Consiliul Național al Audiovizualului, a formulat contesțatie impotriva Deciziei nr. 345/13.10.2021 a Consiliului National al Audiovizualului, solicitand anularea mai sus-amintitei decizii si exonerarea subscrisei de la plata amenzii in cuantum de 5.000 RON.

Prin sentința civilă nr. 1029 din 24 mai 2022, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția tardivității depunerii motivelor suplimentare de contestație și a înlăturat motivele de contestație depuse la data de 25.02.2022 ca fiind tardiv formulate.

A respins acțiunea formulată de reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național al Audiovizualului, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței menționate a formulat recurs reclamanta criticând-o pentru motive de nelegalitate, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate si, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, în rejudecare admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.

Arată recurenta că în motivarea soluției de admitere a excepției tardivității modificării cererii de chemare in judecata, invocate din oficiu, instanța a susținut că, potrivit art. 93 alin. 3 din Legea nr. 504/2002, deciziile de sancționare emise de CNA pot fi atacate in termen de 15 zile de la comunicare, fapt care, în cazul modificării cererii după acest termen, devine incidență sancțiunea reglementată de art. 185 (1) C. proc. civ.

Normele invocate de către instanța nu reglementează în ceea ce privește contestația impotriva unei decizii de sancționare emise de CNA, o derogare de la prevederile art. 204 (1) C. proc. civ., astfel că această categorie de acte de învestire a instanței este susceptibilă de a fi modificată pana la primul termen la care reclamantul a fost legal citat.

Art. 204 (1) C. proc. civ. nu distinge între tipurile de cereri de chemare în judecată, în speță, între cereri care trebuie exercitate într-un anumit termen - cum este cazul contestației impotriva unei decizii CNA - și cele care nu sunt condiționate de un astfel de termen. Din art. 204 (1) C. proc. civ. rezultă deci că orice acțiune introductivă poate fi modificată.

Atunci când legiuitorul a dorit ca o cerere de chemare in judecata sa nu poată fi modificată după implinirea termenului în care aceasta putea fi introdusa, această limitare a fost reglementată expres: este cazul contestației la executare, cu privire la care art. 713 (3) teza a 2-a C. proc. civ. prevede că reclamantul "își poate modifica cererea inițială adăugând motive noi de contestație dacă, în privința acestora din urmă, este respectat termenul de exercitare a contestației la executare."

In concluzie, instanța în mod greșit nu a soluționat motivele de contestație cuprinse în cererea de completare a cererii de chemare in judecata, instanța făcând o greșită interpretare si aplicare a prevederilor art. 93 (3) din Legea nr. 504/2002 a audiovizualului si ale art. 185 (1) C. proc. civ.

Prima instanța în mod greșit a respins motivul de contestație care a format obiectul cererii inițiale, motivând că singurul criteriu relevant de individualizare a sancțiunii este acela ca în trecut subscrisa am mai fost sancționată, iar acest criteriu fiind analizat de către Consiliul Național al Audiovizualului.

În mod contrar celor reținute de către prima instanță, analiza concretă a tuturor criteriilor de individualizare a sancțiunii in cadrul deciziei este imperativă, fapt consacrat în mod repetat în practica instanțelor. Respectarea prevederilor art. 90 alin. (4) din Legea nr. 504/2002 si ale art. 144 alin. (3) din Codul audiovizualului ar fi presupus ca în cadrul deciziei sa se regăsească analizate criteriile amintite anterior. Iar aceste criterii nu sunt nici măcar menționate in decizia de sancționare.

În final recurenta a indicat o serie de decizii ca practică judiciară.

Intimatul -pârât Consiliul Național al Audiovizualului nu a depus întâmpinare în cauză.

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanta este nefondat, pentru următoarele considerente:

Prin Decizia nr. 345 din 13.10.2021, reclamanta a fost sancționată de C.N.A. cu amendă de 5.000 RON pentru încălcarea prevederilor art. 64 alin. (1) lit. b) din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual, cu modificările și completările ulterioare (Codul audiovizualului).

În motivarea decizie atacate s-a retinut ca, după analizarea raportului de monitorizare și vizionarea unor secvențe din emisiuni, membrii Consiliului au constatat că radiodifuzorul nu a respectat obligațiile legale impuse de normele din domeniul audiovizualului referitoare la informarea corectă a publicului prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. b) din Codul audiovizualului.

Consiliul a considerat că emisiunile au fost difuzate cu încălcarea prevederilor legale ce impun informarea corectă, obiectivă, imparțială și cu bună-credință a publicului cu privire la subiectele, faptele sau evenimentele aduse în atenția sa, în condițiile în care, prin titluri sau afirmații ale prezentatorilor, moderatorilor, sau reporterilor, au prezentat ca certe și lipsite de orice echivoc informații privind infracțiuni electorale, furtul voturilor pentru primăria Sectorului 1 și autorii acestuia.

Astfel, pe ecran au afișate titluri, precum:

- emisiunea Subiectiv (20:59-22:45) -"Titluri aferente subiectului reclamat: B./C.: D. si soțul său trebuie arestați/Scandalul fraudării voturilor de la Sectorul 11 C. intervine/Imagini scandaloase! D. se interesa de cum se vota/D. spune că nu a intrat în camera cu voturiI Imaginile o contrazic/De asemenea, în emisiuni au fost făcute afirmații precum:

• 08.08.2021/10:00 -10:50- Știri - Titluri: Scandal uriaș. Reacția omului care a fost cu D. în sala de voturi/D. în pragul camerei unde se numărau voturile de la Sectorul 1.

Prezentatoare: Cursul anchetei privind presupusa fraudă la alegerile din Sectorul 1 se poate schimba. Au apărut noi imagini scandaloase. D. în interiorul Biroului Electoral de Sector care dă indicații soțului si șefei de Cabinet cu privire la procesul electoral

- emisiunea Subiectiv (20:59-22:45) -"(...) Normal că așteptam o decizie a magistraților să mergem în instanță cu avocații noștri să anulăm aceste alegeri care au la bază o fraudă. Doamna D., repet, în afară de D. nu e niciun candidat în acel sediu. E clar că a coordonat un grup infracțional care a dus la fraudarea alegerilor. Este evident pentru toată lumea. De ce stau procurorii și nu termină odată ancheta?

"E.: Domnule F., dacă nu se întâmplă nimic, foarte mulți își pun următoarea întrebare: de ce să mai merg la vot, dacă si după ce se văd lucrurile astea, chiar nu se întâmplă nimic în statul român. înseamnă că e un simulacru de stat si cu asta-basta.

F.: Dacă nu se întâmplă nimic în legătură cu frauda de la Sectorul 1, vor fi probleme."

Astfel, Consiliul a constatat încălcarea prevederilor art. 64 alin. (1) lit. b) din Codul audiovizualului, apreciind că, în raport de modul în care s-a realizat, informarea publicului referitor la faptele și evenimentele prezentate în cadrul programelor analizate, a fost în totală contradicție cu obligațiile de obiectivitate impuse de reglementările legale.

Reclamanta a formulat, în termen legal, contestație judiciară care a fost înregistrată pe rolul primei instanțe la data de 05.11.2021.

În cuprinsul contestatie s-a criticat exclusiv modalitatea în care reclamanta a fost sancționată, apreciindu-se că modalitatea în care s-a realizat sancționarea a fost nelegală și, deci, decizia contestată este nulă.

Ulterior, la data de 25.02.2022 reclamanta A. S.A., în temeiul art. 204 C. proc. civ. a formulat cerere de modificare și completare a contestației la actul sancționator.

Prin aceasta cerere suplimentară reclamanta a invocat motive noi de nelegalitate ale deciziei contestate, care au în vedere încadrarea juridică a faptei apreciată ca și contravenție, aceasta considerand-o nelegală.

Primul termen de judecată a fost la data de 15.03.2022.

Înalta Curte reține că, în mod corect, instanța de fond a admis excepția tardivității depunerii motivelor suplimentare de contestație și a înlăturat motivele de contestație depuse la data de 25.02.2022 ca fiind tardiv formulate față de dispozițiile art. art. 93 din Legea 504/2002 potrivit cărora,,(3)Actele emise de Consiliu, în condițiile prevăzute la alin. (1), pot fi atacate direct la secția de contencios administrativ a curții de apel, fără a fi necesară formularea unei plângeri prealabile, în termen de 15 zile de la comunicare; termenul de 15 zile nu suspendă de drept efectele acestora.".

Așadar, termenul de 15 zile se aplică atât declarării, cât și motivării căii de atac față de decizia de sanctionare, neexistând niciun text care să permită motivarea acțiunii în anulare ulterior acestui termen.

Totodată, din cuprinsul Legii nr. 504/2002, inclusiv a prevederilor art. 94 din lege, reiese că, în situația săvârșirii contravențiilor, dreptul aplicabil, în măsura în care nu contravine prevederilor Legii nr. 504/2002, este O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.

Așadar, numai în ipoteza inexistențe unei reglementări în legea specială aplicabilă se aplică dreptul comun, respectiv dispozițiile art. 204 C. proc. civ. care prevăd posibilitatea modificării acțiunii până la primul termen de judecată, la care părțile sunt legal citate.

În speța de față se aplică legislatia specială în materie contraventională, care stabilește un termen de 15 zile atât pentru declararea, cât și pentru motivarea căii de atac față de actul sanctionator.

Pe cale de consecință soluția instanței de fond este una corectă.

Curtea de apel prin sentința atacată a reținut că la stabilirea sancțiunii amenzii în cuantum de 5000 RON, membrii C.N.A au avut în vedere atât criteriile prevăzute de art. 90 alin. (4), art. 91 alin. (2) și (3) din Legea audiovizualului, cât și pe cele menționate în art. 64 alin. (1) lit. b) din Decizia CNA nr. 220/2011, în condițiile în care faptele (contravențiile) au fost prezentate în mod distinct, fiind evidențiate elementele de fapt care reprezintă încălcări ale dispozițiilor legale precum și efectele produse prin raportare la importanța dezbaterii pentru societate sau prin raportare la drepturile aflate în conflict în celelalte sase somatii publice (Decizia nr. 118/27.05.2021, Decizia nr. 128/08.06.2021, Decizia nr. 271/16.09.2021, Decizia nr. 541/22.09.2020, Decizia nr. 649/17.11.2020, Decizia nr. 713/22.12.2020) și patru amenzi contravenționale aplicate în același an.

In ce privește nemotivarea criteriilor de individualizare, este evident că potrivit dispozițiilor art. 90 alin. (4) din Legea 504/2002,,(4) Individualizarea sancțiunii în cazul săvârșirii uneia dintre contravențiile prevăzute în prezenta lege se face ținându-se seama de gravitatea faptei, de efectele acesteia, precum și de sancțiunile primite anterior, pe o perioadă de cel mult un an.".

Or, în speța de față sancțiunea amenzii contravenționale s-a aplicat din perspectiva faptului că reclamanta s-a făcut vinovată de încălcării repetate ale Legii nr. 504/2002, precum și din perpectiva gravității faptelor reținute.

Astfel, se arată că "raportat la conținutul programelor și la modul de abordare, informarea apare ca una părtinitoare, subiectivă, lipsită de neutralitatea unei informări corecte a publicului fiind de natură să influențeze publicul și să canalizeze opinia acestuia prin prezentarea ca fapte reale, dincolo de orice dubiu, a unor posibile infracțiuni care nu au fost supuse controlului judecătoresc, situație de natură să afecteze libera formare a opinie publicului. reale, dincolo de orice dubiu, a unor posibile infracțiuni care nu au fost supuse controlului judecătoresc, situație de natură să afecteze libera formare a opinie publicului.".

Înalta Curte reține că dispozițiile art. 90 alin. (4) din Legea nr. 504/2002 enumeră criteriile de individualizare și nu se referă la conținutul deciziei de aplicare a sancțiunii, astfel încât absența referirii concrete la aceste criterii nu poate atrage nulitatea deciziei.

Din perspectiva cuantumului acestei amenzi, se reține ca sunt nejustificate criticile reclamantei, cuantumul fiind cel minim prevăzut de lege, suma sub care autoritatea pârâtă nu putea aplica aceasta sancțiune. Ca atare, modalitatea de individualizare a sanctiunii contravenționale îi profita reclamantei, nu o dezavantajeaza, de vreme ce este situată la pragul legal minim, nu la cel maxim.

Înalta Curte apreciază că măsura de sancționare a recurentei nu este abuzivă sau excesivă și este justificată în raport de scopul urmărit și de gravitatea faptelor, realizându-se prin sancțiunea aplicată un echivalent just între protecția libertății de exprimare consacrată de art. 10 din Convenție și pe de altă parte, dreptul la propria imagine și demnitate al persoanelor în cauză protejat de art. 8 din Convenție, ca element al vieții private.

Hotărârile invocate de recurentă atât în fața primei instanțe, cât și în recurs nu reprezintă decât o decizii de speță, care vizează strict individualizarea sancțiunii în respectiva cauză, neconstituind izvor de drept.

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinței prin prisma dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A. S.A. împotriva sentinței civile nr. 1029 din 24 mai 2022 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 12 decembrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.