ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5327/2023

Ședința publică din data de 15 noiembrie 2023

Asupra cererii de suspendare a executării hotărârii de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal la data de 5 mai 2023, sub nr. x/2023, formulată de către petenta A., în contradictoriu cu intimații Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul Justiției, a solicitat suspendarea executării Hotărârii nr. 87/19.03.2023 a secției pentru judecători și a Ordinului subsecvent al Ministerului Justiției, acte de care a luat cunoștință la data de 2 mai 2023, cu ocazia prezentării la post, potrivit art. 31 alin. (2) din Regulamentul de concurs.

În motivarea cererii, petenta a arătat în esență că a fost declarată admisă la examenul de admitere la INM, sesiunea iulie 2022- martie 2023, pe un post de personal de specialitate juridica asimilat, potrivit legii, judecătorilor și procurorilor, optând la finalul concursului pentru postul vacant din cadrul Serviciului profesii juridice conexe.

Prin Hotărârea CSM nr. 91/07.07.2022, s-a aprobat declanșarea concursului. Potrivit acestei hotărâri, prin adresa nr. x/15.06.2022, completată ulterior cu adresa nr. x/21.06.2022, Ministerul Justiției a comunicat "posturile vacante ce urmează a fi alocate concursului de admitere la I.N.M., acestea fiind distribuite după cum urmează": 1 post Direcția programe europene; 2 posturi Direcția contencios; 1 post Direcția drept internațional și cooperare judiciară; 1 post Direcția avizare acte normative; 2 posturi Direcția pentru prevenirea criminalității; 2 posturi Direcția afaceri europene și drepturile omului; 1 post Serviciul profesii juridice conexe; 2 posturi în cadrul ANABI; 6 posturi în cadrul Autorității pentru cetățenie; 2 posturi Direcției naționale de probațiune.

Promovând acest concurs, petenta a transmis la data de 13 martie 2023, prin email, către CSM- Birouri concursuri, opțiunea sa pentru postul de la Serviciul pentru profesii juridice din cadrul Ministerului Justiției.

Acest drept de opțiune și procedura de concurs au fost inserate prin Legea nr. 242/2018, în cuprinsul Legii nr. 303/2004, începând cu data de 12 octombrie 2018, concursul fiind însă organizat de către CSM pentu toate instituțiile care încadrează personal asimilat. Dreptul de opțiune este prevăzut explicit la art. 31 alin. (2) din Regulamentul de concurs, fiind evident că, din moment ce posturile scoase la concurs sunt enumerate în lista, candidații admiși au posibilitatea să-și aleagă ce post doresc.

La data de 28 martie 2023, prin email, Direcția resurse umane din cadrul Ministerului Justiției i-a solicitat reclamantei să comunice data la care poate începe activitatea, precum și înscrisurile necesare încadrării.

Deși reclamanta a precizat că poate începe activitatea la data de 18 aprilie 2023, la data de 5 aprilie 2023, i s-a propus ca data de începere a activității să fie amânată până la data de 2 mai 2023, propunere cu a fost de acord.

La data 02.05.2023, cu ocazia prezentării la post i s-a adus la cunoștința verbal, de către conducerea Serviciului pentru profesii juridice conexe, faptul ca nu poate ocupa postul pentru care a optat, întrucât acesta a fost ocupat prin detașarea unui judecător prin hotărârea secției de judecători nr. 87/19.01.2023, pentru o perioada de 2 ani, în condițiile în care se menționează că sunt vacante 12 posturi la Judecătoria Sectorului 1.

În toată această perioada de o lună și jumătate, în care s-a purtat corespondența prin email, nimeni din cadrul Ministerului Justiției nu i-a comunicat faptul ca postul pentru care a optat s-ar fi ocupat prin detașare. Abia la data de 4 mai 2023, i s-a înmânat în copie Ordinul nr. 718/C din data de 3 mai 2023, prin care a fost numită, începând cu data de 2 mai 2023, în cadrul Direcției avizare acte normative, Serviciul drept privat, fiindu-i încălcat astfel dreptul de opțiune, câștigat ca urmare a promovării concursului și exprimat cu ocazia convocării de comisia de organizare, în acord cu prevederile art. 31 alin. (2) din Regulamentul de concurs, aprobat prin Hotărârea nr. 119/16.07.2021.

Apreciază că aceste împrejurări, legate de starea de fapt și de drept, menționate anterior sunt de natură a crea o îndoială serioasă în privința legalității actelor administrativ contestate, conform art. 2 alin. (2) lit. t), raportat la art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

În egală măsură, apreciază că hotărârea nr. 87/19.03.2023 este emisă cu încălcarea disp. art. 182 din Legea nr. 303/2022, potrivit cărora detașarea judecătorilor se dispune de secția pentru judecători a CSM, cu avizul președintelui curții de apel unde funcționează judecătorul. Or, din lecturarea hotărârii atacate, rezultă că s-a solicitat avizul din partea Judecătoriei Sectorului 1 și a Tribunalului București, acest ultim aviz nefiind necesar potrivit legii.

Cât privește paguba iminentă, condiție impusă de art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 14 din același act normativ, a arătat că, în cadrul Serviciului pentru care a optat, salarizarea este într-un cuantum majorat, căci oferă certitudinea participării la organizarea concursurilor sau examenelor anuale pentru profesiile juridice conexe, precum și la proiecte specifice, toate acestea fiind remunerate suplimentar față de personalul Direcției avizare acte normative. Astfel, i se produce un prejudiciu viitor și previzibil, care este imposibil de înlăturat, dacă ulterior executării s-ar constata negalitatea actului administrativ și acesta ar fi anulat.

Față de prejudiciul iminent arătat, apreciază că efectele actelor a căror suspendare o solicită sunt de natură a justifica urgența.

2.1. La data de 26.05.2023, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a depus întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale, excepția inadmisibilității, excepția lipsei calității procesuale active a petentei, iar pe fond respingerea cererii, ca neîntemeiată.

2.2. La data de 31.05.2023, intimatul Ministerul Justiției a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei de interes, introducerea în cauză a doamnei B., iar pe fond respingerea cererii ca neîntemeiată.

3.1. Prin sentința civilă nr. 1021 din data de 8 iunie 2023, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe petenta A., în contradictoriu cu intimații Consiliul Superior al Magistraturii, secția de Judecători și Ministerul Justiției, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

3.2. Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2023.

II. Considerentele și soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra cererii deduse judecății

Analizând cererea formulată, prin prisma argumentelor petentei, apărărilor intimaților și normelor legale incidente, Înalta Curte apreciază că cererea formulată este neîntemeiată, pentru considerentele ce se succedă.

Cu titlu preliminar, Înalta Curte constată că, deși intimatul Ministerul Justiției a invocat în cuprinsul întâmpinării excepția lipsei de interes în susținerea cererii ce face obiectul prezentei cauze, în realitate, argumentele sale vizează exclusiv oportunitatea numirii petentei în cadrul Serviciului profesii juridice conexe din cadrul acestei instituții. Drept urmare, Înalta Curte constată că aceasta reprezintă o apărare de fond, urmând a o analiza ca atare, în eventualitatea respingerii excepțiilor invocate în cauză, a căror examinare este prioritară conform art. 248 din C. proc. civ.

II.1. Situația dedusă judecății

Înalta Curte a fost învestită, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004, cu soluționarea cererii formulate de petenta A. privind suspendarea executării Hotărârii nr. 87 din data de 19 martie 2023 a secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii și a Ordinului subsecvent al Ministerului Justiției nr. 718 din data de 3 mai 2023, privind detașarea doamnei judecător B. în cadrul Ministerului Justiției.

În fapt, petenta a participat la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii ce a avut loc în perioada 12 iulie 2022-31 martie 2023 a cărui organizare a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 91/07.07.2022.

Potrivit art. 2 din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 91/07.07.2022 au fost scoase la concurs, alături de 300 de locuri de auditori de justiție și alte posturi la alte instituții, și 10 posturi de personal asimilat judecătorilor și procurorilor în cadrul Ministerului Justiției.

Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 43 din data de 16 martie 2023 au fost validate rezultatele concursului pentru candidații admiși conform listelor cuprinzând rezultatele definitive astfel cum au fost publicate la data de 10.03.2023.

La data de 13.03.2023, petenta, care a fost declarată admisă la acest concurs, a transmis către Consiliului Superior al Magistraturii opțiunea pentru postul de personal asimilat din cadrul Ministerului Justiției de la Serviciul profesii juridice conexe.

Prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 718C/03.05.2023, petenta a fost numită începând cu data de 02 mai 2023 în funcția de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor în cadrul Direcției avizare acte normative, Serviciul drept privat. La momentul prezentării la post, i s-a adus la cunoștință verbal, de către conducerea acestui serviciu, că nu poate ocupa postul pentru care a optat, întrucât acesta a fost ocupat prin detașarea unui judecător de la Judecătoria Sector 1, prin hotărârea secției de judecători nr. 87/19.01.2023, pentru o perioada de 2 ani.

Apreciind ca fiind întrunite condițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, petenta a solicitat suspendarea executării Hotărârii nr. 87/19.03.2023 a secției pentru judecători și a Ordinului subsecvent al Ministerului Justiției, până la pronunțarea unei hotărâri pe fond.

II.2. Examinând, cu prioritate, excepția lipsei calității procesuale active a petentei, invocată de petentul Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte constată că aceasta este neîntemeiată, urmând a fi respinsă, având în vedere următoarele considerente:

Înalta Curte constată că, potrivit art. 36 C. proc. civ., "Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond."

În materia contenciosului administrativ, din cuprinsul art. 1 alin. (1) și (2) și art. 2 alin. (1) lit. a) Legea nr. 554/2004 (potrivit cărora "(1)Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public. (2) Se poate adresa instanței de contencios administrativ și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept." și "În înțelesul prezentei legi….a)persoană vătămată - orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim, vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri;…") rezultă că poate avea calitate procesuală activă persoana care se consideră vătămată într-un drept sau interes legitim de către o autoritate publică, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.

În speță, raportat la obiectul raportului juridic de drept administrativ, sunt incidente prevederile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022: "Hotărârile prevăzute la alin. (5) pot fi atacate cu contestație de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție". Prin urmare, calitatea procesuală activă nu este rezervată de legiuitor doar magistratului vizat de respectiva hotărâre, ci și oricărei persoane interesate, terminologie ce nu poate fi îngrădită de interpretul legii.

Cererea de suspendare întemeiată pe art. 14 Legea nr. 554/2004 are la bază un raport litigios născut între reclamantă, terță persoană care se consideră vătămată într-un interes legitim și emitentul actului administrativ pretins vătămător, dar și persoana destinatară a acestui act.

Înalta Curte constată că, petenta a arătat că interesul său cu privire la suspendarea celor două acte administrative menționate anterior constă în aceea că, prin detașarea doamnei judecător B. pe postul din cadrul Serviciului profesii juridice conexe i-a fost afectată cariera profesională și i-a fost încălcat dreptul de opțiune pentru acel post vacant, drept obținut ca urmare a promovării concursului.

Acest argument este suficient pentru justificarea calității procesuale active, având în vedere că, în speța de față, hotărârea prin care s-a dispus detașarea doamnei judecător nu vizează numai cariera magistratului, ci în egală măsură, a produs consecințe cu privire la organizarea Serviciului profesii juridice conexe, respectiv la ocuparea postului vacant din cadrul acestuia, post asupra căreia petenta susține că și-a exprimat dreptul de opțiune, ca urmare a promovării concursului organizat de către CSM. Din această perspectivă, Înalta Curte reține că petenta este "persoană interesată" în sensul art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022.

Pentru motivele arătate anterior, va fi respinsă ca neîntemeiată, excepția lipsei calității procesuale active a petentei, invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii.

II.2. Analizând excepția inadmisibilității cererii privind suspendarea executării actelor administrative, invocată de către intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte constată următoare:

În susținerea acestei excepții, intimatul CSM a apreciat că, o cerere de suspendare întemeiată pe dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004 ar fi inadmisibilă, raportat la procedura specială, derogatorie, care guvernează contestațiile formulate împotriva hotărârilor secțiilor CSM, care este incompatibilă cu formularea plângerii prealabile și, prin urmare, cu formularea unei cereri de suspendare întemeiate pe art. 14, care are drept premisă formularea unei astfel de plângeri. Totodată, intimatul a susținut că, împotriva Hotărârii nr. 87/19.01.2023 a secției pentru judecători din cadrul CSM, petenta nu a exercitat contestație în condițiile art. 29 alin. (6) și că termenul pentru formularea acesteia era de 15 zile de la publicarea pe pagina de internet a instituției, astfel încât o eventuală contestație ar fi formulată cu depășirea termenului legal.

Înalta Curte amintește că actul administrativ se bucură de prezumția de legalitate care, la rândul său, se bazează pe prezumția de autenticitate (actul emană de la cine se afirmă că emană) și pe prezumția de veridicitate (actul exprimă ceea ce în mod real a decis autoritatea emitentă). De aici, rezultă principiul executării din oficiu, întrucât actul administrativ unilateral este el însuși titlu executoriu. În acest context, suspendarea efectelor actelor administrative reprezintă o situație de excepție, la care judecătorul de contencios administrativ poate să recurgă numai atunci când sunt îndeplinite condițiile impuse de Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, "În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendareaîncetează de drept și fără nicio formalitate".

Din cuprinsul acestor dispoziții rezultă că, pentru a se dispune suspendarea în temeiul art. 14, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: existența unui act administrativ, parcurgerea procedurii administrative prealabile prin care se solicită autorității publice revocarea actului administrativ, prezența unui caz bine justificat și prevenirea unei pagube iminente.

Așadar, o primă cerință se referă la existența unui act administrativ, definit de art. 2 alin. (1) lit. c) din actul normativ anterior indicat, ca fiind actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice.

Înalta Curte constată îndeplinită această cerință întrucât, în cauză, se solicită suspendarea unui act administrativ individual reprezentat de Hotărârea CSM nr. 87/19.01.2023, pronunțată de secția pentru judecători, prin care s-a dispus detașarea doamnei judecător B., în cadrul Ministerului Justiției, și, numai în mod subsecvent și accesoriu, a actului administrativ individual reprezentat de Ordinul Ministerul Justiției cu nr. 718/C/03.05.2023.

Cu toate acestea, suspendarea executării actului administrativ reprezentat de Hotărârea CSM nr. 87/19.01.2023, pronunțată de secția pentru judecători este inadmisibilă din perspectiva art. 14 Legea 554/2004 pentru următoarele considerente:

Hotărârile secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturi au natura unor hotărâri privind cariera judecătorilor, fiind supusă controlului judecătoresc pe calea prevăzută de art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022.

Potrivit art. 29 alin. (5) din legea menționată, "(5) Hotărârile cu caracter individual ale plenului și secțiilor privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor se redactează în cel mult 20 de zile de la adoptare, se comunică de îndată și se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 10 zile de la redactare", iar alin. (6) al aceluiași articol prevede:

"(6) Hotărârile prevăzute la alin. (5) pot fi atacate cu contestație de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Contestația se judecă în complet format din 3 judecători. (…)".

Instanța de control judiciar constată că dispozițiile legale menționate anterior derogă de la dreptul comun în materia contestării actelor administrative, reprezentat de Legea nr. 554/2004, stabilind în mod imperativ că o astfel de hotărâre se contestă în mod direct în fața instanței de contencios administrativ, fără obligativitatea formulării unei plângeri prealabile, în conformitate cu cerințele art. 7 Legea nr. 554/2004.

Totodată, se reține că art. 14 din Legea nr. 554/2004 reglementează un caz de suspendare la cerere, dispusă de instanța de judecată, pe parcursul etapei procedurii prealabile administrative, așa cum rezultă în mod expres din dispoziția legală, în timp ce suspendarea executării actului administrativ întemeiată pe dispozițiile art. 15 din Legea nr. 554/2004 poate fi solicitată de reclamant prin cererea adresată instanței competente pentru anularea actului, odată cu acțiunea principală sau printr-o acțiune separată.

În speța de față, ne aflăm în prezența primului caz, cererea de suspendare fiind formulată în temeiul art. 14 din Legea contenciosului administrativ, fără a fi însoțită și de o solicitare de anulare a actelor administrative contestate.

Or, având în vedere că Hotărârea nr. 87/19.01.2023, pronunțată de secția pentru judecători din cadrul CSM putea fi atacată numai în condițiile expres prevăzute de art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022, prin acțiune directă, adresată instanței de judecată, Înalta Curte apreciază că procedura suspendării actului administrativ prevăzută de art. 14 din Legea nr. 554/2004 este incompatibilă cu legea specială.

Cu alte cuvinte, din coroborarea prevederilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022 cu prevederile Legii nr. 554/2004, rezultă că petenta putea solicita suspendarea executării actelor administrative atacate doar odată cu acțiunea în anulare declarată împotriva acestora, conform art. 15 din Legea contenciosului administrativ. Lipsind etapa procedurii prealabile administrative, respectiv actul administrativ neaflându-se în procedura de evaluare a autorității emitente, art. 14 Legea nr. 554/2004 nu este aplicabil, o cerere de suspendare întemeiată pe aceste dispoziții fiind inadmisibilă.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte constată ca fiind întemeiată excepția inadmisibilității, invocată de către intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, urmând a o admite, cu consecința respingerii acțiunii formulate de petenta A., ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, ca nefondată.

Admite excepția inadmisibilității cererii, invocată de către intimatul Consiliul Superior al Magistraturii.

Respinge cererea formulată de petenta A. privind suspendarea executării Hotărârii nr. 87 din data de 19 martie 2023 a secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, secția de judecători și a Ordinului subsecvent al Ministerului Justiției nr. 718 din data de 3 mai 2023, ca inadmisibilă.

Definitivă.

Dată

Tip

Sursă

20/06/2017

Cerere de chemare în judecată

C.

13/06/2018

Motive de recurs

Recurent - DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BUCUREȘTI - ADMINISTRAȚIA FISCALĂ PENTRU

27/06/2018

Acte

Curtea de Apel BUCUREȘTI

09/07/2018

Întâmpinare

Intimat - C.

21/01/2019

Cerere de preschimbare a termenului de judecată

Intimat - C.

14/05/2019

Anunțarea schimbării sediului sau denumirii

Intimat - C.

13/05/2020

Cerere acces la dosar electronic

Intimat - C.

Pronunțată astăzi, 15 noiembrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.