ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3017/2022

Obiectul cererii deduse judecății Prin cererea înregistrată la data de 18.01.2022 pe rolul Curții de Apel București, secția a - IX - a contencios administrativ și fiscal reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară a formulat cerere de suspendare a executării actului administrativ emis de Comisia de organizare a concursului declanșat de Inspecția Judiciară la data de 17 noiembrie 2021 pentru ocuparea a 16 posturi de inspector judiciar la Direcția de inspecție pentru judecători, vizând rezultatul verificărilor îndeplinirii condițiilor de participare la concurs, publicat la data de 10 ianuarie 2022, în ceea ce privește respingerea cererii sale de a participa la concurs, până la soluționarea acțiunii în fond ce vizează anularea actului.

Hotărârea primei instanțe Prin sentința nr. 225 din 11 februarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a - IX - a contencios administrativ și fiscal, s-a respins cererea de suspendare a executării actului administrativ privind pe reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară, ca neîntemeiată.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței civile nr. 225 din 11 februarie 2022 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a - IX - a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței și, în consecință, admiterea cererii de suspendare a executării actului administrativ. A susținut că instanța de fond a hotărâre în mod greșit că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 și nu a făcut o aplicare corectă a dispozițiilor art. 70 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, acestea fiind interpretate în sensul că un judecător sau procuror nu are posibilitatea de a exercita decât două mandate de inspector judiciar, indiferent de momentul în care și-a desfășurat activitatea. Or, consideră recurenta că din interpretarea dispozițiilor art. 70 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare și ale art. II din Legea nr. 234/2018, care a modificat Legea nr. 317/2004, nu rezultă o asemenea interdicție, astfel cum a fost interpretată de către instanță, în opinia sa, în cauză nefiind incidentă această interdicție, întrucât la data de 11 octombrie 2018 se afla în exercitarea primului mandat de inspector judiciar pentru o perioadă de 6 ani care urma a înceta la data de 1 aprilie 2019, fără ca anterior să mai fi îndeplinit funcția de inspector judiciar. Apreciază că din interpretarea prevederilor legale menționate reiese că nu se interzice participarea la concurs pentru ocuparea posturilor de inspector judiciar judecătorilor sau procurorilor care anterior datei de 11 octombrie 2018 au exercitat un singur mandat de inspector judiciar cum este situația sa. În raport de aceste aspecte consideră că în speță sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, s-a făcut dovada cazului bine justificat și este întrunită și condiția privitoare la necesitatea prevenirii unei pagube iminente pentru a se dispune suspendarea executării actului administrativ. Cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Apărările formulate în recurs Prin întâmpinare, intimata-pârâtă Inspecția Judiciară a invocat excepția lipsei de interes a recursului raportat la faptul că la data de 25 martie 2022 a fost afișat rezultatul final al concursului, acesta fiind validat în data de 28 martie 2022. Totodată, a subliniat că prin cererea introductivă recurenta-reclamantă nu a formulat și un capăt de cerere prin care să solicite anularea înscrisului emis urmare a procedurii de verificare a candidaturii, ci doar suspendarea acestuia, motiv pentru care, în actualul cadru procesual, consideră că finalizarea concursului și validarea rezultatelor justifică lipsa de interes. Pe fondul cauzei a solicitat respingerea recursului ca nefondat, considerând că analiza instanței de fond este una temeinică și legală cu respectarea prevederilor art. 14 din Legea nr. 554/2004 a contenciosul administrativ și fiscal.

Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din 9 mai 2022, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 25 mai 2022, în ședință publică, cu citarea părților. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului Analizând actele și lucrările dosarului, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte se va pronunța cu prioritate asupra excepției lipsei de interes a recursului, care face inutilă cercetarea pe fond a cauzei. 1. Argumente de fapt relevante Instanța de contencios administrativ și fiscal a fost învestită cu o cerere prin care reclamanta, A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta, Inspecția Judiciară suspendarea executării actului administrativ emis de Comisia de organizare a concursului pentru ocuparea posturilor de inspector judiciar la Direcția de inspecție pentru judecători, vizând rezultatul verificărilor îndeplinirii condițiilor de participare la concurs, publicat la data de 10 ianuarie 2022, în ceea ce privește respingerea cererii sale de a participa la concurs, până la soluționarea acțiunii în fond ce vizează anularea actului. Prin sentința civilă nr. 225 din 11 februarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a - IX - a contencios administrativ și fiscal s-a respins ca neîntemeiată cererea de suspendare a executării actului administrativ formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară. Amintește Înalta Curte că potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004: "În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept și fără nicio formalitate (…), iar potrivit art. 15 alin. "Suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14, și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. În acest caz, instanța poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la soluționarea definitivă a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula odată cu acțiunea principală sau printr-o acțiune separată, până la soluționarea acțiunii în fond". Așadar, potrivit textelor de lege enunțate, suspendarea excutării actului administrativ se poate dispune cel mult până la soluționarea definitivă a cauzei în raport de care se solicită această suspendare, legiuitorul instituie reguli procedurale în legătură cu suspendarea executării actului administrativ, inclusiv în ceea ce privește durata efectelor acesteia, în concordanță cu caracterul provizoriu al măsurii și strânsa legătură pe care o are judecarea cererii cu acțiunea în anulare. În speță, obiectul acțiunii reclamantei îl constituie suspendarea executării actului administrativ emis de Comisia de organizare a concursului declanșat de Inspecția Judiciară, în ceea ce privește respingerea cererii sale de a participa la concursul desfășurat în perioada 17 noiembrie 2021 - 25 martie 2022, cererea fiind întemeiată pe prevederile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2014. Totodată, se reține că prin Ordinul privind validarea rezultatului concursului pentru ocuparea posturilor de inspector judiciar, desfășurat în perioada 17 noiembrie 2021 - 25 martie 2022, din data de 28 martie 2022, emis de inspectorului-șef al Inspecției Judiciare s-a dispus validarea rezultatului concursului pentru ocuparea posturilor de inspector judiciar în cadrul Inspecției Judiciare, desfășurat în perioada 17 noiembrie 2021 - 25 martie 2022. Conform dispozițiilor art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., republicat, una din condițiile necesare pentru existența dreptului la acțiune este cea privind interesul de a promova acțiunea, condiție generală care vizează orice cerere formulată în justiție și care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât și în căile de atac. Așadar, prin interes se înțelege folosul practic imediat urmărit de cel care a formulat calea de atac, fiind necesar ca acesta să fie născut și actual, în sensul că partea s-ar expune la un prejudiciu numai dacă nu ar recurge în acel moment la acțiune, condiție ce trebuie îndeplinită atât la promovarea căii de atac, cât și pe parcursul soluționării acesteia. În contextul celor anterior arătate, Înalta Curte constată că recurenta-reclamantă nu mai justifică un interes în susținerea recursului de față, care urmărește reformarea soluției defavorabile acesteia în cererea de suspendare întemeiată pe art. 14 din Legea nr. 554/2004, câtă vreme aceata nu a înțeles să formuleze o acțiune în anulare iar rezultatului concursului pentru ocuparea posturilor de inspector judiciar în cadrul Inspecției Judiciare, desfășurat în perioada 17 noiembrie 2021 - 25 martie 2022 a fost validat prin ordinul din 28 martie 2022, o eventuală soluție de admitere a recursului fiind lipsită de eficacitate juridică, atât timp cât finalitatea juridică a exercitării căii de atac era suspendarea executării actului administrative până la pronunțarea instanței de fond. Așa fiind, Înalta Curte, având în vedere că activitatea judiciară nu poate fi inițiată și întreținută fără justificarea unui interes care să îndeplinească condițiile legale astfel cum au fost analizate anterior, urmează să respingă, ca atare, prezenta cale de atac exercitată de recurenta-reclamantă. 3. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepția lipsei de interes și va respinge recursul recurentei-reclamante ca lipsit de interes.