ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5310/2023

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Călărași, la data de 27.04.2021, sub nr. x/2021, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Curtea de Apel București, a solicitat obligarea pârâților la modificarea statului de funcție și la emiterea deciziei de încadrare în funcția de grefier arhivar cu studii superioare.

Hotărârea primei instanțe Prin sentința civilă nr. 89 din data de 5 mai 2022, Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal a respins excepția inadmisibilității, ca neîntemeiată, iar pe fondul cauzei, a admis acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Curtea de Apel București și Ministerul Justiției și a obligat pârâtul Ministerul Justiției să aprobe modificarea statului de funcții, iar pârâta Curtea de Apel București să emită decizia de încadrare în grefier arhivar cu studii superioare.

Calea de atac exercitată Împotriva sentinței menționate anterior a formulat recurs pârâtul Ministerul Justiției, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și rejudecare cauzei, cu consecința respingerii cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată. Recurentul-pârât a arătat că, potrivit art. 38 alin. (1) din Legea 567/2004, pentru ocuparea unui post de grefier arhivar nu sunt necesare studii superioare, ci doar absolvirea studiilor medii, iar promovarea personalului auxiliar de specialitate în funcții de execuție este prevăzută de art. 43 și art. 44 din același act normativ. Organizarea concursurilor de promovare reglementate de aceste texte de lege este detaliată în Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului sau examenului pentru definitivare în funcție, promovare în grade sau trepte profesionale superioare, precum și în funcții de execuție a personalului auxiliar de specialitate, aprobat de CSM prin Hotărârea nr. 181/2007. Situația concretă a transformării posturilor de grefieri cu studii medii în posturi de grefieri cu studii superioare ca urmare a dobândirii unei diplome de studii superioare nu se regăsește în niciuna dintre situațiile prevăzute în mod expres de legiuitor în dispozițiile ce reglementează promovarea personalului auxiliar de specialitate și pe cale de consecință, această situație nu se regăsește nici în dispozițiile regulamentului emis în vederea aplicării acestor dispoziții. Legea-cadru nr. 153/2017 prevede doar posibilitatea salarizării grefierilor-arhivari pe studii superioare, iar acest fapt nu obligă la încadrarea pe o altă funcție, aceasta fiind consecința îndeplinirii unor condiții prevăzute de legea care reglementează statutul acestora. Totodată, norma din Legea-cadru nr. 153/2017 care prevede modul de salarizare a grefierilor cu studii superioare nu poate fi considerată ca fiind în conflict cu cea existentă în legea care reglementează statutul profesional - Legea nr. 567/2004, aceasta din urmă având un alt obiect de reglementare, respectiv condițiile de numire în funcție. În conformitate cu dispozițiile art. 67 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, republicată (2), cu modificările și completările ulterioare: "Evenimentele legislative implicite nu sunt recunoscute în cazul actelor normative speciale ale căror dispoziții nu pot fi socotite modificate, completate sau abrogate nici prin reglementarea generală a materiei, decât dacă acest lucru este exprimat expres. În acest sens, Curtea Constițională a arătat, prin Decizia nr. 95/2006, că abrogarea implicită - parțială sau totală - a unei dispoziții legale se produce atunci când, printr-un act normativ ulterior, se instituie reguli care contrazic, parțial sau total, conținutul normativ al acesteia. Or, în speță, normele în discuție nu se află în contradicție, întrucât nu au același obiect, iar legea ulterioară, adică Legea-cadru de salarizare nr. 153/2017, nu conține o dispoziție legală expresă de abrogare a textului art. 38 din Legea nr. 567/2004. Este adevărat că transformarea posturilor se aprobă de ministrul justiției în urma modificării statelor de funcții, prin ordinul acestuia conform art. 135 din Legea nr. 304/2004, însă decizia de transformare a unor astfel de posturi este una de oportunitate, iar dreptul de apreciere cu privire la încadrarea persoanelor care au absolvit studii superioare juridice aparține angajatorului, adică președintelui curții de apel, potrivit disp.art. 37 din Legea nr. 567/2004, neputând fi supus cenzurii unei instanțe de judecată. În susținerea recursului, a indicat cu titlu de practică judiciară sentințele civile nr. 715/2019 și nr. 678/2019, pronunțate de Curtea de Apel București, precum și sentința civilă nr. 108/2019 pronunțată de Curtea de Apel Bacău.

Apărările formulate în cauză Intimata-reclamantă A. a formulat întâmpinare față de recursul dedus judecății, solicitând respingerea acestuia, ca nefondat.

Procedura de soluționare a recursului În cauză, a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 C. proc. civ., iar prin rezoluția completului de judecată, s-a fixat termen la data de 15 noiembrie 2023, în ședință publică, cu citarea părților, în vederea soluționării recursului. II. Considerentele și soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra cererii de recurs Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de criticile formulate, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției este nefondat, pentru următoarele considerente: În ceea ce privește situația de fapt care a condus la starea litigioasă dintre părți, Înalta Curte reține că reclamanta A. este grefier arhivar în cadrul Curții de Apel București și a participat la examenul de promovare din funcția de grefieri arhivari cu studii medii în funcția de grefieri arhivari cu studii superioare, organizat de Curtea de Apel București, la data de 27 și 28 noiembrie 2018, promovând acest examen. Potrivit Adresei nr. x/20.12.2018, Ministerul Justiției a refuzat în mod expres solicitarea de transformare a posturilor de grefier arhivar și registrator cu studii medii, în posturi de grefier arhivar și registrator cu studii superioare și încadrarea pe aceste funcții, în gradul corespunzător vechimii. Prima instanță a reținut că refuzul pârâtului Ministerul Justiției este nejustificat și vatămă dreptul reclamantei de a promova și, în temeiul art. 8 și art. 18 din Legea nr. 554/2004, a obligat Ministerul Justiției să procedeze la transformarea posturilor de grefier arhivar și registrator cu studii medii din cadrul instanțelor din circumscripția Curții de Apel București în posturi de grefier arhivar și registrator cu studii superioare, începând cu data validării rezultatelor examenului din data de 27-28 noiembrie 2018 și, ulterior, Președintele Curții de Apel București să emită decizia de încadrare a reclamantei pe funcție. Recurentul-pârât a criticat această soluție, susținând că refuzul său este justificat întrucât în cuprinsul Legii nr. 567/2004 nu există o reglementare expresă a studiilor superioare drept condiție a încadrării grefierilor arhivari, respectiv grefierilor registratori și nu se poate promova în funcția de grefier arhivar sau registrator cu studii superioare, chiar dacă grefierul arhivar/registrator încadrat cu studii medii a absolvit studii juridice superioare și a susținut examenul de promovare corespunzător. Înalta Curte reține că baza legală în temeiul căreia a fost organizat acest examen o constituie Legea nr. 153/2017 respectiv Anexa V, cap. II pct. 7, 8 și 9 prin care s-au introdus funcțiile de grefier-arhivar treapta I, II și debutant, cu nivel de studii superioare. În vederea executării acestor dispoziții legale, Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 820/2018 a decis modificarea și completarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului și examenului pentru definitivare în funcție, promovare în grade sau trepte profesionale superioare și din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, precum și în funcții de execuție a personalului auxiliar de specialitate la instanțe și parchete superioare, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007 cu modificările și completările ulterioare. Prin această hotărâre au fost stabilite condițiile de participare la examenul de promovare din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare (art. 10 1 alin. (4), dar și modalitatea de numire în noile funcții (art. 39 și 41). Contrar susținerilor recurentului-pârât, Înalta Curte reține că această condiție de studii medii, prevăzută de art. 38 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, se cere doar în momentul recrutării în funcția de grefier arhivar și registrator, dar în prezenta speță nu este vorba de un concurs de recrutare, ci de un examen de promovare în funcție conform dispozițiilor art. 43 din Legea nr. 576/2004 și art. 8 1 și 8 2 din hotărârea CSM 181/2007. De asemenea, instanța supremă constată că nu se poate reține existența vreunui conflict între dispozițiile Legii nr. 567/2004 și Legea nr. 153/2017. Legea nr. 567/2004 prevede atât condiții de încadrare cât și condiții de promovare a persoanalului auxiliar, iar Legea cadru nr. 153/2017 prevede promovarea personalului plătit din fonduri publice și arată expres că aceasta se va face potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz. Or, aceste acte normative sunt Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, respectiv Hotărârea CSM nr. 181/2007, examenul fiind organizat de Curtea de Apel București, în acord cu prevederile specifice domeniului de activitate. Prin urmare, refuzul pârâtului este nejustificat deoarece cadrul legal prezent permite atât organizarea examenului de promovare din funcția de grefieri arhivari cu studii medii în funcția de grefieri arhivari cu studii superioare, cât și salarizarea acestora, neputând fi primite alegațiile acetuia cu privire la necesitatea modificării Legii nr. 567/2004 în sensul reglementării condiției studiilor superioare pentru numirea în funcțiile de grefier arhivar și registrator. În continuare, reține Înalta Curte că emiterea deciziei de numire în funcție a reclamantei, în calitate de grefier declarat admis la examenul organizat de Curtea de Apel București la data de 27-28 noiembrie 2018, conform prevederilor art. 39 și 41 din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 820/2018 se poate face doar ulterior modificării statelor de funcții și de personal, prin ordin al Ministrului Justiției, prin raportare la prevederile art. 135 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, republicată și modificată "Statele de funcții și de personal pentru curțile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii și parchete se aprobă prin ordin al ministrului Justiției." Înalta Curte nu poate primi nici susținerile recurentului-pârât în sensul că legea îi conferă drept de apreciere asupra oportunității modificării statelor de funcții și de personal pentru instanțele din subordine, astfel că modificarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcție, promovare în grade/trepte profesionale, ori chiar organizarea acestui concurs nu sunt de natură a înlătura acest drept al Ministerului Justiției de apreciere cu privire la necesitatea : operării acestor modificări. Este adevărat că manifestarea de voință a autorității publice, în actul său decizional este ghidată și de criteriul oportunității acestei măsuri, fără a se ignora însă criteriul legalității, nefiind de acceptat un act administrativ oportun, însă nelegal. Instanța supremă observă că, în speță, nu au fost contestate nici organizarea examenului și nici rezultatele acestuia, fiind legale și producând efecte juridice. În plus, organizarea examenului de promovare nu este condiționată de existența vreunui aviz sau aprobări prealabile din partea Ministerului Justiției, refuzul acestuia de a emite ordinul privind aprobarea statelor de funcții ale Curții de Apel București cu luarea în considerare și a funcțiilor de grefieri arhivari cu studii superioare, conform rezultatelor examenulului organizat este nejustificat și vatămă dreptul intimatei-reclamante de a promova. Prin urmare, în raport de considerentele expuse, instanța de control judiciar constată că hotărârea primei instanțe este dată cu respectarea dispozițiilor legale incidente, fiind în mod corect obligat Ministerul Justiției să aprobe modificarea statului de funcții, respectiv a posturilor de grefier arhivar și registrator cu studii medii în posturi de grefier arhivar și registrator cu studii superioare, începând cu data validării rezultatelor examenului din data de 27-28 noiembrie 2018 și, ulterior, Președintele Curții de Apel București să emită decizia de încadrare a reclamantei pe funcție. III. Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, raportat la dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din același act normativ, Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției și continuat de Înalta Curte de Casație și Justiție, ca nefondat.