ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4666/2023

Hotărârea contestată Prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru Judecători nr. 973 din data de 30 martie 2023, emise de Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru judecători, s-a respins cererea de transfer de la Judecătoria Botoșani la Judecătoria Iași, formulată de doamna judecător A.. În considerentele hotărârii de mai sus, s-a reținut că prin cererea înregistrată în cadrul sesiunii de transfer a judecătorilor din perioada ianuarie- martie 2023, doamna A., judecător la Judecătoria Botoșani, a solicitat transferul la Judecătoria Iași, invocând motive de ordin personal și profesional. Analizând nota Direcției resurse umane și organizare și dispozițiile art. 188 alin. (1) - (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, secția pentru judecători a reținut că din analiza traseului profesional, rezultă că doamna judecător A. are o vechime de 5 ani și 1 lună în funcția de judecător, din care 3 ani și 1 lună vechime la Judecătoria Botoșani. Conform evidențelor direcției de resort, la Judecătoria Botoșani, instanța de la care s-a solicitat transferul, din cele 35 de posturi de judecător prevăzute în schema de personal, 19 posturi sunt ocupate, din care 3 stagiari 2022 și 1 stagiar 2021, respectiv 18 posturi efectiv ocupate, 17 posturi sunt vacante, din care 1 post în condițiile art. 134 1 din Legea 304/2004, funcțiile de președinte secție penală și președinte secție civilă sunt vacante, fiind ocupate prin delegare, iar 2 posturi sunt temporar vacante, din care 1 post este ocupat în condițiile art. 134 1 din Legea nr. 304/2004, în vigoare la acel moment. În anul 2022, la Judecătoria Botoșani, încărcătura efectivă pe judecător a fost de 1003 dosare, comparativ cu media națională de 1159 de dosare, iar încărcătura efectivă pe schemă a fost de 668 de dosare, comparativ cu media națională de 893 de dosare. La Judecătoria Iași, instanța la care s-a solicitat transferul, dintre cele 61 de posturi de judecător prevăzute în schemă, 52 de posturi sunt ocupate, din care 2 stagiari, respectiv 45 de posturi efectiv ocupate, din care 2 stagiari, 2 posturi ocupate prin transfer (din 15.03.2023), ca urmare a punerii în executare a unor Decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, fiind vacante 9 posturi, din care 4 posturi sunt utile pentru transfer în sesiunea de față. Totodată, la această instanță funcțiile de președinte secție civilă și președinte secție penală sunt vacante, fiind ocupate prin delegare, iar 6 posturi sunt temporar vacante, din care 2 sunt ocupate. În anul 2022, la Judecătoria Iași, încărcătura efectivă a cauzelor/judecător a fost de 1108,8, comparativ cu media națională de 1159,3, iar încărcătura efectivă a cauzelor/schemă a fost de 923,4 comparativ cu media națională de 893,1. De asemenea, s-a reținut că Judecătoria Botoșani și Curtea de Apel Suceava au avizat negativ solicitarea de transfer, motivat de situația extrem de dificilă în care se află Judecătoria Botoșani, sub aspectul resurselor umane, respectiv faptul că doar 17 judecători (11 la secția civilă și 6 la secția penală) funcționează efectiv la nivelul instanței, dintr-o schemă de 35 de posturi, ca urmare a promovării unui număr de 4 judecători la Tribunalul Botoșani, plecării în concedii de studii a celor 4 stagiari, transferului unui judecător și pensionării unui alt judecător. Mai mult, la data de 16.02.2023, un judecător din cadrul secției civile a obținut o hotărâre definitivă prin care Consiliul Superior al Magistraturii a fost obligat la emiterea unei hotărâri prin care să se dispună transferul doamnei judecător de la Judecătoria Botoșani la Judecătoria Iași. În aceste condiții, având în vedere situația secției civile, s-a hotărât mutarea unui judecător de la secția penală la secția civilă, precum și soluționarea și de către secția penală a ordinelor de protecție și a plângerilor contravenționale. Judecătoria Iași și Curtea de Apel Iași au avizat favorabil solicitarea de transfer, motivat de situația resurselor umane la nivelul Judecătoriei Iași, prin raportare la volumul de activitate. În raport cu criteriile enunțate în art. 192 din Legea nr. 303/2022, secția pentru Judecători a constatat că 2 judecători din cadrul Judecătoriei Botoșani (1 din secția civilă și 1 din secția penală) au solicitat transferul la Judecătoria Iași, în contextul în care situația resurselor umane la nivelul Judecătoriei Botoșani este una extrem de dificilă, având în vedere numărul mare de posturi vacante, apreciind că în această sesiune de transferuri, pentru a nu afecta activitatea instanței, este oportună aprobarea transferului unui singur judecător, cu vechime mai mare în cadrul instanței și, respectiv, doar din cadrul secției penale a instanței. Astfel, s-a reținut că Judecătoria Botoșani, instanță de la care se solicită transferul, înregistrează o situație extrem de dificilă a resurselor umane disponibile, respectiv faptul că funcționează cu un deficit de judecători reprezentând 48,57 % din schemă, iar la nivelul secției civile, unde activează doamna judecător, așa cum rezultă din avizul negativ al instanței, sunt în activitate doar 11 judecători din schema de 28 de posturi, urmare a transferului a 5 judecători din cadrul acesteia la instanțele superioare, ca efect al valorificării gradului profesional deținut, precum și în considerarea necesității de resurse umane la nivelul Tribunalelor Botoșani și Suceava, ceea ce ar face ca vacantarea a încă unui post la nivelul secției civile a Judecătoriei Botoșani să producă efecte negative asupra activității instanței. De asemenea, a reținut avizul nefavorabil exprimat de Judecătoria Botoșani și punctul de vedere negativ al Curții de Apel Suceava.

Contestația formulată în cauză Împotriva Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru Judecători nr. 973 din 30 martie 2023 a formulat contestație contestatoarea A., solicitând obligarea pârâtului la emiterea unei hotărâri prin care să dispună transferul său de Ia Judecătoria Botoșani la Judecătoria Iași. În motivarea contestației arată că a avut calitatea de auditor de justiție în perioada 01.01.2018 - 31.12.2019, fiind numită prin hotărârea Plenului CSM 1315/19.12.2017, iar prin Hotărârea CSM nr. 2102 din 19 decembrie 2019 a fost numită în funcția de judecător stagiar în cadrul Judecătoriei Botoșani, activând în cadrul acestei instanțe începând cu data de 01.01.2020, iar ca judecător definitiv începând cu data de 26.04.2021. În ceea ce privește situația personală, menționează că s-a născut și a crescut în Iași, unde a absolvit studiile liceale, de licență și de master, astfel că are strânse legături sociale și afective în acest oraș, unde i se află părinții, prietenii și partenerul de viață, judecător în cadrul Tribunalului Iași, cu care s-a și căsătorit, iar de curând au achiziționat împreună un apartament în Iași, cu intenția de a se stabili definitiv în acest oraș. Invocă criteriile avute în vedere la soluționarea cererilor de transfer, prevăzute de art. 192 din Legea 303/2022, ce nu prevăd o ordine de prioritate, motiv pentru care apreciază că intimatul trebuia să procedeze la o apreciere globală a criteriilor și la o aplicare transparentă a acestora. Arată că a formulat șase cereri de transfer, toate respinse pe motivul volumului ridicat de activitate și situației dificile a Judecătoriei Botoșani, precum și avizelor negative date de Judecătoria Botoșani și Curtea de Apel Suceava. Cu privire la situația dificilă a Judecătoriei Botoșani, arată că în toate hotărârile de respingere, însuși intimatul a relevat o situație mai dificilă a judecătoriei la care se solicită transferul, comparativ cu judecătoria de la care se solicită transferul. Astfel, instanța la care solicită transferul are o încărcătură a cauzelor/judecător la nivelul anului 2021 cu 25% mai mare față de instanța de origine (1043 cauze/judecător la Iași, comparativ cu 834 cauze/judecător la Botoșani), iar încărcătura cauzelor/schemă a fost cu 53% mai mare față de instanța de origine (867 cauze/schemă la Iași, comparativ cu 565 cauze/schemă la Botoșani). Bilanțul pe anul 2022 indică o situație aproximativ similară cu cea din anul 2021. Critică faptul că în cuprinsul hotărârii atacate, secția pentru Judecători a reținut doar faptul că Judecătoria Botoșani și Curtea de Apel Suceava au emis avize negative, fără a fi analizate motivele pentru care avizele au fost emise în acest mod. Precizează că motivarea avizelor negative nu i-a fost adusă la cunoștință. De asemenea, invocă avizul pozitiv primit din partea Curții de Apel Suceava pentru transferul doamnei judecător B., care a formulat cerere în aceeași sesiune de transfer - ianuarie- martie 2023, tot de la Judecătoria Botoșani la Judecătoria Iași, căreia i s-a admis cererea de transfer, inclusiv pe baza acestui aviz (Hotărârea nr. 970/30.03.2023), deși avea o vechime în funcție mai mică decât a contestatoarei cu 8 luni. Mai mult, deși a introdus același număr de cereri de transfer, doamna judecător B. nu ar fi avut dreptul să formuleze vreo cerere de transfer anterior datei de 01.10.2021, când a împlinit vechimea de 3 ani în profesie, în vreme ce contestatoarea nu ar fi avut vreun astfel de impediment de la numirea sa în funcția de judecător definitiv, respectiv din aprilie 2021. Susține că este adevărat că doamna judecător B. a supus analizei o situație personal diferită, în sensul că are doi copii minori și efectua de câteva luni naveta zilnic pe ruta Iași-Botoșani, însă apreciază că dreptul la viață privată ar trebui să fie garantat deopotrivă, fără discriminare, indiferent de alegerile personale ale fiecăruia. Precizează că face naveta pe ruta Iași-Botoșani doar la sfârșit de săptămână, în condițiile în care drumul durează 2 ore și 15 min. sau chiar mai mult, având în vederea că pe porțiunea Tg. Frumos-Botoșani se efectuează lucrări de reparație, ceea ce are un impact emoțional în viața de familie și un impact financiar considerabil în bugetul familiei, întrucât chiria decontată pentru municipiul Botoșani este mult sub nivelul chiriilor disponibile pe piață, iar în plus este nevoită să suporte costurile de întreținere suplimentare pentru apartament, precum și deplasările săptămânale Iași-Botoșani și retur, ce nu îi sunt decontate, cu consecințe inclusiv asupra sănătății. Critică faptul că intimatul a admis toate cele patru cereri de transfer pe verticală de la Judecătoria Botoșani la Tribunalul Botoșani, ale judecătorilor care obținuseră doar cu câteva luni în urmă gradul de tribunal, precum și o cerere de transfer de la Judecătoria Botoșani la Tribunalul Suceava. Arată că a sperat că vor fi admise și cele patru cereri de transfer pe orizontală ce fuseseră formulate pentru Judecătoria Botoșani, pentru ca situația acestei judecătorii să rămână funcțională, însă s-au admis doar 2 dintre acestea, iar una dintre aceste persoane se afla deja în concediu prenatal la momentul admiterii cererii. Consideră că nu există o strategie viabilă de resurse umane la nivelul intimatului, câtă vreme s-a admis transferul pe verticală a nouă judecători de la judecătorie la tribunal în decurs de jumătate de an (opt din cei nouă judecători având domiciliul în aceeași localitate, nefiind nevoiți să facă naveta și beneficiind de viața de familie) și, în același timp, să i se respingă a șasea cerere de transfer pe orizontală, în condițiile în care face naveta săptămânal de trei ani și este lipsită de viața de familie. Susține că prin hotărârea contestată nu au fost analizate criteriile personale invocate, deși art. 192 din Legea 303/2022 enunță situația familială ca fiind un criteriu de avut în vedere la analiza cererilor de transfer, fără a fi prevăzută o ordine de prioritate a criteriilor din acest text de lege, astfel că intimatul era obligat să procedeze la o analiză concretă și completă a tuturor criteriilor stabilite. În condițiile în care motivele personale, familiale, sunt principalele motive pentru care magistrații formulează cereri de transfer, apreciază că lipsa totală a analizei acestora echivalează cu o lipsă a motivării hotărârii contestate. Consideră că situația de personal a Judecătoriei Botoșani de la data emiterii Hotărârii nr. 973/30.03.2023 permitea admiterea atât a cererii sale de transfer, cât și a celei formulate de doamna judecător B., în condițiile admiterii simultane a unei cereri de transfer suplimentare pe orizontală la Judecătoria Botoșani, întrucât au fost formulate patru cereri de transfer, din care au fost admise doar două. Susține că pârâtul nu a procedat la o analiză efectivă a situației și nevoilor instanțelor implicate în sesiunea de transfer din ianuarie- martie 2023, aspect ce reiese și din contextul că, deși în etapa I a cererii de transfer au fost formulate nouă cereri de transfer către Judecătoria Iași pentru șase locuri disponibile la această judecătorie, singura cerere de transfer admisă a fost cea a doamnei judecător B..

Apărările formulate în cauză Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată. Arată că Hotărârea secției pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nr. 973/30.03.2023 este legală și temeinică, fiind analizate și corespunzător aplicate toate dispozițiile legale privind transferul judecătorilor. Susține că din interpretarea dispozițiilor art. 188 alin. (1) - (3), din Legea nr. 303/2022, art. 189 alin. (2) din Legea nr. 303/2022, republicată, art. 190 alin. (3) și alin. (4), art. 192 din Legea nr. 303/2022 rezultă că gestionarea resurselor umane în sistemul judiciar reprezintă atributul Consiliului Superior al Magistraturii, astfel încât ocuparea posturilor vacante trebuie să se raporteze la rațiunile și necesitățile sistemului judiciar, pentru evitarea provocării unor grave disfuncționalități în activitatea parchetelor și a instanțelor, cu păstrarea unui just echilibru între interesele parchetului/instanței implicate în procedură și interesul privat al solicitantului. Plecând de la acest atribut al Consiliului, în mod legal și temeinic, secția pentru judecători a apreciat asupra cererii de transfer a reclamantei, după analiza coroborată și unitară a tuturor criteriilor relevante în materia transferului, respectiv atât a celor referitoare la traseul profesional, la vechimea reclamantei în funcție, precum și la instanța de unde s-a solicitat transferul, la volumul de muncă al instanțelor implicate, la motivele invocate în cerere, dar și a celor expuse în avizele consultative solicitate în temeiul art. 188 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, indicând, totodată, și argumentele pentru care s-a acordat prioritate cererii de transfer formulate de doamna judecător B.. În ceea ce privește argumentul contestatoarei în sensul că instanța la care a solicitat transferul (Judecătoria Iași) se confrunta cu o situație mai dificilă decât Judecătoria Botoșani din perspectiva volumului de activitate, arată că acesta reprezintă doar unul dintre criteriile legale de transfer prevăzute de art. 192 din Legea nr. 303/2022, nefiind stabilită o ordine de prioritate a acestora. Sub acest aspect, arată că la Judecătoria Iași gradul de ocupare a posturilor era superior celui de la Judecătoria Botoșani, schema de personal fiind ocupată în proporție de 85%. Intimatul susține că a apreciat că era oportun transferul unui singur judecător în sesiunea din data de 30.03.2023 și, reținând concursul celor 2 cereri de transfer de la Judecătoria Botoșani în raport de motivele invocate de solicitante, precum și de criteriile prevăzute de art. 192 din Legea nr. 303/2022, în mod corect a apreciat secția pentru judecători ca fiind prioritară cererea formulată de doamna judecător B., cu o vechime mai mare în instanță și care activa în cadrul secției penale, în contextul în care, la nivelul secției civile unde activa reclamanta, astfel cum rezultă din avizul negativ, erau în activitate doar 11 judecători dintr-o schemă de 28 de posturi, aceasta funcționând cu un deficit de 60% din schemă, urmare a transferului a 5 judecători la instanțele superioare, ca efect al valorificării gradului profesional, precum și în considerarea necesității de resurse umane în cadrul Tribunalulelor Botoșani și Suceava. Precizează că secția pentru judecători a avut în vedere la analiza cererii de transfer și motivele care au stat la baza avizului nefavorabil emis de Judecătoria Botoșani. Mai arată că nu există nicio dispoziție legală care să oblige secția pentru Judecători ca, în procedura transferului, să comunice solicitantului motivele cuprinse în avizele și în punctele de vedere prevăzute la art. 188 alin. (1) din Legea nr. 303/2022. Invocă faptul că eventuala existență a unor posturi vacante utile într-o sesiune de transferuri nu creează în mod automat premisele pentru admiterea cererii de transfer a contestatoarei, solicitarea acesteia urmând a fi în continuare supusă unei analize de oportunitate ce intră, potrivit legii, în atribuțiile secției pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. În ceea ce privește argumentul contestatoarei referitor la preeminenta dreptului său la viață privată și de familie în raport de drepturilor altor colegi magistrați de a accede imediat la instanța superioară, arată că soluționarea unei cereri de transfer nu poate fi raportată exclusiv la situația unui magistrat, cu ignorarea criteriilor legale, după cum rezultă inclusiv din practica instanței supreme. De asemenea, arată că cererea doamnei judecător B. a fost considerată prioritară și din perspectiva faptului că aceasta avea o vechime la instanță (4 ani și 6 luni) superioară în raport cu vechimea contestatoarei la Judecătoria Botoșani (3 ani și 1 lună), acest aspect reprezentând unul dintre criteriile legale de transfer. Mai mult, arată că în soluționarea cererilor de transfer au fost avute în vedere și aspectele de ordin personal, însă intimatul a apreciat că acestea nu reprezentau situații excepționale apte să determine inversarea raportului de preeminență dintre interesul public și interesul privat. Astfel, consideră că nu se poate reține caracterul nejustificat și arbitrar al măsurii dispuse de secția pentru Judecători în condițiile în care respingerea cererii de transfer a reclamantei s-a realizat cu respectarea justului echilibru între interesul individual al solicitantului și interesul general al instanțelor implicate în procedură, iar motivele avute în vedere la soluționarea cererii nu reflectă, așadar, o încălcare a principiului constituțional al egalității în drepturi și nici al proporționalității între interesul public și interesul privat.

Procedura derulată În temeiul art. 13 din Legea nr. 554/2004, la dosarul cauzei s-au atașat actul administrativ atacat și documentația aferentă.

Considerentele Înaltei Curți asupra contestației Analizând contestația formulată, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. Înalta Curte a fost învestită în temeiul art. 190-192 din Legea nr. 303/2022, coroborate cu art. 29 din Legea nr. 305/2022 cu analiza legalității Hotărârii nr. 973/30.03.2022 a secției pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. În esență, contestatoarea a susținut că emitentul hotărârii nu a analizat în concret motivele personale cuprinse în cererea de transfer; că motivarea avizelor negative nu i-a fost adusă la cunoștință; că intimatul a dispus transferul doamnei judecător B., în aceeași sesiune de transfer - ianuarie- martie 2023, tot de la Judecătoria Botoșani la Judecătoria Iași, deși aceasta avea o vechime în funcție mai mică decât a contestatoarei cu 8 luni; că în respectiva sesiune de transferuri, intimatul a admis toate cele patru cereri de transfer pe verticală de la Judecătoria Botoșani la Tribunalul Botoșani, însă a admis doar 2 cereri de transfer pe orizontală ce fuseseră formulate pentru Judecătoria Botoșani, dintre care o persoană se afla deja în concediu prenatal la momentul admiterii cererii; că nu există o strategie viabilă de resurse umane la nivelul instituției intimate. Cu privire la situația personală, a menționat că s-a născut și a crescut în Iași, unde a absolvit studiile liceale, de licență și de mașter, astfel că are strânse legături sociale și afective în acest oraș unde i se află părinții, prietenii și soțul, judecător în cadrul Tribunalului Iași, cu care a achiziționat un apartament în Iași, cu intenția de a se stabili definitiv în acest oraș; că face naveta Iași-Botoșani doar la sfârșit de săptămână, în condițiile în care drumul durează 2 ore și 15 min. sau chiar mai mult, având în vederea că pe porțiunea Tg. Frumos-Botoșani se efectuează lucrări de reparație, ceea ce are un impact emoțional în viața de familie și un impact financiar considerabil în bugetul familiei, întrucât chiria decontată pentru municipiul Botoșani este mult sub nivelul chiriilor disponibile pe piață, iar în plus suportă costurile de întreținere suplimentare pentru apartament și deplasările săptămânale Iași-Botoșani. Potrivit dispozițiilor art. 188 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată: "(1) Transferul judecătorilor și procurorilor de la o instanță la altă instanță sau de la un parchet la alt parchet, inclusiv la și de la instanțele și parchetele militare, ori la o instituție publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul motivat al președintelui instanței sau al conducătorului parchetului de unde se transferă și unde se transferă, însoțite de punctul de vedere al președinților curților de apel sau al procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel în circumscripția cărora se află instanța sau parchetul de unde se transferă și unde se transferă. În cazul în care transferul se solicită în circumscripția aceleiași curți de apel sau a aceluiași parchet de pe lângă curtea de apel este necesar punctul de vedere al președintelui respectivei curți de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lângă respectiva curte de apel." Potrivit art. 190 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 "(1) Cererile de transfer se depun la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 15 zile de la data publicării anunțului prevăzut la art. 189 alin. (1). Cererea de transfer va conține informații privind specializarea judecătorului sau a procurorului și, dacă este cazul, disponibilitatea asumată a acestuia de a activa la instanța sau la parchetul la care solicită transferul, în oricare dintre secțiile sau completurile ori compartimentele la care cerințele acestei instanțe sau acestui parchet o impun". Totodată, art. 192 din același act normativ prevede că "La soluționarea cererilor de transfer ale judecătorilor la alte instanțe și ale procurorilor la alte parchete se au în vedere următoarele criterii: a) motivele cuprinse în avizele motivate și punctele de vedere prevăzute la art. 188 alin. (1); b) volumul de activitate al instanței sau al parchetului de la care se solicită transferul și la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante și al posturilor temporar vacante la instanțele sau la parchetele implicate și dificultățile de ocupare a acestora; c) specializarea judecătorului sau a procurorului, specializările complementare, vechimea în cadrul secției sau completului corespunzător specializării; d) vechimea la instanța sau la parchetul de la care se solicită transferul; e) vechimea efectivă în funcția de judecător sau, după caz, de procuror; f) vechimea în gradul aferent instanței sau parchetului la care se solicită transferul; g) disponibilitatea de a activa în secția sau în completul corespunzător specializării postului vacant; h) domiciliul sau, după caz, reședința solicitantului; i) distanța dintre domiciliul sau, după caz, reședința și sediul instanței sau al parchetului la care funcționează judecătorul sau procurorul și posibilitățile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia; j) starea de sănătate și situația familială." Este de observat că textul de lege nu prevede o ordine de prioritate a criteriilor de analiză a cererilor de transfer, astfel că examinarea solicitărilor de către Consiliul Superior al Magistraturii trebuie realizată prin raportare, în egală măsură, atât la criteriile referitoare la situația instanțelor/parchetelor implicate în procedură, cât și la criteriile de ordin personal, tocmai pentru a se asigura un just echilibru între interesul public ce trebuie ocrotit și drepturile ori interesele legitime private care pot fi lezate prin hotărârea administrativă. Examinând modalitatea în care aceste criterii au fost analizate în cazul cererii de transfer formulate de contestatoarea A., Înalta Curte constată că sunt neîntemeiate criticile expuse în contestație, considerentele hotărârii contestate evidențiind analiza completă și motivată a tuturor criteriilor prevăzute de lege, în raport de argumentele care susțin cererea de transfer, precum și de necesitatea echilibrării interesului privat cu interesul public. Astfel, în raport cu aspectele de fapt ale cauzei, în mod corect secția pentru judecători a apreciat a nu fi oportun transferul contestatoarei, față de situația și volumul de activitate al Judecătoriei Botoșani și de lipsa caracterului excepțional al motivelor de natură personală invocate de contestatoare. Contrar susținerilor acesteia, intimatul CSM a analizat coroborat și unitar toate criteriile prevăzute de art. 192 din Legea nr. 303/2022, apreciind în mod corect că aspectele privind situația Judecătoriei Botoșani sunt determinante în adoptarea soluției de respingere a cererilor, nefiind oportună vacantarea postului ocupat de contestatoare la acest moment. Prealabil prezentării, în concret, a argumentelor pe care își întemeiază concluzia în sensul netemeiniciei criticilor contestatoarei, Înalta Curte amintește, astfel cum a statuat deja în jurisprudența sa constantă, că, în exercitarea atribuțiilor lor, Consiliul Superior al Magistraturii, ca de altfel și entitățile administrative în general, dispun de o marjă de apreciere, astfel că, în situația în care nu pot fi identificate motive de nelegalitate formală ori elemente din care să rezulte că emitentul actului administrativ, prin conduita lui, s-a îndepărtat de la scopul legii ori a încălcat principiul proporționalității între interesul public și cel privat, o evaluare a substanței măsurilor dispuse, făcută de instanța de contencios administrativ însăși, ar constitui o ingerință nepermisă în atribuțiile administrației publice. Intimatul are posibilitatea, în funcție de interesul public al desfășurării actului de justiție, să ia în considerare și alte aspecte relevante în cauză sau invocate de partea interesată. Este important însă, ca eventualul refuz al autorității să nu se transforme în ceea ce dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ denumesc excesul de putere, respectiv depășirea limitelor dreptului de apreciere prin încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, prevăzute de Constituție sau de lege. Analizând conținutul actului administrativ atacat în cadrul coordonatelor astfel configurate, Înalta Curte constată că hotărârea contestată respectă limitele și scopul prevederilor legale în executarea cărora a fost adoptată, iar măsura luată a fost în mod exhaustiv și adecvat motivată, neexistând elemente pe baza cărora să poată fi decelată o exercitare abuzivă a dreptului de apreciere, în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004. Raportat la rațiunile și necesitățile sistemului judiciar, analiza cererii de transfer s-a efectuat prin prisma acestor criterii, tocmai pentru a asigura luarea unei decizii obiective, în condiții de legalitate și oportunitate și în raport de circumstanțele concrete ale fiecărei solicitări, cu menținerea unui echilibru între interesul public pe care Consiliul Superior al Magistraturii are obligația să-l ocrotească în exercitarea rolului său de garant al independenței justiției și interesul legitim privat. Pe de altă parte, din interpretarea tuturor dispozițiilor legale și regulamentare privitoare la cariera judecătorilor și procurorilor, rezultă cu evidență că gestionarea resurselor umane în sistemul judiciar, prin ocuparea posturilor vacante, raportat la rațiunile și necesitățile sistemului judiciar, reprezintă atributul exclusiv al intimatului Consiliul Superior al Magistraturii. Din interpretarea dispozițiilor legale anterior enunțate rezultă că normele care reglementează instituția transferului au caracter supletiv și conferă doar o vocație în sensul arătat, fără a crea în mod automat un drept solicitantului, precum și faptul că în speță, intimatul a fost consecvent, în sensul în care, analizând cererile formulate, în raport de motivele invocate, precum și în raport de criteriile prevăzute de art. 192 din Legea nr. 303/2022, corelând și avizele emise în temeiul art. 188 din aceeași lege, de instanțele implicate în procedura transferului, a apreciat că nu este oportună admiterea cererii de transfer a contestatoarei în respectiva sesiune de transferuri. În cauză, în ceea ce o privește pe contestatoare, Judecătoria Botoșani și Curtea de Apel Suceava au dat aviz nefavorabil pentru transferul contestatoarei, motivat de situația de personal a Judecătoriei Botoșani, și în special a secției civile, la care își desfășoară activitatea contestatoarea, ceea ce conduce la o încărcătură mare a numărului de dosare pe judecător. Însă, Judecătoria Iași și Curtea de Apel Iași au avizat favorabil solicitarea de transfer a contestatoarei, motivat de situația resurselor umane la nivelul Judecătoriei Iași, prin raportare la volumul de activitate. În speță, astfel cum reiese din hotărârea secția pentru judecători, care a preluat datele din Nota nr. x/2023 a Direcției resurse umane și organizare din cadrul CSM, la nivelul Judecătoriei Botoșani funcționează efectiv doar 17 judecători (11 la secția civilă și 6 la secția penală) dintr-o schemă de 35 de posturi, ca urmare a promovării unui număr de 4 judecători la Tribunalul Botoșani, plecării în concedii de studii a celor 4 stagiari, transferului unui judecător și pensionării unui alt judecător. De asemenea, la data de 16.02.2023, un judecător din cadrul secției civile a obținut o hotărâre definitivă prin care Consiliul Superior al Magistraturii a fost obligat la emiterea unei hotărâri prin care să se dispună transferul de la Judecătoria Botoșani la Judecătoria Iași. Date fiind aceste aspecte, având în vedere situația extrem de dificilă a secției civile, s-a hotărât mutarea unui judecător de la secția penală la secția civilă, precum și soluționarea și de către secția penală a ordinelor de protecție și a plângerilor contravenționale. În aceste condiții, secția pentru Judecători a apreciat că se poate dispune transferul unui singur judecător în sesiunea din data de 30.03.2023, optând pentru a admite cererea de transfer a doamnei judecător B., reținând, contrar celor susținute de către contestatoare, vechimea mai mare a acesteia în instanță (4 ani și 6 luni pentru doamna judecător B. față de 3 ani și 1 lună pentru contestatoare). Referitor la criticile contestatoarei potrivit cărora secția pentru judecători nu ar fi acordat relevanță la analiza cererii de transfer motivelor personale și profesionale invocate în susținerea cererii, acestea nu pot fi reținut de vreme ce chiar din cuprinsul hotărârii rezultă că cererea de transfer a fost analizate în raport de toate motivele invocate, inclusiv cele personale și profesionale, respectiv în raport cu toate criteriile prevăzute de art. 192 din Legea nr. 303/2022. Cu toate acestea, soluționarea unei cereri de transfer nu poate fi raportată exclusiv la situația personală a unui magistrat, cu ignorarea celorlalte criterii prevăzute de lege, motivele de ordin personal și familial reprezentând criterii care trebuie avute în vedere la soluționarea cererii de transfer, însă acestea nu constituie, prin ele însele, motive determinante în admiterea cererii, fiind supuse cerinței coroborării cu celelalte criterii regulamentare, astfel încât, prin admiterea cererii de transfer să se asigure, în primul rând, buna funcționare a instanțelor implicate în procedura transferului. Pe de altă parte, Înalta Curte reține că prin formularea cererilor de transfer, persoanele în discuție nu și-au dat acordul expres ca informațiile cu caracter personal să fie publicate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, știut fiind faptul că hotărârile în materia transferului magistraților sunt publice, însă aceasta nu înseamnă că respectivele motive personale nu au fost analizate. În ceea ce privește efectuarea navetei, deși nu se poate nega existența unui disconfort resimțit de contestatoare, totuși acesta nu este suficient pentru a da preeminență interesului său privat în fața interesului public al instanței la care activează. Astfel, în cauză, soluția de respingere a cererii de transfer a contestatoarei, dispuse de secția pentru judecători este justificată și se încadrează în limitele competenței și dreptului de apreciere conferit de lege, neputându-se decela, din această perspectivă, un exces de putere în emiterea hotărârii atacate. Prin urmare, Înalta Curte reține că secția pentru judecători a analizat în mod efectiv motivele personale și profesionale ale contestatoarei și ale doamnei judecător B., care au solicitat transferul de la aceeași instanță în aceeași sesiune de transferuri, iar acestea au fost coroborate cu datele obiective privind situația posturilor unităților implicate în procedura de transfer, încărcătura pe judecător și pe schemă, la acel moment, precum și cu avizele emise în cauză. Dincolo de aceste aspecte, se impune a se reține faptul că la verificarea legalității hotărârii contestate se au în vedere datele existente la momentul analizării cererii contestatoarei, prioritar fiind ca intimatul să aleagă din mai multe variante posibile pe cea care corespunde cel mai bine interesului public protejat, în speță, funcționarea optimă a instanțelor implicate în analiză, având în vedere datele statistice și criteriile concrete relevante și obiective privind toate cererile formulate, iar nu scoase din context și interpretate în mod subiectiv de fiecare titular al unei cereri de transfer. Înalta Curte constată că situația activității Judecătoriei Botoșani, din perspectiva volumului de activitate, care depășește semnificativ media națională și a numărului de posturi de judecători ocupate efectiv, justifică respingerea cererii de transfer formulate de contestatoare. În acest sens, intimatul CSM, în analiza de oportunitate a solicitării de transfer, a reținut în mod corect consecințele negative pe care le-ar avea vacantarea postului ocupat de contestatoare asupra desfășurării în bune condiții a activității Judecătoriei Botoșani și a realizării adecvate a actului de justiție, în condițiile în care schema de judecători prevede 35 posturi de judecător, dintre care sunt ocupate efectiv 17. Înalta Curte reține că desfășurarea unui volum de activitate ridicat cu o schemă de judecători incompletă poate afecta interesele justițiabililor prin întârzierea soluționării dosarelor, ca urmare a creșterii încărcăturii dosarelor pe judecător și a preluării de către judecătorii rămași a atribuțiilor ce-i reveneau contestatoarei. Prin urmare, intimatul și-a exercitat dreptul de apreciere cu respectarea competențelor prevăzute de lege și a drepturilor legitime ale reclamantei, iar hotărârea contestată nu a fost emisă cu exces de putere, nefiind incidente dispozițiile art. 2 lit. m) din Legea nr. 554/2004. 5. Temeiul de drept al soluției pronunțate Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 29 din Legea nr. 305/2022, Înalta Curte va respinge contestația formulată de contestatoarea A. împotriva Hotărârii nr. 973 din data de 30 martie 2023, emise de Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru judecători, ca nefondată.