ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 816/2023

Ședința publică din data de 16 februarie 2023

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. x/26.05.2022 la Consiliul Superior al Magistraturii, doamna judecător A. a solicitat transferul de la Judecătoria Botoșani la Judecătoria Iași.

Prin Hotărârea nr. 1763 din 23 iunie 2022, Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru judecători a hotărât respingerea cererii de transfer de la Judecătoria Botoșani la Judecătoria Iași.

Consiliul Superior al Magistraturii a avut în vedere aspecte referitoare la posturile efectiv ocupate de către judecători definitivi în cadrul Judecătoriei Botoșani, la perioada semnificativă în care instanța s-a confruntat cu dificultăți în ocuparea posturilor și avizele nefavorabile transmise de instanțele implicate.

Împotriva acestei hotărâri, doamna judecător A. a formulat contestație, înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal la data de 30.09.2022, solicitând anularea hotărârii și obligarea pârâtului CSM la emiterea unei noi hotărâri prin care să-i aprobe transferul de la Judecătoria Botoșani la Judecătoria Iași.

În susținerea contestației, după ce a prezentat situația de fapt și demersurile efectuate, constând în 11 cereri de transfer și una de delegare către Judecătoria Iași, a arătat contestatoarea că numărul dosarelor intrate pe rolul Judecătoriei Botoșani a scăzut, încărcătura pe judecători fiind mult sub media națională, și că, începând cu martie 2022, această instanță a primit 5 judecători definitivi noi.

Însă, în cazul Judecătoriei Iași, deși are schema ocupată într-un procent mai ridicat, are o încărcătură mai mare decât media națională.

A mai arătat că, deși în cazul său s-a avut în vedere situația grea a Judecătoriei Botoșani, o cerere de transfer la Judecătoria Iași a fost aprobată de la Judecătoria Brăila, instanță care avea vacante 12 locuri și a cărei încărcătură efectivă se situa la 1381 de dosare, față de media națională de 1085 de dosare/judecător, ceea ce reclama un grad foarte mare de aglomerare al instanței. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii a admis cererea de transfer, fără a ține cont de avizele negative ale Curții de Apel Galați, Judecătoriei Brăila și Judecătoriei Iași.

Mai mult, judecătorul a cărui cerere de transfer a fost aprobată avea o vechime în funcție la instanța respectivă de 4 ani și 5 luni, pe când ea are o vechime la instanță de 5 ani și 5 luni.

Astfel, a apreciat contestatoarea că hotărârea contestată este profund nedreaptă și nelegală.

A mai precizat argumente de ordin personal, referitoare la situația profesională (dorind să urmeze un program postuniversitar în cadrul Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași) și la situația familială (având doi copii minori, iar soțul desfășurându-și activitatea în raza Municipiului Iași).

Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației, ca neîntemeiată.

A arătat intimatul, în esență, că aspectele învederate în cererea de transfer au fost analizate în mod efectiv, iar motivele de ordin personal invocate de contestatoare nu reprezentau situații excepționale apte a determina inversarea raportului de preeminență dintre interesul public (asigurarea resurselor umane necesare bunei funcționări și echilibrarea volumului de muncă) și interesul privat. De asemenea, solicitările magistraților sunt analizate în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărui caz în parte, prin raportare la aceleași criterii legale care nu au o ordine de prioritate și care reclamă o evaluare comparativă și cumulativă.

Examinând hotărârea emisă de intimatul-pârât Consiliul Superior al Magistraturii, prin prisma motivelor invocate, în raport cu actele și lucrările dosarului și cu apărările formulate de intimat, instanța constată caracterul fondat al contestației, în ceea ce privește motivarea deficitară și neconvingătoare a hotărârii atacate.

În acest context, Înalta Curte reține, în acord cu jurisprudența sa constantă, că analiza unei cereri de transfer prin prisma criteriilor prevăzute în art. 61

2

din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, nu trebuie să fie formală ci trebuie să asigure luarea unei decizii obiective, în condiții de transparență, legalitate și oportunitate, în raport de circumstanțele concrete ale fiecărei cereri de transfer, cu menținerea unui echilibru între interesul public pe care, după cum intimatul-pârât CSM a precizat, acesta are obligația să-l ocrotească în exercitarea rolului său de garant al independenței justiției și interesului legitim privat al persoanei care a formulat o cerere de transfer.

Se constată că, prin Hotărârea nr. 1763 din 23 iunie 2022, secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea de transfer a contestatoarei A. de la Judecătoria Botoșani la Judecătoria Iași, cerere ce a fost analizată concomitent cu o cerere de transfer formulată de un judecător din cadrul Judecătoriei Brăila la Judecătoria Iași.

În urma analizării cererilor de transfer, intimatul a hotărât admiterea cererii de transfer a doamnei judecător B. de la Judecătoria Brăila la Judecătoria Iași, prin Hotărârea nr. 1766 din 23 iunie 2022.

Examinând întregul probatoriu administrat, respectiv înscrisurile depuse la dosar, Înalta Curte reține că, în cazul contestatoarei A., intimatul CSM, deși a analizat criteriile prevăzute de lege, comparativ cu cererea de transfer aprobată, a ales, în respingerea cererii, să acorde preferință criteriilor privind posturile efectiv ocupate și a dificultăților cu care s-a confruntat instanța de la care se solicită transferul.

Or, din chiar conținutul hotărârilor de transfer analizate în ședința din 23 iunie 2022, rezultă că Judecătoria Brăila (instanță de la care a fost admisă cererea de transfer) se confrunta cu dificultăți mai mari decât Judecătoria Botoșani, sub aspectul locurilor vacante (Judecătoria Brăila avea 10 posturi vacante, iar Judecătoria Botoșani avea 8 posturi), sub aspectul încărcăturii cauzelor/judecător (1381 la Judecătoria Brăila și 834 la Judecătoria Botoșani) și sub aspectul încărcăturii cauzelor/schemă (856 la Judecătoria Brăila și 565 la Judecătoria Botoșani).

De asemenea, și în cazul doamnei judecător B., a cărei cerere de transfer a fost admisă, avizele Curții de Apel Galați, Tribunalului Brăila și Judecătoriei Brăila au fost nefavorabile.

În ceea ce privește criteriul vechimii în funcție a judecătorului, contestatoarea A. avea o vechime de 8 ani și 7 luni în funcția de judecător, dintre care 5 ani și 3 luni la Judecătoria Botoșani, pe când domana judecător B. avea o vechime în funcția de judecător și la instanță de 4 ani și 5 luni.

Prin urmare, Înalta Curte constată că intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a aplicat nelegal criteriile legale care trebuie avute în vedere la analiza cererilor de transfer formulate de judecători, respectiv criteriul volumului de activitate al instanței de la care se solicită transferul și al numărului posturilor vacante, criteriul vechimii la instanță și criteriul vechimii efective în funcția de judecător.

Astfel, în concret, intimatul nu a avut în vedere, în cazul cererii de transfer formulate de contestatoarea A., întrunirea mai multor criterii, comparativ cu cererea de transfer pe care a aprobat-o în cadrul aceleiași ședințe (23.06.2022) și cu privire la aceeași instanță (Judecătoria Iași)

Nu în ultimul rând, în raport cu criteriile menționate anterior, Înalta Curte constată că ar fi trebuit reținute, într-o pondere mai însemnată, și motivele de ordin personal invocate de contestatoare, de altfel, circumscrise criteriilor legale, menite a contura o situație juridică individuală și subiectivă, specifică fiecărei cereri de transfer.

Referitor la acestea, intimatul CSM a apreciat că nu reprezentau situații excepționale, apte a determina inversarea raportului de preeminență dintre interesul public și interesul privat.

Însă, în opinia Înaltei Curți, în motivarea hotărârii contestate nu s-a ținut cont de motivele de ordin personal invocate de contestatoare, circumscrise unor criterii prevăzute de lege (domiciliul solicitantului; distanța dintre domiciliul și sediul instanței sau parchetului la care funcționează judecătorul ori procurorul și posibilitățile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia; starea de sănătate și situația familială – existența a doi copii minori, de 5 și, respectiv, 2 ani), criterii care, de altfel, ar fi trebuit analizate coroborat cu criteriile mai sus evidențiate.

Or, împrejurarea că intimatul CSM beneficiază de o marjă largă de apreciere în emiterea unor astfel de acte cum este cel atacat în cauză nu poate conduce la concluzia că puterea decizională a instituției se poate manifesta independent de criteriile obiective sau de considerente de oportunitate, întrucât o astfel de hotărâre ar avea un caracter arbitrar.

Așadar, motivul de nelegalitate a hotărârii contestate îl reprezintă încălcarea dispozițiilor legale sub aspectul motivării și al analizării obiective a tuturor criteriilor reglementate, în condițiile în care respectiva normă juridică impune, fără echivoc, în analiza unei cereri de transfer, prin sintagma se au în vedere următoarele criterii, menținerea unui just echilibru între criteriile de ordin obiectiv, referitoare la situația instanțelor/parchetelor implicate într-o procedură de transfer, și criteriile de ordin personal ale solicitantului, ceea ce impune, ca și premisă, analiza tuturor motivelor invocate în susținerea unei cereri de transfer.

Față de argumentele expuse, Înalta Curte, în raport cu prevederile art. 60 și urm. din Legea nr. 303/2004, constată că motivarea soluției adoptate prin hotărârea contestată este deficitară, aspect ce conduce, nemijlocit, la conturarea excesului de putere, în sensul art. 2 lit. n) din Legea nr. 554/2004, și, ca atare, generator al caracterului nelegal al actului supus cenzurii instanței, urmând a admite contestația, a anula hotărârea contestată și a obliga intimatul Consiliul Superior al Magistraturii la emiterea unei hotărâri prin care să dispună transferul contestatoarei în sensul solicitat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestația formulată de contestatoarea A. împotriva Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru judecători nr. 1763 din 23 iunie 2022.

Anulează hotărârea contestată și obligă intimatul Consiliul Superior al Magistraturii la emiterea unei hotărâri prin care să dispună transferul contestatoarei A. de la Judecătoria Botoșani la Judecătoria Iași.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 16 februarie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.