ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2023/2023

Ședința publică din data de 6 aprilie 2023

Asupra recursurilor de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2018, reclamanta A. S.R.L., solicitând, în contradictoriu cu pârâtele Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Timiș, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale:

- anularea în parte a actului administrativ principal reprezentat de Decizia de plată nr. a.TMo1o/28.03.2018 pentru măsura 2.1.5. - plăți în favoarea animalelor -pachet a - porcine emisă de APIA Timiș în considerarea cererii de plată nr. x/31.01.2017 ("Decizia de Plată pentru anul VIp") [Anexa 1], în ceea ce privește reducerea sumei solicitate la plată de către A. cu valorile rezultând din sancțiunile aferente Măsurii 2.1.5 pentru anul de angajament VI prelungit (VIp) care nu au fost stabilite (constatate, individualizate și aplicate) printr-un act administrativ legal și conform normelor de drept al Uniunii Europene aplicabile în materie;

- anularea în integralitate a:

- Deciziei de soluționare a contestației formulată de A. S.R.L. emisă de APIA Timiș și recepționată de A. sub nr. x din 18.06.2018 [Anexa 2] (în continuare "Decizia de respingere a Plângerii Prealabile"), respectiv a

- Adresei de răspuns la plângerea prealabilă formulate împotriva Deciziei de Plată pentru anul VIp, emisă de APIA - structura centrală (autoritate ierarhic superioară APIA Timiș) sub nr. x din 21 iunie 2018 și înregistrată la A. sub nr. x din 28.06.2018 [Anexa 3]

- Adresei de răspuns la plângerea prealabilă formulate de Subscrisa împotriva Deciziei de Plată pentru anul VIp, emisă la 20.06.2018 de AFIR, în calitate de autoritate delegantă a atribuțiilor în materia plăților de bunăstare care fac obiectul Măsurii 2.1.5., înregistrată la A. sub nr. x din 26.06.2018 [Anexa 4] și, pe cale de consecință:

- Obligarea APIA TIMIȘ la emiterea unei decizii de plată în completarea Deciziei de Plată pentru anul VIp care să cuprindă sumele excluse de la plată prin actul administrativ principal constând în Decizia de Plată pentru anul VIp (estimată de Subscrisa la suma de 9.000.000 RON) în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii judecătorești definitive;

- anularea în integralitate a actelor administrative accesorii/conexe reprezentate de:

- Procesele-verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare cu nr. x la 3660, toate din 20.04.2018 [Anexa 5] (în continuare "Procese Verbale Contestate") și de

- Deciziile de soluționare a contestației formulate de Subscrisa împotriva Proceselor Verbale Contestate emise de APIA TIMIȘ la 27 iunie 2018 sub nr. R/4656/1, R/4656/2, R/4656/3, R/4656/4/și R/4656/5 [Anexa 6] (în continuare "Deciziile de Respingere a Contestației Administrative"), și, în mod subsecvent:

- Anularea notelor de compensare cu nr. 533612/02.05.2018 și 533626/03.05.2018 emise de APIA - structura centrală [Anexa 7], acestea fiind acte subsecvente Proceselor Verbale Contestate, și

- restituirea tuturor sumelor calificate prin Procesele Verbale Contestate ca reprezentând ajutor necuvenit, în sumă totală de 8.456.097 RON; precum și

- obligarea pârâtelor la plata dobânzii legale penalizatoare de la data lipsirii de sumele excluse de la plată, adică de la data comunicării Deciziei de Plată pentru anul VIp și, totodată, la plata dobânzii prevăzute de art. 174 alin. (5) Codul de procedură fiscală de la data operării din oficiu a compensării, conform notelor de compensare evidențiate anterior, astfel cum prevede art. 182 alin. (2) din Codul de procedură fiscală și până la plata efectivă a acestor sume;

- Obligarea pârâtelor, în solidar, în temeiul art. 453 C. proc. civ., la plata în integralitate a cheltuielilor de judecată impuse de parcurgerea prezentului demers judiciar (onorariu avocat, onorariu expertiză/e si alte cheltuieli, conform probelor care urmează a fi administrate în acest sens).

Prin sentința civilă nr. 181 din data de 7 aprilie 2021, Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Structura Centrală.

A respins excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate.

A respins excepția de nelegalitate a Decizia de plată nr. a.1.2 TM003 din 13.12.2014 și Decizia de plată nr. a.1.3 TM003 din 08.12.2015 invocată de reclamantă.

A admis în parte acțiunea formulată de reclamanta A. S.R.L., completată, în contradictoriu cu pârâtele Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Timiș, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Structura Centrală, cu sediul în București și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

A anulat în parte actul administrativ principal reprezentat de Decizia de plată nr. a.TMo1o/28.03.2018 pentru măsura 2.1.5. emisă de APIA Timiș în considerarea cererii de plată nr. x/31.01.2017 ("Decizia de Plată pentru anul VIp") în ceea ce privește reducerea sumei solicitate la plată de către reclamantă.

A anulat Decizia de soluționare a contestației emisă de APIA Timiș și recepționată de reclamantă sub nr. x din 18.06.2018, cât și adresa de răspuns la plângerea prealabilă formulată de reclamantă împotriva Deciziei de Plată pentru anul VIp, emisă de APIA - structura centrală sub nr. x din 21 iunie 2018 și înregistrată la reclamantă sub nr. x din 28.06.2018 și Adresa de răspuns la plângerea prealabilă formulată de reclamantă împotriva Deciziei de Plată pentru anul VIp, emisă la 20.06.2018 de AFIR și înregistrată la reclamantă sub nr. x din 26.06.2018.

Pe cale de consecință a obligat pârâta APIA TIMIȘ la emiterea unei noi decizii de plată în completarea Deciziei de Plată pentru anul VIp pentru suma de 7.572.236 RON și 24.020,39 RON - reprezentând sume excluse inițial de la plată, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

A obligat pârâta APIA Timiș la plata dobânzii legale penalizatoare în cuantum de 1.898.778,87 RON.

A respins ca nefondată, în rest, acțiunea completată, formulată de reclamantă. A obligat pârâtele, în solidar, la plata sumei de 216.248,9 RON reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva a sentinței civile nr. 1041 din 16 iunie 2021a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal au declarat recurs reclamanta A. S.R.L. și pârâtele Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură-Centrul Județean Timiș, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Recurenta-pârâtă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a criticat sentința civilă nr. 181/07.04.2021, pronunțată de către Curtea de Apel pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând ca pe baza probelor administrate în cauză, să se admită recursul așa cum este formulat, să se caseze în parte sentința recurată, iar pe fond să se respingă cererea intimatei-reclamante ca netemeinică, invocând dispozițiile art. 488 alin. pct. 8 din C. proc. civ.

În ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a APIA - Aparat Central, consideră că instanța în mod greșit a respins această excepție motivând că APIA - Aparat Central are calitate procesuală pasivă întrucât a formulat răspunsul Ia plângerea prealabilă în data de 21.06.2018, precum și notele de compensare nr. x/02.05.2018 și nr. y/03.05.2018

Potrivit art. I alin. (1) din legea nr. 554/2004: "Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim fi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public."

Conform art. 2 alin. (1) lit. C) din legea nr. 554/2004 actul administrativ este: "actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice".

Însăși instanța reține că excepția lipsei calității procesuale pasive a APIA Aparat Central "se impune a fi analizată prin raportare la cauză, respectiv obiectul acțiunii formulate, respectiv anularea tuturor actelor administrative care au avut ca scop excluderea de la plată/considerarea ca ajutor necuvenit a sumelor solicitate de societatea reclamantă."

Or, după cum se poate observa, în prezenta speță, APIA Aparat Central nu a emis niciun act administrativ cu privire la intimata-reclamantă.

În ceea ce privește răspunsul la plângerea prealabilă nr. 21294/21.05.2018, aprecizează că răspunsul emis de către APIA Aparat Central nu reprezintă un act administrativ, deaoarece nu naște, modifică sau stinge raporturi juridice civile, acesta având rolul strict de opinie cu privire la această speță.

Contestația intimatei-reclamante a fost soluționată prin act administrativ, respectiv prin Decizia nr. 4532/15.06.2018 emisă de către APIA- Centrul Județean Timiș și nu prin răspunsul formulat de APIA - Aparat Central care nu are nicio putere juridică, acesta fiind doar un punct de vedere.

Cu privire la notele de compensare emise de către APIA - Aparat Central:

APIA realizează deducerea creanțelor stabilite prin titlurile executorii din drepturile la plată aferente campaniilor ulterioare. Această operațiune nu reprezintă o modalitate de executare silită, ci o modalitate de stingere a creanțelor bugetare rezultate din nereguli apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora.

Operațiunea de deducere din plăți ulterioare, se realizează din oficiu, de drept. în baza art. 332 din O.U.G. nr. 74/2009 și nu se aprobă printr-un act administrativ, fiind realizată în baza legii și a titlului de creanță (Procesul-verbal).

Concluzionând, nota de compensare reprezintă o înștiințare și nicidecum un act administrativ.

In cazul în care intimata-reclamantă ar fi obținut definitiv anularea titlurilor de creanță acestea fiind actele administrative si nu notele de compensare, situația ar fi fost repusă în starea inițială, iar sumele deduse ar fi fost restituite în baza hotărârii judecătorești rămase definitive.

Raporturile juridice au fost stabilite, în concret, între A.P.I.A.- Centrul Județean Timiș și intimata - reclamantă S.C. A. S.R.L., prin întocmirea proceselor-verbale de constatare.

Potrivit dispozițiilor art. 222 din Noul C. civ.:

"persoana juridică având în subordine o altă persoană juridică nu răspunde pentru neexecutarea obligațiilor acesteia din urmă si nici persoana juridică subordonata nu răspunde pentru persoana juridică fată de care este subordonată, dacă prin lese nu se dispune altfel".

Între APIA - Aparat Central și intimata-reclamantă nu există niciun raport juridic, iar potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 sunt părți într-un litigiu de contencios administrativ emitentul actului și persoana care se consideră vătămată prin emiterea lui.

Se solicită admiterea excepției și în consecință să se respingă acțiunea intimatei reclamante față de instituția recurentă ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

PE FOND

"Instanța va înlătura apărările pârâtei APIA Timiș - cum că greutatea maximă la intrare nu se raportează la intrarea în exploatație, ci la intrarea în categorie - întrucât aceste susțineri sunt lipsite de suport legal neavând corespondent nici în angajamentul asumat de reclamantă."

Prin apărările formulate la fond, atât APIA - Aparat Central cât și APIA Centrul Județean Timiș au arătat prevederile legale încălcate de către intimata-reclamantă, respectiv OMADR nr. 826/2016 și OMADR nr. 77/2016.

În cuprinsul Măsurii 215 se specifică:

"Plățile se acordă pentru porcii grași, scrofițe si scroafe".

Prin urmare, pot beneficia de sprijin doar categoriile porc gras, scrofițe si scroafe, in condiții specifice pentru fiecare categorie de animale in parte si doar daca beneficiarul prezintă, pentru fiecare categorie pentru care a solicitat sprijin, documentele care fac dovada asigurării bunăstării porcinelor pe durata angajamentului asumat.

Pentru accesarea acestui sprijin, intimata reclamantă trebuia să îndeplinească următoarele condiții:

Porcinele să fie încadrate in categoria pentru care se acorda si se solicita sprijinul în cerere, si anume porc gras (reclamanta recunoaște ca, pentru fermele în cauza, porcinele intra în exploatație ca tineret, apoi trec Ia categoria scrofițe prăsilă);

Să se facă dovada respectării cerințelor superioare de bunăstare conform fișei Măsurii 215 pentru perioada de la intrare în categoria porc gras si pana la ieșirea din exploatație;

Sa se realizeze minimum un ciclu de producție/exploatație pentru categoria porc gras.

Potrivit Modelului cererii de plată pentru măsura 215 - Plăți privind bunăstarea animalelor - pachetul a) - Plăți in favoarea bunăstării porcinelor cuprins în Anexa 1 a Ordinului M.A.D.R. nr. 826/2016 pentru aprobarea modelului cererilor de plată, precum și a modelului formularelor de accesare a clauzei de revizuire a angajamentelor încheiate în cadrul măsurii 215 - Plăți în favoarea bunăstării animalelor - pachetul a) porcine și pachetul b) păsări, în categoria "porci grași" pot fi cuprinși porcii pentru îngrășat de la o greutate în viu de maximum 30 kg/cap proveniți din cumpărări la intrarea acestora în categorie, nu la intrarea în exploatație. Această cerință a fost cunoscută si asumată de beneficiar la depunerea cererii de plată, prin semnarea cererii.

În plus, în conformitate cu prevederile Anexei 1 la Ordinului M.A.D.R. nr. 77/2016 - privind aprobarea sistemelor de sancțiuni pentru cererile de plată depuse începând cu anul 2016 de beneficiarii măsurii 215 "Plăți privind bunăstarea animalelor - pachetul a) - porcine și pachetul b) - păsări" din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013:

"pe parcursul unui an de angajament trebuie să existe obligatoriu o perioadă de activitate de producție și reproducție minimă. Perioada de activitate de producție minimă pentru categoria porc gras reprezintă un ciclu de producție...".

Ciclul de producție pe parcursul unui an, pentru categoria porc gras, este definit ca fiind perioada dintre populare (intrarea animalelor în categoria porc gras) și depopulare, respectiv livrarea porcilor.

Din datele declarate de beneficiarul S.C. A. S.R.L. în cererea de plată pentru anul 2017 numărul de cicluri estimat este de aprox. 2,3 cicluri porci grași/an/ferma, rezultând astfel o durată medie a ciclului de producție pentru porcii grași de cea 158 zile, ceea ce înseamnă că aceasta este durata medie de păstrare în categoria porci grași a animalelor pentru care se poate acorda sprijin beneficiarului.

Nu pot fi eligibile la plată pentru categoria porc gras porcinele care nu realizează un ciclu de producție întreg în categoria pentru care a fost solicitat sprijinul.

Pentru toate cele 9 ferme la care s-a constatat această neconformitate, și anume intrarea unui număr de porcine în categoria porc gras la o greutate medie de peste 30 kg/cap, acest număr de capete neeligibile la plată a fost notificat beneficiarului, pentru fiecare ferma, însă au fost excluse ca animale neeligibile doar în condițiile în care beneficiarul a solicitat sprijin financiar pentru acestea.

Pentru 7 ferme din cele 9, beneficiarul nu a solicitat sprijin pentru acest efectiv neeligibil. Cu toate acestea și cunoscând această condiție, pentru 2 ferme din cele 9, beneficiarul a solicitat sprijin si pentru aceste animale neeligibile; în consecință, efectivul eligibil la plată a fost diminuat cu numărul de capete care au intrat în categoria porc gras la o greutate medie de peste 30 kg/cap, astfel: pentru ferma x - din cele 83.789 capete solicitate la plata s-au scăzut cele 1.469 capete neeligibile, iar pentru ferma x din cele 2.370 capete solicitate la plata s-a scăzut 1 cap neeligibil, deci un total de 1.470 capete neeligibile.

În cazul fermelor Dudeștii Vechi și Gataia, porcinele sunt crescute pentru activitatea de reproducție, iar intrarea acestora in categoria porci grași are loc la o greutate de peste 100 kg/cap, printr-un act de mutație de la categoria scrofițe prasilă, animalele fiind abatorizate în zilele imediat următoare.

Plățile europene din fonduri nerambursabile F.E.A.D.R. pentru măsura 215 se acorda beneficiarilor, asa cum o arata obiectivul din fisa măsurii, pentru acoperirea costurilor suplimentare și pierderii de venituri pentru îmbunătățirea condițiilor de mediu și a bunăstării animalelor.

Aceste plăți au forma unei plăți anuale fixe per unitate vita mare (UVM), pentru fiecare categorie și subpachet si au fost calculate ca o compensație pentru pierderile de venit si costurile adiționale suportate de fermieri în scopul menținerii condițiilor superioare de bunăstare a porcilor grași, scrofițelor si scroafelor pe o anumita perioada de timp in care aceste animale sunt menținute in categoria eligibilă.

Ceea ce înseamnă ca, independent de cheltuiala efectivă a beneficiarului, acesta va primi o plata fixa/UVM pentru efectivul de porci care îndeplinește condițiile măsurii 215.

Cu alte cuvinte, cu cat mai târziu are loc intrarea in categorie a porcilor grași, cu atât scade si perioada de menținere in categorie a animalelor, scad si cheltuielile beneficiarului cu menținerea condițiilor superioare pentru categoria porc gras, iar acordarea plății fixe anuale/UVM nu se mai justifica.

Asigurarea si menținerea condițiilor superioare de bunăstare este obligatorie doar pe durata in care animalele sunt încadrate într-o categorie eligibila fin cazul de fata porc gras).

Chiar daca beneficiarul alege sa asigure condiții superioare de bunăstare a animalelor pentru toate categoriile din ferma, cheltuiala efectuata de beneficiar pentru asigurarea unor condiții superioare de bunăstare in perioadele in care animalele sunt încadrate in alte categorii decât cele eligibile (de ex. tineret, tineret reproducție) nu poate face obiectul decontării din F.E.A.D.R.

Ținând cont de cele de mai sus, din punct de vedere al A.P.I.A.. nu sunt eligibili la calculul sumei de plata anuale porcii grași care au intrat in categorie la o greutate mai mare de 30 kg.

Cu privire la reducerea sancțiunii aplicate, proporțional cu gravitatea abaterii constatate

În cuprinsul cererii de ajutor și a cererilor de plată din fiecare an de angajament, intimata-reclamantă a fost informată și și-a asumat prin semnarea declarațiilor și angajamentelor, inclusiv faptul că "nerespectarea condițiilor de eligibilitate prevăzute pentru acordarea plăților în favoarea bunăstării porcinelor, precum și înscrierea cu intenție în formular a informațiilor incomplete/neconforme cu realitate pot atrage, după caz, reducerea/excluderea de Ia plată sprijinului, respectiv penalități/sancțiuni de natură financiară sau penală, după caz."

Prin Măsura 215 - plăți privind bunăstarea animalelor - pachet a) porcine, din cuprinsul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013 beneficiarilor li se acorda o plata fixa anuala/UVM pentru pachetul 4 a) - corectarea nivelului nitriților și nitraților din apa daca aceștia respecta cerințele superioare stabilite pentru acest pachet.

Pentru respectarea condițiilor superioare de bunăstare a animalelor conform Măsurii 215, este necesar un număr minim de 4 analize/an/sursa de apa si un număr minim de 8 analize/an/hală.

Așa cum se observa, singurele documente obligatorii in baza cărora se acorda sprijinul pentru acest subpachet sunt buletinele de analiza a apei. Celelalte documente sunt conjuncturale si se depun, după caz, daca au existat acțiuni de corectare a calității apei, daca se înlocuiesc Filtre, daca exista dovezi ale întreținerii sistemului de distribuție a apei, sau alte asemenea.

Pentru a fi considerate valide, cele 4 buletine/an de analiza a apei la sursa si cele 8 buletine/an de analiză a apei la intrarea in fiecare hala trebuie sa îndeplinească următoarele condiții:

Probele de apa sa fie prelevate de beneficiar in perioada anului de angajament, din exploatații si din hale populate cu porci din categoriile care fac obiectul cererii de plata (nu ar avea nicio relevanta probele prelevate din exploatații/hale nepopulate sau populate cu alte categorii de porcine); Analizele sa fie realizate de un laborator autorizat/acreditat si rezultatele de laborator sa se înscrie in parametrii indicați de Măsura 215; Buletinele si rezultatele acestora sa fie înregistrate într-un registru de evidenta.

Elementele descrise mai sus sunt singurele care necesita atenția beneficiarilor si pe baza cărora, după verificare, A.P.I.A. acorda/nu acorda plata fixa anuală/UVM pentru acest pachet.

Menționează că, pe parcursul întregului angajament, nicio autoritate cu competente de verificare si/sau control la fata locului nu are sarcina de a preleva probe de apa care sa verifice respectarea cerințelor superioare ale Măsurii 215 (nivelul nitriților si nitrațiilor). Acestea verifica, la rândul lor, doar elementele de mai sus prevăzute de lege pentru buletinele de analiza a apei.

În cazul beneficiarului S.C. A. S.R.L., valoarea totala încasată a sprijinului pentru pachetul 4a pe perioada angajamentului a fost de 16,139,376.45 euro, plătiți in RON Ia cursul de schimb precizat in deciziile de plata. Sumele recuperate ca urmare a aplicării codului de sancțiune 6 la fermele Parta și Padureni au fost de 1,891,519.98 euro. Ponderea cea mai mare în valoarea totala a sumelor încasate de reclamanta pe parcursul angajamentului o reprezenta acest subpachet.

A.P.I.A. a verificat și îndeplinirea noii condiții prevăzute de O.M.A.D.R. nr. 155/2017 pentru beneficiarii al căror an de angajament s-a prelungit la un an calendaristic întreg și anume de a prezenta numărul total de buletine de analiză prevăzute în fișa măsurii: 4 buletine/an la sursa si 8 buletine/an la intrarea in hala. Acest lucru s-a realizat înainte de ultima plata, conform reglementarilor Ordinului.

Verificarea îndeplinirii criteriilor de eligibilitate si stabilirea sancțiunilor pentru acest subpachet nu poate fi realizata decât la sfârșitul anului, după ce beneficiarul a depus toate buletinele de analiza efectuate.

Ordinul de sancțiuni nr. 77/2017 privind aprobarea sistemelor de sancțiuni pentru cererile de plată depuse începând cu anul 2016 de beneficiarii măsurii 215 "Plăți privind bunăstarea animalelor -pachetul a) -porcine si pachetul b) - păsări" din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013 - Anexa 1 SISTEMUL DE SANCȚIUNI pentru măsura 215 "Plăți privind bunăstarea animalelor"- pachetul a) porcine prevede aplicarea proporțională, in funcție de gravitate, a sancțiunilor pentru aceasta neconforinitate, in funcție de procentul de abatere calculat. In cazul de fata, acest procent a fost 100% si a determinat aplicarea sancțiunii pentru "nerespectarea cerinței superioare pentru un "procent de abatere" mai mare de 50%", prevăzute de O.M.A.D.R. 77/2017, si anume:

"Se aplică o sancțiune de 100% din valoarea sprijinului pe subpachet, exploatația fiind exclusa de Ia plata sprijinului pe subpachet în anul respectiv. Angajamentul rămâne în vigoare."

In concluzie, susținerea expertului tehnic judiciar - specialitatea contabilitate-fonduri europene, cat si reținerile instanței de fond cu privire la sistemul de sancțiuni conceput astfel încât efectivul afectat de o neconformitate sa fie determinat pe trimestre si nu pe an in cazul subpachetului 4 a) sunt eronate și nu pot fi reținute.

Susținerea expertului tehnic judiciar - specialitatea contabilitate-fonduri europene, cat si reținerile instanței de fond privitor la " a considera animale abatorizate în primul semestru caftind afectate de lipsa unui buletin de analiză la finalul anului nu ar corespunde sistemului de sancțiuni" (Obiectivul 1 din Raport) sunt eronate, intrucat nici fisa măsurii si nici sistemul de sancțiuni nu se refera la o perioada anume in care trebuie efectuate buletinele de analiza a apei. Data efectuării analizelor este stabilita de beneficiar in interiorul anului de cerere.

In ceea ce privește susținerile expertului tehnic judiciar - specialitatea medicina sanitar-veterinara: "efectivele de animale nu au fost afectate de lipsa unui buletin de analiză la sursă și/sau la hală, neexistând nicio afecțiune a animalelor aflate în fermele în care au lipsit buletinele de analiză a apei care să fi fost legate de eventuale deficiențe de calitate a apei", arătam ca termenul generic de "efectiv afectat" este definit in Manualul de procedura privind administrarea cererilor de sprijin/plata si a deconturilor justificative pentru Măsura 215 - Plăți in favoarea bunăstării animalelor - pachet A) - porcine aprobat prin OMADR nr. 964/2016 astfel:

"Efectiv afectat - efectivul de animale pentru care s-a constatat nerespectarea cerințelor superioare de bunăstare ". si nu in sensul afectării fizice in vreun fel a animalelor.

Nerespectarea unor condiții superioare de bunăstare nu poate conduce in niciun Caz la afectarea fizica a animalelor, atâta timp cat condițiile minime de bunăstare impuse de ANSVSA sunt respectate. Termenul "efectiv afectat" este utilizat exclusiv pentru calculul sancțiunilor administrative.

Conform O.M.A.D.R. 77/2017 privind aprobarea sistemelor de sancțiuni pentru cererile de plată depuse începând cu anul 2016 de beneficiarii măsurii 215 "Plăți privind bunăstarea animalelor - pachetul a) - porcine și pachetul b) - păsări" din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013 - Anexa I SISTEMUL DE SANCȚIUNI pentru măsura 215 "Plăți privind bunăstarea animalelor"- pachetul a) porcine, pentru cele 19 ferme pentru care nu au fost respectate cerințele superioare privind numărul de buletine de analiza a apei, efectivul afectat a fost determinat astfel:

Pentru cele 15 ferme la care nu a fost prezentat numărul de 4 buletine de analiză/an la sursa, Ordinul 77/2017 nu prevede calculul efectivului afectat, deoarece pentru aceasta neregula se aplica direct codul de sancțiune 5:

"Se aplică o sancțiune de 100% din valoarea sprijinului pe subpachet, exploatația fiind exclusa de Ia plata sprijinului pe subpachet în anul respectiv. Angajamentul rămâne în vigoare." Prin urmare, daca beneficiarul nu respecta numărul minim de 4 buletine valide/an la sursa/sursele de apa care alimentează întreaga exploatație, nu se justifica acordarea sprijinului pentru niciun animal din exploatația respectiva, in anul respectiv.

Pentru cele 4 ferme la care nu a fost prezentat numărul de 8 buletine de analiza/an la intrarea in fiecare hala, pentru nicio hala nu a fost respectata cerința superioara pentru anul de angajament prelungit 2017, prin urmare, pentru întregul efectiv de animale din exploatațiile respective nu a fost făcuta dovada respectării condițiilor superioare impuse de Măsura 215 pentru anul 2017. Așadar. întregul efectiv realizat din exploatațiile respective pentru care a fost solicitat sprijin in anul 2017 este considerat efectiv afectat, indiferent de data popularii/depopulării acestora.

În aceste cazuri, O.M.A.D.R. 77/2017 prevede calculul procentului de abatere: Procentul de abatere privind nerespectarea condițiilor superioare de bunăstare (A determina astfel, conform O.M.A.D.R. 77/2016:

"A cond.sup.(%)

= efectiv afectat condiții superioare/(efectiv realizat - efectiv afectat cond. sup.- efectiv afectat cond. min.) *I0O (în cazul in care rezultatul este mai mare de 100% se va calcula cu 100%)."

Pentru cele 4 exploatații in cauza - Bulgarus, Sannicolau Marel, Nitchidorf 3 si Misca I - efectivul afectat condiții superioare este asimilat efectivului realizat pentru întreaga exploatatie. Deci procentul de abatere determinat este 100%, asa cum reiese si din fisele de calcul transmise beneficiarului.

Pentru "nerespectarea cerinței superioare pentru un "procent de abatere" mai mare de 50%", atât O.M.A.D.R. 905/2016, cat si O.M.A.D.R. nr. 77/2017 prevede atribuirea codului de sancțiune 5:

"Se aplică o sancțiune de 100% din valoarea sprijinului pe subpachet, exploatatia fiind exclusa de la plata sprijinului pe subpachet în anul respectiv. Angajamentul rămâne în vigoare."

De asemenea, nu are nicio relevanță faptul că potrivit concluziilor cuprinse în raportul de expertiză tehnică juridică - specialitatea medicină sanitar-veterinară, numărul de animale afectate de neregula constatată este 0, întrucât legea nu prevede vreo derogare de la aplicarea sancțiunii în funcție de numărul de animale afectate.

Legea prevede în mod clar că: "Fermierului i se aplică o sancțiune de 100% din valoarea sprijinului pe subpachet, exploatatia fiind exclusa de ta plata sprijinului pe subpachet în anul respectiv pentru "nerespectarea cerinței superioare pentru un "procent de abatere" mai mare de 50%".

Prin urmare, APIA a făcut o corectă aplicare a principiului proporționalității, aplicând prevederile legale în vigoare, respectiv O.M.A.D.R. nr. 905/2016 și O.M.A.D.R. nr. 77/2017.

Concluzionând, apreciază că atât determinarea efectivului afectat cat si aplicarea sancțiunilor au fost efectuate atât cu respectarea prevederilor legale in vigoare cât și a principiul proporționalității.

În ceea ce privește plata dobânzilor solicitate prin cererea de chemare în judecată, se poate observa că intimata-reclamanta nu arată care sunt temeiurile pe baza cărora si-a întemeiat acest petit - plata dobânzilor și penalităților, practic acest petit este nemotivat.

Instanța de fond, în mod incorect a obligat APIA la plata sumei de 1.898.778,87 RON - aferentă suinei de 7.572.236 RON având în vedere aspectele prezentate pe larg la punctul 11.2 din prezentul recurs, instanța reținând în mod greșit că nu a fost respectat principiul proporționalității, astfel aplicând dobânzi la suma rezultată din nerespectarea acestui principiu.

Instanța în mod greșit a aplicat prezentei spețe art. 1531 din C. civ., care prevede că:

Creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării. (2) Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor și beneficiul de care acesta este lipsit. La stabilirea întinderii prejudiciului se ține seama și de cheltuielile pe care creditorul le-a făcut, într-o limită rezonabilă, pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. (...)"

Între instituția recurentă și intimata-reclamantă nu au existat și nu există raporturi de drept comercial sau civil și în consecință, neexistând astfel de raporturi, nu putem fi ținuți să răspundem față de aceasta cu plată dobânzii legale, reprezentând, în opinia acesteia, ca fiind prejudiciul suferit.

Nu se poate vorbi de existența unei "creanțe", deoarece NU EXISTĂ O CREANȚĂ.

APIA nu are nicio obligație de plată către intimata-reclamantă, petitul privind plata dobânzilor si penalităților de întârziere este neîntemeiat.

Dreptul de creanță este un drept al uneia din persoanele participante la un raport juridic (creditor) de a cere celeilalte părți (debitor) să îndeplinească obligația de a da, de a face sau de a nu face ceva, pe care aceasta din urmă și-a asumat-o.

Așa cum a arătat, intimata-reclamanta nu are un drept de creanță împotriva instituției noastre, deoarece simplu fapt al depunerii unei cereri de sprijin, nu dă dreptul intimatei-reclamante de a primi suma de plată aferentă celor înscrise in cererea de plată.

Aceste sume de plată se acordă NUMAI IN SITUAȚIA in care fermierul ÎNDEPLINEȘTE TOATE CONDIȚIILE DE ELIGIBILITATE specifice fiecărei scheme de sprijin solicitate si numai după ce APIA Centrul județean verifică/gestionează si autorizează respectivele sume la plată.

APIA aparat central sau APIA Centrul Județean nu si-au asumat niciodată, plata unor sume de bani, in lipsa verificării îndeplinirii de către intimata reclamantă a tuturor condițiilor de eligibilitate.

Nu se poate imputa instituției recurente sau nu poate fi considerat că APIA ar avea vreo culpă in gestionarea cererii de sprijin depuse de reclamantă, mai ales că însăși instanța a reținut cu privire Ia faptele imputate 2 si 3. la pagina 78, "f.") faptele imputate prin Decizia de plată nr. a.TM0I0/28.03.2018, însoțită de anexă și Fișele de calcul pentru fiecare exploatație în parte, există, fiind săvârșite de reclamantă"

Instanța în mod eronat afirmă la pg. 81 că "principiul acoperirii integrale a prejudiciului produs prin întârzierea nejustificată."

Intimata-reclamanta nu a fost îndreptățită să primească sprijin financiar din fondurile europene și naționale, deoarece nu a îndeplinit condițiile de eligibilitate prevăzute de actele normative in vigoare (același lucru reținând chiar și instanța de fond cu privire la faptele 2 și 3), prin urmare, nu putem discuta de o întârziere nejustificată.

De asemenea, faptul că prezumția de temeinicie si legalitate de care se bucură actul administrativ a fost răsturnată parțial (CV PRIVIRE LA FAPTA IMPUTATĂ NR. 1. SI NICIDECUM LA FAPTELE 2 SI 3) de către instanță prin desființarea parțială a actului, nu înseamnă în mod automat dovedirea unei culpe iar în lipsa culpei nu poate fi aplicată nicio sancțiune.

Totodată, învederează instanței faptul că, potrivit art. 2 din O.G. nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, sumele sub formă de dobânzi se vor plăti numai dacă acordarea acestora rezultă din prevederi contractuale sau din dispoziții legale exprese, iar în cazul în care contractul sau dispoziția legală prevede faptul că obligația este purtătoare de dobânzi, fără să se prevadă rata dobânzii, se va acorda dobânda legală.

Deci, dobânda legală se poate acorda doar în două situații:

când există dispoziții legale în vigoare prin care să se prevadă acest fapt, în această speță, acestea fiind inexistente;

când aceste dobânzi sunt prevăzute în contractul încheiat între părți, or, în speța dedusă judecății, între intimata reclamantă și A.P.I.A. nu există un astfel de contract.

Decizia de plată este un act administrativ unilateral, prin care, fermierului, i se acordă sumele la care acesta ar fi îndreptățit, ca și subvenție, în situația în care ar îndeplinii toate cerințele legale și nu un raport contractual.

CU PRIVIRE LA CHELTUIELILE DE JUDECATĂ

Consideră că instanța în mod greșit a obligat APIA-Aparat Central la plata acestora, având în vedere următoarele:

Potrivit art. 453 din C. proc. civ.:

"(1) Partea care pierde procesul va fi obligata, la cererea pârtii care a câștigat, sa ii plătească acesteia cheltuieli de judecata."

De asemenea, potrivit art. 274 C. proc. civ.:

"Partea care cade în pretențiuni va fi obligată la cerere, să plătească cheltuielile de judecată."

Obligația de plată a cheltuielilor de judecată stabilită de art. 274 alin. (1) C. proc. civ. are ca temei culpa procesuală a părții care a provocat aceste cheltuieli si reprezintă obiect al raportului juridic născut între partea care a căzut în pretenții si partea adversă.

Instanța afirmă că: "Poziția procesuală prezintă relevanță în raport de fiecare capăt de cerere doar la acordarea cheltuielilor de judecată - prin obligarea doar a părții care a pierdut procesul - prin admiterea anumitor capete de cerere".

Or, instanța a obligat pârâtele la plata cheltuielilor de judecată, în solidar, în condițiile în care, în ceea ce privește APIA - Aparat Central, instanța a dispus doar anularea răspunsului la plângerea prelabilă, răspuns care nu reprezină un act administrativ, și a cărui anulare nu produce niciun efect juridic.

Analizând acest aspect în raport cu art. 453 și art. 274 din C. proc. civ., consideră că APIA Aparat Central nu are culpă procesuală, întrucât răspunsul la plângerea prealabilă nu a adus nicio vătămare intimatei-reclamante, aceasta neinfluențând decizia de soluționare a contestației nr. 4532/15.06.2018 emisă de către APIA- Centrul Județean Timiș.

În aceea ce privește cuantumul acestor cheltuieli de judecată:

Apreciază că, în prezenta cauză, subzistă criterii legale pentru exercitarea atribuției reducerii motivate a cheltuielilor de judecată, în baza art. 451 C. proc. civ., având în vedere următoarele:

Potrivit art. 451:

"(2) Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său,

(3) Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător la plata experților judiciari și a specialiștilor numiți în condițiile uri. 330 alin. (3)."

Deși norma este plasată în această secțiune dedicată cheltuielilor de judecată, art. 451 alin. (3) noul C. proc. civ. permite instanței a dispune, chiar și din oficiu, reducerea motivată și a plății cuvenite experților judiciari și a specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3) noul C. proc. civ.

Art. 451 noul C. proc. civ. prevede că onorariile experților judiciari pot fi micșorate de instanță "chiar și din oficiu". Simpla utilizare a acestei sintagme instituie regula implicită că, în virtutea roiului activ, judecătorul, atunci când observă lipsa de proporționalitate dintre conținutul rapoartelor de expertiză și onorariul solicitat de către expert, poate dispune reducerea acestuia

De asemenea, art. 23 din O.G. nr. 2/2000 prevede că: "(1) Onorariul definitiv pentru expertiza tehnică judiciară se stabilește de organul care a dispus efectuarea expertizei, în funcție de complexitatea lucrării, de volumul de lucru depus si de gradul profesional ori științific al expertului sau al specialistului."

Analizând rapoartele de expertiză depuse de către experți, precum și deconturile justificative, se observa faptul că onorariile percepute de către aceștia sunt exagerate chiar exorbitante raportat la obiectivele expertizelor și la conținutul acestor rapoarte.

Onorariile sunt nejustificat de mari față de volumul de muncă al experților și complexitatea lucrărilor, motivele de reducere a onorariului Fiind fundamentate, în mod corect, pe dispozițiile art. 23 alin. (1) din O.G. nr. 2/2000 și art. 451 alin. (2) și (3) C. proc. civ.

Cu privire la raportul de expertiză contabilă judiciară întocmit de dl. B., se solicită un total de 56.000 RON pentru un raport de expertiză de 33 pg. realizat în 280 ore. Așa cum a opinat și la fond, acesta a aplicat în mod greșit o serie de prevederi, astfel acest raport trebuind să fie refăcut din punctul nostru de vedere, fapt ce duce în mod evident la reducerea onorariului acestuia.

În ceea ce privește raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea sanitar veterinară, realizat de dna. C., din totalul de 242 de pagini. ale raportului, de la pagina. 5 la pagina. 119 sunt enumerate doar documentele solicitate de la reclamantă. De asemenea, nu există nicio notă de evaluare a onorariului acesteia, astfel că această sumă este nejustificată și se impune a fi redusă.

Pe cale de consecință, raportat la munca depusă de către experți precum si la obiecțiunile formulate cu privire la rapoartele de expertiză întocmite de aceștia, consideră că se impune în baza art. . 23 alin. (1) din O.G. nr. 2/2000 și art. 451 alin. (2) și (3) C. proc. civ., reducerea onorariilor solicitate de către experți.

Totodată, sumele acordate cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorarii avocațiale sunt exagerate, în raport de onorariile avocațiale practicate, nu se justifică în raport de munca prestată efectiv de avocat, au un vădit caracter voluntar și nu îndeplinesc cerința caracterului rezonabil.

Potrivit Legii nr. 1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției De Plăți Și Intervenție Pentru Agricultură, Agenția este organ de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu personalitate juridică, finanțată integral de la bugetul de stat, un motiv în plus pentru a considera că este total nelegitim ca resursele financiare ale statului și ale sectorului public, să fie folosite pentru plata fie a onorariilor de avocați, fie a cheltuielilor de judecată când acestea ar putea să primească o destinație utilă și în concordanță cu misiunea legală a fiecărei entități publice.

Cât timp însăși legiuitorul român a prevăzut la art. 451 alin. (2) că instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei.

De altfel, reducerea onorariului avocațial nu are semnificația acordării unui avantaj acelei părți și a prejudicierii părții care a solicitat plata acestor cheltuieli de judecată, întrucât este o măsură legală, care nu se aplică discreționar ci numai dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de normele legale anterior menționate, fiind necesar să fie întrunită ipoteza prevăzută de lege pentru a se proceda în acest sens.

Consideră că reducerea cheltuielilor de judecată nu este o cenzurare a onorariului de avocat stabilit între părțile contractului de asistență juridică, ci este consecința evaluării cheltuielilor de judecată, care trebuie să țină cont de proporția rezonabilă între suma de bani achitată cu titlu de onorariu de avocat și munca prestată de către avocat.

În acest sens este și practica în această materie a Curții Europene a Drepturilor Omului, conform căreia partea care a câștigat procesul nu va putea obține rambursarea unor cheltuieli decât în măsura în care se constată realitatea, necesitatea și caracterul lor rezonabil (cauzele Costin împotriva României, Străin împotriva României, Stere și alții împotriva României, Raicu împotriva României).

De asemenea, s-a statuat că onorariile avocațiale urmează să fie recuperate numai în măsura în care constituie cheltuieli necesare și au fost în mod real făcute, în limita unui cuantum rezonabil. Dispozițiile art. 451 alin. (3) C. proc. civ. nu contravin nici dispozițiilor ari. 30 din Legea nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, conform cărora contractul dintre avocați și client nu poate fi stânjenit sau controlat, direct sau indirect de niciun organ al statului. Aceste prevederi se aplică exclusiv raporturilor contractuale dintre părțile contractului de asistență juridică, fiind o aplicație particulară a art. 1270 C. civ., care consacră principiul obligativității respectării contractului de către părți, clientul având obligația de a achita integral onorariul, pe care însă nu îl va putea recupera de la partea adversă, în măsură în care va câștiga procesul, decât dacă instanța va aprecia asupra caracterului sau real, necesar și rezonabil.

Art. 451 alin. (2) noul C. proc. civ. prevede că onorariile avocațiale pot fi micșorate de instanță "chiar și din oficiu". Simpla utilizare a acestei sintagme instituie regula implicită a posibilității de a reduce onorariile avocațiale la cererea părții adverse, accentuarea "chiar și din oficiu" subliniind că, în virtutea rolului activ, judecătorul poate să suplinească absența acestei cereri atunci când observă lipsa de proporționalitate dintre "circumstanțele cauzei" și cuantumul sumei achitate cu titlu de onorariu avocațial.

Insistând asupra acestei interpretări, rațiunea pentru care legiuitorul permite reducerea acestor categorii de cheltuieli de judecată - protejarea părții ce a căzut în pretenții de instituirea unei obligații excesiv de oneroase, având izvorul într-un contract față de care are calitatea de terț.

Astfel, regularizarea cuantumului sumelor achitate cu titlu de onorariu avocațial, proporțional cu circumstanțele cauzei, este menită să asigure un just echilibru între dreptul părții ce va avea câștig de cauză de a-și recupera cheltuielile avansate și culpa procesuală a părții ce a căzut în pretenții.

Deși judecătorul cauzei este ținut să aprecieze cuantumul onorariului avocațial din prisma "valorii sau complexității cauzei (...), activității desfășurate de avocat (...) și circumstanțelor cauzei", el este totodată ținut ca aprecierea să fie realizată fie în sensul constatării rezonabilității onorariului, fie în sensul constatării cuantumului său exagerat.

Fără a aduce atingere clauzelor contractului de asistență juridică, instanța de control judiciar poate să reducă cuantumul onorariului avocațial solicitat cu titlu de cheltuieli de judecată prin aprecierea disproporționalității acestuia în raport cu limitele pricinii.

Solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea în parte sentință recurată, iar pe fond să se admită excepția lipsei calității procesuale pasive a APIA - Aparat Central și să se respingă acțiunea intimatei-reclamante ca neîntemeiată, cu consecința menținerii ca fiind temeinice și legale actele administrative contestate.

În drept, își întemeiază recursul pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ. raportat la celelalte prevederi legale invocate în întâmpinarea depusă la fondul cauzei.

Recurenta-pârâtă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură-Centrul Județean Timiș a formulat recurs împotriva sentinței civile nr. 181/07.04.2021, pronunțată de către Curtea de Apel Timișoara criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând ca pe baza probelor administrate în cauză, să fie admis recursul, casată în parte sentința recurată, iar pe fond să se respingă cererea intimatei-reclamante ca neîntemeiată.

Se susține că în cuprinsul Măsurii 215 se specifica: plățile se acorda pentru porcii grasi, scrofite și scroafe". Prin urmare, pot beneficia de sprijin doar categoriile porc gras, scrofite si scroafe în condiții specifice pentru flecare categorie de animale in parte si doar daca beneficiarul prezintă, pentru fiecare categorie pentru care a solicitat sprijin, documentele care fac dovada asigurării bunăstării porcinelor pe durata angajamentului asumat.

Astfel, A.P.I.A. urmărește îndeplinirea condițiilor de eligibilitate exclusiv pentru categoriile de porcine pentru care se acorda si a fost solicitat sprijinul conform cererii, si anume porci grași, scrofite sau scroafe, de la intrarea acestora in categorie si pana la ieșirea lor din categorie sau din exploatatie, după caz.

Potrivit precizărilor din Modelul cererii de plată pentru măsura 215 - Plăți privind bunăstarea animalelor - pachetul a) - Plăți în favoarea bunăstării porcinelor cuprins in Anexa 1 la O.M.A.D.R. nr. 826/2016 pentru aprobarea modelului cererilor de plată, precum și a modelului formularelor de accesare a clauzei de revizuire a angajamentelor încheiate în cadrul măsurii 215 - Plăți în favoarea bunăstării animalelor - pachetul a) porcine și pachetul b) păsări din 09.06.2016,

"Efectivul rectificat aferent perioadei de referință nouă, 01.01.2017 - 31.12.2017, reprezintă:

- pentru categoriile porci grași - efectivul livrat în perioada anului de angajament ajustat, conform deconturilor depuse și livrărilor estimate până la încheierea perioadei ajustate - 31.12.2017 (porci pentru îngrășat de la o sreutate în viu de maximum 30 kg proveniți din cumpărări/transfer)"

In plus, in conformitate cu prevederile Anexei 1 la OM ADR 77/2017 privind aprobarea sistemelor de sancțiuni pentru cererile de plată depuse începând cu anul 2016 de beneficiarii măsurii 215 'Plăți privind bunăstarea animalelor -pachetul a) -porcine și pachetul b) -păsări" din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013- lit. C), punctul 1, paragraful 7:,pe parcursul unui an de angajament trebuie să existe obligatoriu o perioadă de activitate de producție și reproducție minimă. Perioada de activitate de producție minimă pentru categoria porc gras reprezintă un ciclu de producție...".

In cazul fermelor Dudestii Vechi si Gataia, porcinele sunt crescute pentru activitatea de reproducție. iar intrarea acestora in categoria porci grași are loc la o greutate de peste 100 kg/cap, printr-un act de mutație de la categoria scrofite prasila, animalele fiind abatorizate in zilele imediat următoare. (ANEXA 8)

Nu sunt eligibile la plata pentru categoria porc gras porcinele care nu realizează un ciclu de producție in categoria pentru care sprijinul a fost solicitat

Tinand cont de cele de mai sus, in cazul categoriei porc gras, intrarea in exploatatie la o greutate sub 30 kg a purceilor din producție proprie, asa cum susține reclamanta, nu este o condiție suficienta pentru acordarea sprijinului daca nu sunt respectate cumulativ si celelalte cerințe:

Porcinele sa fie încadrate in categoria pentru care se acorda si se solicita sprijinul in cerere, si anume porc gras (reclamanta recunoaște ca, pentru fermele in cauza, porcinele intra în exploatatie ca tineret, apoi trec la categoria scrofite prasila);

Sa se facă dovada respectării cerințelor superioare de bunăstare conform fisei Măsurii 215 pentru perioada de la intrare in categoria porc gras si pana la ieșirea din exploatatie:

Sa se realizeze minimum un ciclu de productie/exploatatie pentru categoria porc gras.

Toate aceste condiții cumulative enumerate mai sus au următorul raționament:

Plățile europene din fonduri nerambursabile F.E. A.D.R. pentru măsura 215 se acorda beneficiarilor, asa cum o arata obiectivul din fisa măsurii, pentru acoperirea costurilor suplimentare si pierderii de venituri pentru îmbunătățirea condițiilor de mediu și a bunăstării animalelor.

Aceste plați au forma unei plați anuale fixe per unitate vita mare (UVM), pentru fiecare categorie si subpachet s