ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5033/2023

Ședința publică din data de 2 noiembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 15 iunie 2023, sub nr. x/2023 pe rolul Tribunalului Timis - sectia de contencios administrativ si fiscal reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) - Centrul Județean VÂLCEA:

- suspendarea executării actelor administrative: Decizia de plată nr. x/27.10.2022 - campania 2018; Decizia de plată nr. x/31.10.2022 - campania 2019; Decizia de plată nr. x/11.11.2022 - campania 2020; Decizia de plată nr. x/21.12.2022 - campania 2021;

- suspendarea executării actelor administrative subsecvente deciziilor de plată, respectiv: Procese-verbale de constatare nereguli și stabilire creanțe bugetare nr. x/25.11.2022, nr. y/29.11.2022, nr. z/13.12.2022 si nr. 2003/21.02.2023

- anularea Deciziilor de plată și a actelor subsecvente acestora, respectiv a Deciziilor de soluționare a contestațiilor împotriva acestora;

- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu prezentul demers judiciar.

2.1. Prin sentinta civila nr. 614 pronunțată la 23 iunie 2023, Tribunalul Timis - sectia de contencios administrativ si fiscal a declinat competenta de soluționare a cauzei in favoarea Tribunalului Bucuresti- sectia a II-a contencios administrativ si fiscal, unde litigiul a fost inregistrat sub acelasi numar, nr. 2473/30/2023.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut conform art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 86 alin. (2), art. 87 și art. 88 din C. proc. civ., că în cauză competența teritorială exclusivă este stabilită de lege prin raportare la locuința principală (domiciliul) persoanei fizice și nu prin raportare la cea secundară.

2.2. Prin sentința civilă nr. 4198/2023 pronunțată la 06 septembrie 2023, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal admis excepția necompetenței teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agentia de Plati și Interventie pentru Agricultura - Centrul Judetean Valcea, în favoarea Tribunalului Timiș - sectia contencios administrativ si Fiscal și, constatând conflict negativ de competenta a înaintat dosarul Înaltei Curti de Justiție si Casație - sectia contencios administrativ si fiscal în vederea soluționării acestuia.

Tribunalul București a reținut că scopul art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a fost de a facilita reclamantului accesul la instanță, pentru a evita orice cheltuieli suplimentare in promovarea unui demers judiciar. În cauză, întreaga activitate personală și profesională a reclamantului se desfășoară în județul Timiș, motiv pentru care acesta a și efectuat formalitățile necesare înregistrării adresei de reședință.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Analizând conflictul negativ de competență intervenit între cele două instanțe, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul Timiș, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele considerente:

Reclamantul A. este o formă de organizare economică specifică persoanelor fizice care doresc să desfășoare activități independente, dar fără a dobândi personalitate juridică distinctă. PFA este supusă regulilor fiscale și altor reglementări aplicabile persoanelor fizice, iar activitatea sa este legată direct de persoana care o administrează.

Potrivit art. 10 din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecată:

"Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului."

Așadar, textul de lege prevede o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței de contencios administrativ și fiscal de la domiciliul reclamantului persoană fizică, situație reținută în mod corect de ambele instanțe aflate în conflict. Problema care a generat conflictul negativ de competență privește înțelesul noțiunii de "domiciliu", în sens procedural și a diferenței juridice dintre această noțiune și aceea de "reședință", precum și a efectului pe care această distincție îl produce asupra competenței instanței de judecată.

Potrivit art. 87 din C. civ., prin domiciliu se înțelege locul unde persoana fizică declară că are locuința principală, iar reședința este locul unde persoana fizică are locuința secundară.

Deși dispozițiile art. 107 și următoarele din C. proc. civ. nu arată, în mod expres, ce se înțelege prin domiciliul părților, prezintă relevanță prevederile art. 155 pct. 6 C. proc. civ., care stipulează că, prin locul citării se înțelege domiciliul persoanei fizice, iar în cazul în care aceasta nu locuiește la domiciliu, citarea se va face la reședința cunoscută ori la locul ales de aceasta.

Aplicând aceste dispoziții legale la speța de față, Înalta Curte reține că, deși noțiunile de "domiciliu" și "reședință" nu se suprapun din punct de vedere al evidenței populației, această distincție nu este relevantă în procedura civilă, unde utilizarea alternativă a celor două sintagme urmărește să asigure legalitatea procedurii de citare, respectiv înștiințarea corespunzătoare a părților aflate în litigiu, cu privire la existența și obiectul pricinii. Noțiunea de domiciliu, care interesează în sens procedural, se identifică cu noțiunea de domiciliu de fapt, în cazul de față cu reședința reclamantului, iar în raport de locuința statornică a părții se stabilește atât legalitatea procedurii de citare, cât și instanța competentă să soluționeze pricina.

O interpretare contrară ar conduce, în speță, la atribuirea competenței de soluționare a cauzei în favoarea unei instanțe în circumscripția căreia reclamantul nu domiciliază în fapt, aspect de natură a invalida voința legiuitorului, care, prin modificarea prevederilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, a urmărit să asigure reclamantului accesul facil la instanța de judecată aflată în circumscripția teritorială în care locuiește.

Din actele dosarului rezultă că reclamantul A. are domiciliul în București, însă reședința se află în Bucovăț, județ Timiș, aceasta fiind locuința statornică, în raport de care se stabilește competența teritorială a instanței de contencios administrativ.

În consecință, în condițiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) și alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze prezenta cauză este Tribunalului Timiș, secția contencios administrativ și fiscal.

În materia contestației la executare, se reține că, potrivit art. 400 alin. (1) C. proc. civ., contestația la executare se introduce la instanța de executare, aceasta din urmă fiind definită prin dispozițiile art. 373 alin. (2) din același cod, ca fiind judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea.

Din dispozițiile art. 452 și urm. C. proc. civ., rezultă că, pentru ipoteza executării silite prin poprire, instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află sediul sau domiciliul terțului poprit, căruia i se comunică adresa de înființare a popririi conținând interdicția de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i se datorează ori pe care i le va datora, declarându-se poprite în măsura necesară pentru realizarea obligației ce se execută silit.

Potrivit art. 453 din același cod, poprirea se înființează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terțului poprit.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Vâlcea, în favoarea Tribunalului Timiș, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 2 noiembrie 2023.