ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 580/2024

Ședința publică din data de 29 august 2024

Asupra cauzei penale de față;

În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 68 din data de 20 august 2024 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în temeiul art. 109 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, s-a admis cererea de executare a mandatului european de arestare referință dosar x emis la data de 02.08.2024 de către Tribunalul districtual din Veszprem - Ungaria în baza mandatului național de arestare nr. x/2022 emis de Comisariatul de Poliție al Județului Veszprem la 7 mai 2024 la care a fost aplicată cauza de aprobare de către Parchetul de Veszprem la 26 iulie 2024, prin care s-a solicitat predarea persoanei solicitate A., cetățean român , aflat în stare de detenție în Penitenciarul Botoșani.

În temeiul art. 114 alin. (1) raportat la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, s-a amânat predarea persoanei solicitate A. până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea la termen a pedepsei de 3 ani 2 luni și 20 zile închisoare aplicate prin sentința penală nr. 600 din data de 11.04.2024 pronunțată de Judecătoria Vaslui în dosar nr. x/2024, definitivă prin necontestare.

De asemenea, în temeiul art. 104 alin. (10), (13) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus arestarea persoanei solicitate A. împotriva căruia s-a emis mandatul european de arestare referință dosar x emis la data de 02.08.2024 de către Tribunalul districtual din Veszprem - Ungaria, în vederea predării, pe o durată de 30 de zile, începând cu data punerii în libertate din executarea pedepsei anterior menționate și emiterea mandatului de arestare.

În temeiul art. 114 alin. (1) raportat la art. 58 alin. (3) coroborate cu art. 109 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus ca mandatul de arestare va fi pus în executare la data încetării motivelor care au justificat amânarea predării.

Totodată, în temeiul art. 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus ca în cazul în care se va pronunța o pedeapsă privativă de libertate, persoana predată să fie transferată în România, pentru executarea sancțiunii.

S-a luat act că persoana solicitată A. nu a renunțat la dreptul de a i se aplica regula specialității.

S-a revocat arestarea provizorie instituită asupra persoanei solicitate A. prin încheierea nr. 12/06.08.2024 a Curții de Apel Suceava dată în prezentul dosar.

În fine, s-a constatat că persoana solicitată A. a fost arestată provizoriu, prin încheierea nr. 12/06.08.2024 a Curții de Apel Suceava, pronunțată în cauză, pe o durată de 15 zile, începând cu data de 06.08.2024 și până la data de 20.08.2024, inclusiv.

Pentru a hotărî astfel, curtea de apel a reținut că prin adresa nr. x/2024 din data de 14.08.2024, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a înaintat la dosarul cauzei mandatul european de arestare referință dosar x emis la data de 02.08.2024 de către Tribunalul districtual din Veszprem - Ungaria, în limba română.

Analizând mandatul european de arestare menționat, prima instanță a constatat că acesta este emis în baza mandatului național de arestare nr. x/2022 emis de Comisariatul de Poliție al Județului Veszprem la 7 mai 2024 la care a fost aplicată cauza de aprobare de către Parchetul de Veszprem la 26 iulie 2024.

Totodată, curtea de apel a constatat că din cuprinsul mandatului european de arestare a rezultat că persoana solicitată este cercetată pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:

Prejudiciul cauzat prin vandalism se ridică la 100.000 HUF, niciun prejudiciu nu a fost cauzat prin furt.

Prejudiciul cauzat prin furt s-a ridicat la 4.322.513 HUF, iar prejudiciul cauzat prin vandalism s-au ridicat la 100.000 HUF.

Actul de mai sus constituie un temei pentru stabilirea următoarelor:

- 1 cap de acuzare pentru infracțiunea de furt comis pentru o valoare mai mare prin folosirea forței împotriva unui lucru, care încalcă articolul 370 alin. (1) și este încadrat la articolul 370 alin. (4) lit. b) din Legea C din Btk - închisoare de la 1 (unu) până la 5 (cinci) ani.

- 1 cap de acuzare pentru furt în formă simplă, comis până la pragul de infracțiune prin folosirea forței împotriva unui lucru, care încalcă articolul 370 alin. (1) și este încadrat la articolul 370 alin. (2) lit. b) din Btk - închisoare de până la 2 (doi) ani.

Audiată în procedura executării mandatului european de arestare, persoana solicitată a declarat că nu își dă consimțământul la predare, sens în care s-a întocmit un proces-verbal, în conținutul căruia s-a precizat că aceasta nu renunță la drepturile conferite de regula specialității.

Analizând dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 97 din Legea nr. 302/2004, precum și incidența vreunuia din motivele de refuz al executării mandatului european de arestare emis de autoritățile judiciare din Ungaria, Curtea de Apel Suceava a constatat că mandatul european de arestare depus la dosar îndeplinește cerințele prevăzute de art. 87 din Legea nr. 302/2004.

Totodată, s-a reținut că infracțiunile pentru care se cere predarea persoanei solicitate sunt cele de furt comis pentru o valoare mai mare prin folosirea forței împotriva unui lucru, care încalcă articolul 370 alin. (1) și este încadrat la articolul 370 alin. (4) lit. b) din Legea C din Btk, în legislația română fapta fiind incriminată, potrivit situației de fapt pe scurt descrise, ca infracțiunea de tentativă la furt calificat, prevăzută de art. 32 din C. pen. raportat la art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (1) lit. d), alin. (2) lit. b) din C. pen., sancționată cu pedeapsa închisorii de la 1 la 3 ani și 6 luni, respectiv cea de furt în formă simplă, comis până la pragul de infracțiune prin folosirea forței împotriva unui lucru, care încalcă articolul 370 alin. (1) și este încadrat la articolul 370 alin. (2) lit. b) din Btk, în legislația română fapta fiind incriminată, potrivit situației de fapt pe scurt descrise, ca infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (1) lit. d), alin. (2) lit. b) din C. pen. C. pen., sancționată cu pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani.

Prin urmare, s-a apreciat că este îndeplinită condiția prevăzută de art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, faptele care motivează emiterea mandatului european de arestare constituind infracțiuni, potrivit legii române.

În ceea ce privește existența vreunui motiv de refuz obligatoriu sau facultativ al executării mandatului european de arestare, curtea a constaat că în cauză nu este incident niciunul dintre acestea, astfel cum sunt ele prevăzute de art. 99 din Legea nr. 302/2004.

Totodată, s-a reținut că nici persoana solicitată, care nu este la acest moment cercetată penal ori condamnată de autoritățile române, nu a formulat obiecțiuni privind identitatea și a invocat doar existența motivului facultativ de neexecutare a mandatului european de arestare prevăzută de art. 99 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 302/2004.

Potrivit dispozițiilor legale invocate, autoritatea judiciară română de executare poate refuza executarea mandatului european de arestare când, conform legislației române, răspunderea pentru infracțiunea pe care se întemeiază mandatul european de arestare ori executarea pedepsei aplicate s-a prescris, dacă faptele ar fi fost de competența autorităților române.

Contrar susținerilor apărării, curtea de apel a precizat că nu este incident cazul invocat, termenul de prescripție al răspunderii penale, raportat la încadrarea reținută mai sus, respectiv art. 32 din C. pen. raportat la art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (1) lit. d), alin. (2) lit. b) C. pen. și art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (1) lit. d), alin. (2) lit. b) din C. pen., fiind de 8 ani, neîmplinit la acest moment.

Prin urmare, nefiind dat niciunul din cazurile reglementate de lege pentru a se putea refuza predarea, în temeiul art. 109 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, curtea a admis cererea de executare a mandatului european de arestare referință dosar x emis la data de 02.08.2024 de către Tribunalul districtual din Veszprem - Ungaria în baza mandatului național de arestare nr. x/2022 emis de Comisariatul de Poliție al Județului Veszprem la 7 mai 2024 la care a fost aplicată cauza de aprobare de către Parchetul de Veszprem la 26 iulie 2024, prin care se solicită predarea persoanei solicitate A..

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat contestație persoana solicitată A..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală la data de 23 august 2024, fiind stabilit termen pentru soluționare la data de 29.08.2024, termen la care s-au luat concluziile apărării persoanei condamnate și ale reprezentantului Ministerului Public, acestea fiind redate în cuprinsul părții introductive a prezentei decizii.

Examinând contestația formulată de persoana solicitată A., prin prisma criticilor invocate, dar și din oficiu, potrivit art. 425

1

din C. proc. pen. și art. 110 din Legea nr. 302/2004 republicată, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente:

Reglementând procedura de executare a mandatului european de arestare, art. 104 din Legea nr. 302/2004 prevede că, după verificarea identității persoanei solicitate și a împrejurării dacă acesteia i s-a comunicat, în copie și în limba pe care o înțelege, mandatul european de arestare și, dacă este cazul, hotărârea de condamnare dată în lipsă, judecătorul legal învestit aduce la cunoștința acesteia drepturile prevăzute de art. 106 din Legea nr. 302/2004, efectele regulii specialității, precum și posibilitatea de a consimți la predarea către autoritatea judiciară emitentă, punându-i în vedere, totodată, consecințele juridice ale consimțământului la predare, îndeosebi caracterul irevocabil al acestuia. În situația în care persoana solicitată nu consimte la predarea sa către autoritatea judiciară emitentă, potrivit alin. (7) al aceluiași articol, procedura de executare a mandatului european de arestare continuă cu audierea acesteia, care se limitează la consemnarea poziției sale față de existența unuia dintre motivele obligatorii sau opționale de neexecutare, precum și la eventualele obiecții privind identitatea.

Potrivit art. 109 raportat la art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004, judecătorul legal învestit soluționează cauza prin sentință, iar, în situația în care admite cererea formulată de autoritățile judiciare solicitante, emite, de îndată, un mandat de arestare, al cărui conținut și ale cărui condiții de executare sunt prevăzute de dispozițiile C. proc. pen.. La luarea hotărârii, judecătorul ține seama de toate împrejurările cauzei și de necesitatea executării mandatului european de arestare, verificând, în acest sens, dacă faptele imputate se numără printre cele enumerate de art. 97 din Legea nr. 302/2004, dacă mandatul respectă conținutul și forma prevăzute de art. 87 din actul normativ și dacă, în speță, este aplicabil vreunul dintre motivele obligatorii sau facultative de refuz al executării menționate expres de art. 99 din Legea nr. 302/2004, având, totodată, în vedere și poziția persoanei solicitate cu privire la regula specialității, conform art. 117 alin. (4) din Legea nr. 302/2004.

Pe de altă parte, reglementând situațiile care pot determina respingerea cererii autorităților judiciare emitente de punere în executare a unui mandat european de arestare, art. 99 din Legea nr. 302/2004 prevede expres motivele obligatorii (alin. (1) și facultative (alin. (2) de refuz, reținând (în alin. (2) lit. a) că judecătorul român poate refuza executarea respectivului mandat în situația prevăzută la art. 97 alin. (2) din lege, respectiv când nu este îndeplinită condiția dublei incriminări.

Astfel, rolul instanței de judecată în această procedură se rezumă la verificarea condițiilor de formă ale mandatului, la soluționarea eventualelor obiecțiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum și la motivele de refuz a predării pe care aceasta le invocă.

În aceste coordonate, Înalta Curte constată că instanța de judecată, în calitate de autoritate judiciară solicitată pentru punerea în executare a mandatului, nu este abilitată să verifice apărările persoanei solicitate pe fondul cauzei, respectiv, dacă se face sau nu vinovată de comiterea unor fapte penale, după cum nu are nici competența să se pronunțe cu privire la temeinicia efectuării urmăririi penale de către autoritatea judiciară emitentă.

Verificând actele dosarului, în raport, cu aceste dispoziții, Înalta Curte constată, din analiza conținutului mandatului european de arestare emis de Tribunalul districtual din Veszprem - Ungaria, că persoana solicitată este cercetată pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni, respectiv:

Prejudiciul cauzat prin vandalism se ridică la 100.000 HUF, niciun prejudiciu nu a fost cauzat prin furt.

Prejudiciul cauzat prin furt s-a ridicat la 4.322.513 HUF, iar prejudiciul cauzat prin vandalism s-au ridicat la 100.000 HUF.

Actul de mai sus constituie un temei pentru stabilirea următoarelor:

- 1 cap de acuzare pentru infracțiunea de furt comis pentru o valoare mai mare prin folosirea forței împotriva unui lucru, care încalcă articolul 370 alin. (1) și este încadrat la articolul 370 alin. (4) lit. b) din Legea C din Btk - închisoare de la 1 (unu) până la 5 (cinci) ani.

- 1 cap de acuzare pentru furt în formă simplă, comis până la pragul de infracțiune prin folosirea forței împotriva unui lucru, care încalcă articolul 370 alin. (1) și este încadrat la articolul 370 alin. (2) lit. b) din Btk - închisoare de până la 2 (doi) ani.

Ca atare, astfel cum a reținut și prima instanță, mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate A. întrunește condițiile de formă prevăzute de art. 87 din Legea nr. 302/2004, în cuprinsul său fiind menționate toate informațiile enumerate în acest text de lege.

Totodată, Înalta Curte constată că, faptele reținute de autoritatea judiciară emitentă se regăsesc printre cele enumerate la art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 (pct. 5) care dau loc la predare, fără a fi necesară verificarea îndeplinirii condiției dublei incriminări, prevăzută de alin. (2) al aceluiași articol.

Deopotrivă, se are în vedere că, fiind audiată în fața curții de apel, în conformitate cu dispozițiile art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, persoana solicitată A. nu a fost de acord cu predarea sa către autoritățile emitente ale mandatului, prevalându-se, totodată, de regula specialității și necontestându-și identitatea.

În acest sens, Înalta Curte precizează că, deși, persoana solicitată nu și-a dat acordul în vederea predării către autoritățile judiciare străine, conform declarațiilor date, atât în fața Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, cât și în fața instanței de judecată, predarea în baza mandatului european de arestare emis de statul solicitant nu este condiționată de acordul de voință al persoanei solicitate dacă se apreciază că sunt îndeplinite toate condițiile pentru aceasta.

Așadar, se constată că, în speță, nu este incident nici vreunul din celelalte motive, obligatorii sau facultative, de refuz al executării mandatului european de arestare expres reglementate de art. 99 din Legea nr. 302/2004, întrucât persoana solicitată nu face obiectul unei alte proceduri judiciare cu privire la aceeași acuzație în România sau în alt stat, iar răspunderea penală pentru faptele care motivează mandatul nu este prescrisă, după cum nu a intervenit nici amnistia, potrivit legii române.

Pentru motivele mai sus expuse, în conformitate cu dispozițiile art. 425

1

alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen. și art. 110 din Legea nr. 302/2004 republicată, privind cooperarea judiciară internațională, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul - persoană solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 68 din data de 20 august 2024 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.

În temeiul dispozițiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. se va obliga contestatarul la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul dispozițiilor art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu în cuantum de 1163 RON, se va suporta din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul - persoană solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 68 din data de 20 august 2024 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu în cuantum de 1163 RON, se suportă din fondurile Ministerului Justiției. .

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 august 2024.