ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 236/2024

Ședința publică din data de 20 martie 2024

Asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

I. Prin sentința penală nr. 67/PI/12.03.2024, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția Penală, în dosarul nr. x/2024, în baza art. 109 alin. (1) raportat la art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, a fost admisă sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.

În baza art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus executarea mandatului european de arestare emis de către Judecătoria Raională A., în dosarul cu referință nr. x, având la bază mandatul intern de arestare emis la data de 11.01.2024, sub nr. x/2922. Bu. de secția Organizații Criminale a secției de Prospecțiuni din cadrul Serviciului Operativ al Biroului Național de Investigații din cadrul Poliției pentru Intervenții și Acțiuni Speciale, admis și contrasemnat de Parchetul Raional A. la data de 25.01.2024, pe numele persoanei solicitate B. și s-a dispus predarea acestuia către organele judiciare din Ungaria.

S-a constatat că persoana solicitată nu a consimțit la predarea sa organelor judiciare din Ungaria și nu a renunțat la beneficiul regulii specialității.

În baza art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a dispus arestarea persoanei solicitate B., cetățean român , pe o durată de 30 (treizeci) zile, începând cu data de 12.03.2024, până la data de 10.04.2024, inclusiv.

S-a constatat că persoana solicitată a fost reținută pe o durată de 24 de ore la data de 11.03.2024, ora 17:30 și până la data de 12.03.2024, ora 17:30.

În baza art. 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 modificată și completată, s-a dispus respectarea condiției ca în cazul în care se va pronunța o pedeapsă privativă de libertate, persoana predată să fie transferată în România pentru executarea pedepsei.

Pentru a pronunța o astfel de soluție, Curtea de Apel Timișoara, secția penală și de minori a reținut că, analizând materialul probator aflat la dosarul cauzei, se constată că în dosarul cu referință nr. x, având la bază mandatul intern de arestare emis la data de 11.01.2024, sub nr. x/2922. Bu. de secția Organizații Criminale a secției de Prospecțiuni din cadrul Serviciului Operativ al Biroului Național de Investigații din cadrul Poliției pentru Intervenții și Acțiuni Speciale, admis și contrasemnat de Parchetul Raional A. la data de 25.01.2024, pe numele persoanei solicitate B., persoana urmărită internațional este solicitată de autoritățile judiciare din Ungaria, pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârșirii mai multor infracțiuni de furt, conform C. pen. din Ungaria, respectiv furt în valoare mai mare, cu caracter de îndeletnicire și furt în valoare mai mică, cu caracter de îndeletnicire (4 acte infracționale).

În fapt, s-a reținut că persoana solicitată B. poate fi suspectat în mod întemeiat de faptul că, împreună cu complicii săi C., D. și E., căutând obținerea unui câștig regulat, la 10.01.2020, orele 19:19, cu un trailer de culoare albă cu număr de înmatriculare ce nu a putut fi recunoscut, au intrat la punctul de lucru din Germania de la adresa Societății F. și de acolo au furat un trailer, care urma să fie transportat și era încărcat cu marfă. În trailer au fost, printre altele, condimente și diferite produse lactate, respectiv alte produse de industrie alimentară, materiale de bază de la părțile vătămate producătorii G., H., I., J., K., L., Organic V, M., în valorile specificate mai sus.

Astfel, s-a reținut că prin acțiunea sa, persoana solicitată B. și complicii săi au produs următoarele prejudicii:

- Părții vătămate G., 3485,46 Euro (1.163.585 HUF);

- Părții vătămate H. - und N. - 493,98 Euro (164.910 HUF);

- Părții vătămate I. - 17.347,8 Euro (5.791.389 HUF);

- Părții vătămate J. 18.809,5 Euro (6.279.363 HUF);

- Părții vătămate K. - 1257,29 Euro (419.733 HUF);

- Părții vătămate L. KG.20.018,13 Euro (682.852 HUF);

- Părții vătămate Organic Veggie food GmbH - 629,72 Euro (210.225 HUF);

- Părții vătămate M. - 306,5 Euro (102.321 HUF).

Prejudiciul cauzat nu a fost recuperat în niciunul dintre cazuri.

S-a mai reținut, de asemenea, că, cu ocazia comiterii infracțiunii B. și complicii săi au furat trailerul încărcat cu marfă, semiremorca frigorifică marca x cu numărul de înmatriculare x aflată în proprietatea părții vătămate societatea O., care ulterior a fost găsită într-o parcare a unei autostrăzi germane. La data comiterii, valoarea semiremorcii a fost de 50.000 euro, prin furtul acesteia producându-se un prejudiciu de 16.692.000 HUF. Prejudiciul cauzat prin furt s-a recuperat în întregime prin sechestrarea semiremorcii.

Aceste produse au fost valorificate mai de parte de B. și complicii săi, către persoane parțial necunoscute. O parte a condimentelor și a altor produse de industrie alimentară au fost depozitate în depozitul firmei P. de la adresa A., Q. tere 2/A, care a fost închiriată în acest scop de D., după care au căutat cumpărători printre cunoștințele lor.

La 14 mai 2020 și 15 mai 2020, partea încă existentă a condimentelor obținute în urma comiterii infracțiunii, a fost predată spre valorificare numitului R., domiciliat în localitatea Gyal.

Prima instanță a reținut că faptele pentru care este urmărită penal persoana solicitată B., reprezintă infracțiunile de furt, conform C. pen. din Ungaria, respectiv furt în valoare importantă, cu caracter de îndeletnicire (4 acte infracționale), furt în valoare mai mare cu caracter de îndeletnicire și furt în valoare mai mică, cu caracter de îndeletnicire (4 acte infracționale), iar durata maximă a pedepsei prevăzută de legea din Ungaria care poate fi pronunțată pentru faptele cu privire la care se solicită predarea este de până la 8 ani închisoare.

Verificând îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege, curtea de apel a constatat că nu există niciun motiv de refuz al executării mandatului european de arestare, o parte din faptele pentru care se solicită predarea făcând parte din enumerarea expresă prevăzută de art. 89 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, pentru care nu mai este necesară verificarea îndeplinirii condiției dublei incriminări - furt calificat pentru care este solicitată persoana urmărită este pedepsită și de legea penală română, iar termenul de prescripție a răspunderii penale nu este împlinit.

De asemenea, mandatul european de arestare cuprinde toate mențiunile prevăzute de art. 87 din Legea nr. 302/2004, iar o traducere deficitară a normei juridice care incriminează una dintre infracțiunile reținute în sarcina persoanei solicitate nu echivalează cu neîndeplinirea condițiilor de formă a mandatului european de arestare, cu atât mai mult cu cât condiția dublei incriminări este verificată prin raportare la situația de fapt descrisă în mandat, în conformitate cu dispozițiile art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, potrivit cărora pentru alte fapte decât cele prevăzute la alin. (1), respectiv cele prevăzute expres pentru care nu mai este necesară verificarea îndeplinirii condiției dublei incriminări predarea este subordonată condiției ca faptele care motivează emiterea mandatului european de arestare să constituie infracțiune potrivit legii române, independent de elementele constitutive sau de încadrarea juridică a acesteia.

În ceea ce privește susținerile persoanei solicitate cu privire la nevinovăția sa, precum și faptul că prezentul dosar de urmărire penală ar fi creat din motive pur politice, fiind o persecuție a sa, s-a reținut că acestea nu pot face obiectul unei analize în procedura executării unui mandat european de arestare, putând fi suspuse atenției organelor judiciare maghiare.

II. Împotriva acestei sentințe a formulat contestație, în termen legal, persoana solicitată B., cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 18.03.2024, sub nr. x/2024, și repartizată aleatoriu, cu termen de judecată la data de 20.03.2024.

Persoana solicitată nu a motivat în scris contestația formulată. Prin concluziile orale formulate cu ocazia dezbaterilor, persoana solicitată, prin avocat, a solicitat, în esență, să se constate că nu sunt îndeplinite condițiile pentru recunoașterea hotărârii și transferarea persoanei solicitate către statul emitent al mandatului european de arestare, conform art. 99 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, în sensul existenței unui motiv de refuz opțional pentru predare.

A susținut că acesta este cetățean român, nu dorește predarea către autoritățile din Ungaria, are un domiciliu stabil în România, reședința acestuia este mai mare de 5 ani pe teritoriul României și nu are antecedente penale.

III. Examinând legalitatea și temeinicia sentinței contestate, atât prin prisma motivelor invocate de persoana solicitată B., cât și din oficiu, sub toate aspectele, Înalta Curte constată contestația ca fiind nefondată, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei alte măsuri privative de libertate.

Mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului 2002/584/JAI din 13 iunie 2002.

Un mandat european de arestare poate fi emis pentru fapte pedepsite de legea statului membru emitent cu o pedeapsă sau o măsură de siguranță privative de libertate a căror durată maximă este de cel puțin douăsprezece luni sau, atunci când s-a dispus o condamnare la o pedeapsă sau s-a pronunțat o măsură de siguranță, pentru condamnări pronunțate cu o durată de cel puțin patru luni.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, rezultă că autoritățile judiciare din Ungaria au solicitat punerea în executare a unui mandat european de arestare emis de către Judecătoria Raională A., în dosarul cu referință nr. x, având la bază mandatul intern de arestare emis la data de 11.01.2024, sub nr. x/2922. Bu. de secția Organizații Criminale a secției de Prospecțiuni din cadrul Serviciului Operativ al Biroului Național de Investigații din cadrul Poliției pentru Intervenții și Acțiuni Speciale, admis și contrasemnat de Parchetul Raional A. la data de 25.01.2024, pe numele persoanei solicitate B..

Persoana solicitată este urmărită penal de către autoritățile judiciare maghiare în vederea efectuării urmăririi penale pentru comiterea infracțiunilor de furt, conform C. pen. din Ungaria, respectiv furt în valoare importantă, cu caracter de îndeletnicire (4 acte infracționale), prevăzut de art. 370 alin. (1) rap. la alin. (2) lit. b), subpunctul bb) - calificat, conform art. 370 alin. (5) lit. b) C. pen. maghiar, furt în valoare mai mare cu caracter de îndeletnicire, prevăzut de art. 370 alin. (1) rap. la alin. (2) lit. b), subpunctul bb) - calificat, conform art. 370 alin. (4) lit. b) C. pen. maghiar și furt în valoare mai mică, cu caracter de îndeletnicire (4 acte infracționale), prevăzut de art. 370 alin. (1) rap. la alin. (2) lit. b), subpunctul bb) - calificat, conform art. 370 alin. (3) lit. b) subpunctul ba) C. pen. maghiar, iar durata maximă a pedepsei prevăzută de legea din Ungaria care poate fi pronunțată pentru faptele cu privire la care se solicită predarea este de până la 8 ani închisoare.

Rolul instanței de judecată în procedura pendinte, astfel cum rezultă din economia dispozițiilor art. 85 și următoarele din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, este limitat la verificarea condițiilor de formă ale mandatului, la soluționarea eventualelor obiecțiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum și la motivele de refuz a predării pe care aceasta le invocă, fără a analiza temeinicia acuzațiilor aduse persoanei solicitate, acesta fiind rolul autorității solicitante.

Procedând la analizarea condițiilor anterior menționate, Înalta Curte constată că acestea sunt îndeplinite.

Astfel, în cauză, mandatul european de arestare are conținutul și forma prevăzute de art. 87 din Legea nr. 302/2004 și nu există niciun motiv, obligatoriu sau opțional, de refuz al executării acestuia, dintre cele prevăzute în art. 99 alin. (1) și (2) din aceeași lege.

În mandatul european de arestare emis de autoritățile judiciare din Ungaria sunt indicate identitatea și cetățenia persoanei solicitate, denumirea, adresa, numerele de telefon și fax, precum și adresa de e-mail ale autorității judiciare emitente, hotărârea în baza căreia a fost emis mandatul european de arestare (mandatul intern de arestare emis la data de 11.01.2024, sub nr. x/2922. Bu. de secția Organizații Criminale a secției de Prospecțiuni din cadrul Serviciului Operativ al Biroului Național de Investigații din cadrul Poliției pentru Intervenții și Acțiuni Speciale, admis și contrasemnat de Parchetul Raional A. la data de 25.01.2024), natura și încadrarea juridică a infracțiunilor, ținându-se seama de prevederile art. 97 din Legea nr. 302/2004, descrierea pe scurt a situației de fapt, pedepsele prevăzute de legea statului emitent pentru infracțiunile săvârșite. Mandatul european de arestare a fost emis conform anexei 1 din legea sus-menționată.

De asemenea, mandatul european de arestare a fost transmis în limba maghiară și tradus în limba română.

În aceeași ordine de idei, Înalta Curte constată că sunt îndeplinite și exigențele cerute de art. 89 din legea privind cooperarea judiciară în materie penală.

Astfel, persoana solicitată se află pe teritoriul României (stat membru al Uniunii Europene), mandatul de arestare preventivă este valabil, nu a intervenit, potrivit legii române, prescripția răspunderii penale sau a executării pedepsei ori amnistia sau grațierea, atunci când arestarea și predarea se solicită în vederea exercitării urmăririi penale ori a judecății, iar pedeapsa prevăzută de legea română pentru infracțiunile săvârșite este mai mare de 2 ani.

Raportat la infracțiunile presupus a fi săvârșite de persoana solicitată, în acord cu prima instanță, Înalta Curte constată că acestea sunt supuse verificării îndeplinirii condiției dublei incriminări, potrivit art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată.

Infracțiunile pentru care B. este cercetat de către autoritățile judiciare maghiare au corespondent și în legislația penală română, acestea putând constitui infracțiunile de furt calificat.

De asemenea, corect s-a făcut și aplicarea art. 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, în sensul că predarea, în baza unui mandat european de arestare emis în vederea urmăririi penale sau a judecății, a unui cetățean român sau a unei persoane care trăiește în România și are o rezidență continuă și legală pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puțin 5 ani se face sub condiția ca, în cazul în care se va pronunța o pedeapsă privativă de libertate, persoana predată să fie transferată în România.

Verificând incidența dispozițiilor art. 99 alin. (1) și (2) din Legea nr. 302/2004, Înalta Curtea constată că nu există niciun motiv obligatoriu sau facultativ de refuz al executării acestuia.

Cu privire la procedura desfășurată în fața Curții de Apel Timișoara, Înalta Curte reține că persoanei solicitate i-a fost comunicat mandatul european de arestare, astfel cum rezultă din declarația persoanei solicitate dată în fața procurorului, aflată la dosarul parchetului. Persoana solicitată a fost chestionată cu privire la posibilitatea predării către autoritățile judiciare străine, aceasta nefiind de acord cu predarea. A mai precizat că nu renunță la regula specialității. De asemenea, persoana solicitată a fost audiată cu privire la motivele obligatorii sau opționale de refuz și nu a avut obiecțiuni privind identitatea. I s-au adus la cunoștință drepturile și învinuirile, dar și efectele regulii specialității.

Chiar dacă persoana solicitată nu a consimțit la predarea sa către autoritatea judiciară emitentă, Înalta Curte reține că, procedura de executare a mandatului european de arestare continuă, limitându-se la consemnarea poziției acesteia față de existența unuia dintre motivele obligatorii sau opționale de neexecutare, precum și la eventuale obiecții în ceea ce privește identitatea.

Din această perspectivă, Înalta Curte, reține că au fost respectate exigențele dispozițiilor art. 104 din Legea nr. 302/2004.

Concluzionând, se constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru punerea în executare a mandatului european de arestare emis de către Judecătoria Raională A., în dosarul cu referință nr. x, având la bază mandatul intern de arestare emis la data de 11.01.2024, sub nr. x/2922. Bu. de secția Organizații Criminale a secției de Prospecțiuni din cadrul Serviciului Operativ al Biroului Național de Investigații din cadrul Poliției pentru Intervenții și Acțiuni Speciale, admis și contrasemnat de Parchetul Raional A. la data de 25.01.2024, pe numele persoanei solicitate B. în vederea efectuării procedurilor penale în curs, pentru săvârșirea infracțiunilor de furt în valoare importantă, cu caracter de îndeletnicire (4 acte infracționale), prevăzut de art. 370 alin. (1) rap. la alin. (2) lit. b), subpunctul bb) - calificat, conform art. 370 alin. (5) lit. b) C. pen. maghiar, furt în valoare mai mare cu caracter de îndeletnicire, prevăzut de art. 370 alin. (1) rap. la alin. (2) lit. b), subpunctul bb) - calificat, conform art. 370 alin. (4) lit. b) C. pen. maghiar și furt în valoare mai mică, cu caracter de îndeletnicire (4 acte infracționale), prevăzut de art. 370 alin. (1) rap. la alin. (2) lit. b), subpunctul bb) - calificat, conform art. 370 alin. (3) lit. b) subpunctul ba) C. pen. maghiar.

Referitor la critica persoanei solicitate vizând faptul că nu este îndeplinită condiția prevăzută art. 99 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, în sensul existenței unui motiv de refuz opțional pentru predare, constând în opoziția persoanei solicitate la predare, Înalta Curte o apreciază nefondată.

Potrivit art. 99 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, autoritatea judiciară română de executare poate refuza executarea mandatului european de arestare atunci când mandatul european de arestare a fost emis în scopul executării unei pedepse cu închisoarea sau a unei măsuri de siguranță privative de libertate, dacă persoana solicitată este cetățean român sau trăiește în România și are o rezidență continuă și legală pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puțin 5 ani și aceasta declară că refuză să execute pedeapsa ori măsura de siguranță în statul membru emitent.

Astfel, din analiza textului de lege, se constată că o argumentele persoanei solicitate pot fi incidente doar în situația în care mandatul european de arestare a fost emis în scopul executării unei pedepse cu închisoarea sau a unei măsuri de siguranță privative de libertate.

Or, în cauza de față, mandatul european de arestare a fost emis în scopul efectuării urmăririi penale și nu pentru executarea unei pedepse cu închisoarea.

În ceea ce privește afirmațiile persoanei solicitate, în sensul că mandatul european de arestare a fost emis pe criterii politice sau că drepturile și libertățile sale fundamentale vor fi încălcate în statul emitent, Înalta Curte constată acestea sunt simple supoziții fără suport probator, persoana solicitată neaducând dovezi în sensul celor susținute.

Nefondat este și motivul invocat de contestator la momentul acordării ultimului cuvânt, referitor la faptul că în mandatul european de arestare unul dintre prenumele sale este menționat "S." și nu "B.", astfel cum este corect.

Din acest punct de vedere, Înalta Curte constată că acest aspect nu influențează punerea în executare a mandatului european de arestare în condițiile în care toate celelalte date de stare civilă ale persoanei solicitate au fost menționate în mod corect, iar, cel mai important, persoana solicitată nu a formulat obiecțiuni privind identitatea.

Nici faptul că persoanei solicitate i-a fost înmânat mandatul de arestare după aproximativ 14 zile nu este de natură să atragă nelegalitatea încheierii atacate, neconstituind motiv de refuz pentru punerea în executare a mandatului european de arestare.

În ceea ce privește solicitarea persoanei solicitate privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar, Înalta Curte reține că cererea nu poate fi primită. Astfel, ca predarea persoanei solicitate să se realizeze prin intermediul autorităților celor două state, este necesară privarea de libertate a persoanei solicitate, în caz contrar procedura ar fi lipsită de eficiență.

Pe de altă parte, cu ocazia pronunțării asupra executării mandatului european de arestare, Înalta Curte a ținut seama de toate împrejurările cauzei și de necesitatea executării mandatului european de arestare, astfel cum cer dispozițiile art. 109 alin. (1) din Legea nr. 302/2004.

Pentru considerentele enunțate anterior, constatând că hotărârea atacată este temeinică și legală, Înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art. 425

1

alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen. coroborat cu art. 111 din Legea nr. 302/2004, va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată B. împotriva sentinței penale nr. 67/PI/12.03.2024, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția Penală, în dosarul nr. x/2024.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul-persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul-persoană solicitată, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată B. împotriva sentinței penale nr. 67/PI/12.03.2024, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția Penală, în dosarul nr. x/2024.

Obligă contestatorul-persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul-persoană solicitată, în cuantum de 1.098 de RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 martie 2024.