ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 342/2023

Asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

I. Prin Sentința penală nr. 101/PI din data de 21 aprilie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, în Dosarul nr. x/2023, în baza art. 109 alin. (1) raportat la art. 104 alin. (5) și (6) din Legea nr. 302/2004 republicată, a fost admisă sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.

În baza art. 104 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus executarea mandatului european de arestare emis de către Cabinetul de cercetare al Tribunalului Arondismentului Luxemburg, în Dosarul nr. x, la data de 30.10.2018 pe numele persoanei solicitate A. și predarea acesteia către organele judiciare din Luxemburg.

În baza art. 104 alin. (5) din Legea nr. 302/2004, s-a constatat că persoana solicitată nu a consimțit la predarea sa organelor judiciare din Luxemburg și nu a renunțat la beneficiul regulii specialității.

În baza art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a dispus arestarea persoanei solicitate, A., cetățean român , posesor al CI seria x, nr. x, eliberat de SPCLEP Caracal la data de 04.04.2023, pe o durată de 30 (treizeci) zile, începând cu data de 21.04.2023, până la data de 20.05.2023, inclusiv.

În baza art. 113 din Legea nr. 302/2004, s-a constatat că persoana solicitată a fost reținută pe o durată de 24 de ore la data de 21.04.2023, orele 11:50.

A fost respinsă cererea de luare a măsurii arestului la domiciliu.

Pentru a pronunța o astfel de soluție, Curtea de Apel Timișoara, secția penală a reținut că prin referatul înregistrat pe rolul Curții de Apel Timișoara la data de 21.04.2023, sub numărul x/2023, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara a solicitat punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 30.10.2018 de către autoritățile judiciare din Luxemburg, Biroul de Investigații al Judecătoriei Luxemburg, în Dosarul nr. x, cu privire la persoana urmărită internațional A., cetățean român , posesor al CI seria x nr. x, eliberată de SPCLEP Caracal la data de 04.04.2023, arestarea persoanei urmărite internațional A. pentru o perioadă de 30 de zile, în vederea predării acesteia către autoritățile judiciare din Luxemburg și predarea persoanei urmărite internațional către autoritățile judiciare din Luxemburg.

Din conținutul mandatului european de arestare rezultă că acesta a fost emis la data de 30.10.2018 de către Biroul de Investigații al Judecătoriei Luxemburg, în Dosarul nr. x, având la bază mandatul de arestare emis la data de 30.10.2018 de către judecătorul de instrucție din cadrul Judecătoriei Luxemburg.

Potrivit mandatului european de arestare, numitul A. este căutat în vederea desfășurării procedurilor penale pentru săvârșirea a 4 infracțiuni.

În fapt, autoritățile judiciare emitente au reținut următoarele:

"La data de 14 iunie 2018, în jurul orelor 01:24, în arondismentul judiciar Luxemburg, la Leudelange strada x nr. 1, la magazinul "B.", prin încălcarea articolelor 461 și 467 din C. pen.,

A sustras în mod fraudulos, în prejudiciul unei persoane un bun care nu îi aparținea, cu circumstanța că furtul a fost comis prin efracție, escaladă sau chei false, în speță, a sustras în mod fraudulos în prejudiciul B. S.R.L., numeroase obiecte electronice, mai exact 9 telefoane marca x, model x, 1 telefon mobil marca x, model x, precum și 4 telefoane mobile marca x model x, fără prejudicierea altor obiecte, plecând de la bunuri care nu îi aparțineau, cu circumstanța că furtul a fost comis prin efracție, mai exact prin spargerea vitrinei cu o piatră și îndoirea grilajului din metal care se afla în spatele vitrinei.

La data de 6 iulie 2018, în jurul orelor 02:40, în arondismentul judiciar x, la magazinul "B.", prin încălcarea articolelor 461 și 467 din C. pen., a sustras în mod fraudulos, în prejudiciul unei persoane un bun care nu îi aparținea, cu circumstanța că furtul a fost comis prin efracție, escaladă sau chei false,

În speță, a sustras în mod fraudulos în prejudiciul B. S.R.L., numeroase obiecte electronice, mai exact 10 telefoane mobile marca x, model x, 8 telefoane mobile marca x, model x, 12 telefoane mobile marca x model x, 7 telefoane mobile marca x, model x, model x, 1 laptop marca x, model x, 4 tablete marca x, 1 music player marca x, model x, precum și o brățară din rășină albă pentru ceas x, fără prejudicierea altor obiecte, plecând de la bunuri care nu îi aparțineau, cu circumstanța că furtul a fost comis prin efracție, mai exact prin izbirea repetată a fațadei din sticlă a magazinului cu mașina în marșarier în scopul de a sparge vitrina, precum și grilajul din metal care se afla în spatele vitrinei.

Într-o perioadă nedeterminată care nu este acoperită de prescriere, dar pe parcursul anului 2018, pe teritoriul Marelui Ducat Luxemburg, în arondismentul judiciar Luxemburg, mai exact la Leudelange și Luxemburg, prin încălcarea articolului 506-1 din C. pen., a achiziționat, deținut sau utilizat bunuri vizate de articolul 32-1 din alin. (1), punct 1) din C. pen., care formează obiectul sau produsul, direct sau indirect, al infracțiunilor enumerate la punctul 1 din articolul 506-1 din același cod sau care constituie un avantaj patrimonial oarecare rezultat din una sau mai multe aceste infracțiuni, știind, la momentul primirii acestor bunuri, că provin din una sau mai multe din infracțiunile vizate de articolul 506-1 sau din participarea la una sau mai multe din aceste infracțiuni, în speță, a deținut obiectele enumerate mai sus la punctele 1 și 2 care formează produsul direct al acestor infracțiuni de la punctele 1 și 2, știind, la momentul primirii acestor bunuri, că provin din aceste infracțiuni sau din participarea la aceste infracțiuni.

Într-o perioadă nedeterminată care nu este acoperită de prescriere, dar de la data de 14 iunie 2018, pe teritoriul Marelui Ducat Luxemburg, în arondismentul judiciar Luxemburg, mai exact la Leudelange și Luxemburg, în principal, prin încălcarea articolelor 324 bis și următoarele din C. pen., a făcut parte, voluntar și cu bună știință, dintr-o organizație criminală în vederea comiterii de manieră concertată de infracțiuni și delicte pedepsibile cu închisoarea de maxim patru ani sau cu o pedeapsă mai gravă, pentru a obține, direct sau indirect, avantaje patrimoniale.

În speță, a făcut parte voluntar și cu bună știință, împreună cu alte persoane, în vederea comiterii de jafuri (furturi calificate), pentru a obține, direct sau indirect, avantaje patrimoniale.

În subsidiar, prin încălcarea articolelor 324 bis și următoarele din C. pen., a făcut parte dintr-un grup infracțional format în scopul atentării la persoane sau proprietăți.

În speță, a format împreună cu alte persoane, un grup organizat în vederea atentării la bunuri, comiterii de furturi (furt calificat), infracțiuni vizând bunurile prevăzute de articolele 461 și 467 din C. pen.."

Potrivit mandatului european de arestare, faptele pentru care este suspectată persoana urmărită internațional A. reprezintă infracțiunile de participarea la un grup infracțional organizat și furturi comise în grupuri organizate sau cu utilizarea de arme, iar durata maximă a pedepsei prevăzută de legea din Luxemburg pentru aceste infracțiuni este de 10 ani închisoare.

Analizând sesizarea formulată și actele depuse, Curtea de Apel Timișoara a constatat că sunt respectate dispozițiile art. 87 din Legea nr. 302/2004 referitoare la conținutul și forma mandatului european de arestare.

Raportându-se la dispozițiile art. 99 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, a constatat că în prezenta cauză nu există niciun motiv obligatoriu sau facultativ de refuz al executării mandatului european de arestare emis de autoritățile din statul Luxemburg, chiar dacă persoana solicitată nu este de acord cu predarea sa, totodată, termenul de prescripție a răspunderii penale nu este împlinit, raportat la pedeapsa prevăzută de legea penală din Luxemburg și din România.

Numitul A. a invocat, pentru a justifica lipsa consimțământului de predare, și că de puțin timp a fost eliberat din penitenciar, însă acest aspect nu poate constitui un motiv de refuz, conform Legii nr. 302/2004 republicată.

Potrivit dispozițiilor art. 84 din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicitată arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate.

Alin. (2) al acelui text statuează că "mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI/13 iunie 2002, publicată în jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002."

Din economia dispozițiilor legale cuprinse în legea specială, art. 85 și urm. din Legea nr. 302/2004 care reglementează executarea unui mandat european de arestare, rezultă că rolul instanței române în această procedură se rezumă la verificarea condițiilor de formă ale mandatului, la soluționarea eventualelor obiecțiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum și la motivele de refuz ale predării pe care aceasta le invocă.

Or, după cum s-a arătat deja, în prezenta cauză, s-a apreciat că nu este incident niciunul din motivele obligatorii sau opționale de refuz al executării, iar faptele descrise în mandatul european de arestare constituie infracțiuni și în legea penală română, ele putând constitui infracțiunile de grup infracțional organizat, conform art. 367 C. pen., respectiv furt calificat, conform art. 228 - 229 C. pen.

II. Împotriva acestei sentințe a formulat contestație, în termen legal, persoana solicitată A., cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 26.04.2023 și repartizată aleatoriu, cu termen de judecată la data de 03.05.2023.

Persoana solicitată nu a motivat în scris contestația formulată. Cu ocazia dezbaterilor ce au fost susținute în cadrul ședinței din data de 03.05.2023, persoana solicitată, prin avocat din oficiu a solicitat admiterea contestației, solicitând să se aibă în vedere că raportat la data săvârșirii presupuselor fapte s-a împlinit termenul de prescripție, în condițiile în care faptele săvârșite pe teritoriul Luxemburgului reprezintă infracțiuni de furt, iar conform legislației acestei țări se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 5 ani.

Contestatorul-persoană solicitată a invocat faptul că la momentul săvârșirii presupuselor fapte, anul 2018 era deținut într-un penitenciar din Franța. Astfel, a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu

III. Examinând legalitatea și temeinicia sentinței contestate, atât prin prisma motivelor invocate de persoana solicitată A., cât și din oficiu, sub toate aspectele, Înalta Curte constată contestația ca fiind nefondată, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei alte măsuri privative de libertate.

Mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului 2002/584/JAI din 13 iunie 2002.

Un mandat european de arestare poate fi emis pentru fapte pedepsite de legea statului membru emitent cu o pedeapsă sau o măsură de siguranță privative de libertate a căror durată maximă este de cel puțin douăsprezece luni sau, atunci când s-a dispus o condamnare la o pedeapsă sau s-a pronunțat o măsură de siguranță, pentru condamnări pronunțate cu o durată de cel puțin patru luni.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, rezultă că autoritățile judiciare din Luxemburg, respectiv Biroul de Investigații al Judecătoriei Luxemburg au emis la data de 30.10.2018 mandatul european de arestare, în Dosarul nr. x, având la bază mandatul de arestare emis la data de 30.10.2018 de către judecătorul de instrucție din cadrul Judecătoriei Luxemburg cu privire la persoana urmărită internațional A., cetățean român , posesor al CI seria x nr. x, eliberată de SPCLEP Caracal la data de 04.04.2023.

Potrivit mandatului european de arestare, faptele pentru care este suspectată persoana urmărită internațional A. reprezintă infracțiunile de participarea la un grup infracțional organizat și furturi comise în grupuri organizate sau cu utilizarea de arme, iar durata maximă a pedepsei prevăzută de legea din Luxemburg pentru aceste infracțiuni este de 10 ani închisoare.

Rolul instanței de judecată în procedura pendinte, astfel cum rezultă din economia dispozițiilor art. 85 și următoarele din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, este limitat la verificarea condițiilor de formă ale mandatului, la soluționarea eventualelor obiecțiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum și la motivele de refuz a predării pe care aceasta le invocă, fără a analiza temeinicia acuzațiilor aduse persoanei solicitate, acesta fiind rolul autorității solicitante.

Procedând la analizarea condițiilor anterior menționate, Înalta Curte constată că acestea sunt îndeplinite.

Astfel, în cauză, mandatul european de arestare are conținutul și forma prevăzute de art. 87 din Legea nr. 302/2004 și nu există niciun motiv, obligatoriu sau opțional de refuz al executării acestuia, dintre cele prevăzute în art. 99 alin. (1) și (2) din aceeași lege.

În mandatul european de arestare emis de autoritățile judiciare din Luxemburg sunt indicate identitatea și cetățenia persoanei solicitate, denumirea, adresa, numerele de telefon și fax, precum și adresa de e-mail ale autorității judiciare emitente, hotărârea în baza căreia a fost emis mandatul european de arestare (mandatul de arestare emis la data de 30.10.2018 de către judecătorul de instrucție din cadrul Judecătoriei Luxemburg), natura și încadrarea juridică a infracțiunilor, ținându-se seama de prevederile art. 97 din Legea nr. 302/2004, descrierea pe scurt a situației de fapt, pedepsele prevăzute de legea statului emitent pentru infracțiunile săvârșite. Mandatul european de arestare a fost emis conform anexei 1 din legea sus-menționată.

De asemenea, mandatul european de arestare a fost transmis în limba franceză și tradus în limba română.

De asemenea, Înalta Curte constată că sunt îndeplinite și exigențele cerute de art. 89 din legea privind cooperarea judiciară în materie penală.

Astfel, persoana solicitată se află pe teritoriul României (stat membru al Uniunii Europene), mandatul de arestare preventivă este valabil, nu a intervenit, potrivit legii române, prescripția răspunderii penale sau a executării pedepsei ori amnistia sau grațierea, atunci când arestarea și predarea se solicită în vederea exercitării urmăririi penale ori a judecății, iar pedeapsa prevăzută de legea română pentru infracțiunea săvârșită este mai mare de 2 ani.

Raportat la infracțiunile presupus a fi săvârșite de persoana solicitată (furt calificat și constituire a unui grup infracțional organizat), Înalta Curte constată că acestea nu sunt supuse verificării îndeplinirii condiției dublei incriminări, potrivit art. 97 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 302/2004, republicată.

Infracțiunile pentru care persoana solicitată A. este cercetată de către autoritățile judiciare din Luxemburg au corespondent și în legislația penală română, sub incriminările prev. de art. 228 - 229 C. pen. - furt calificat și de art. 367 C. pen. - constituire a unui grup infracțional organizat.

Verificând incidența dispozițiile art. 99 alin. (1) și (2) din Legea nr. 302/2004, Înalta Curtea constată că nu există niciun motiv obligatoriu sau facultativ de refuz al executării acestuia.

Cu privire la procedura desfășurată în fața Curții de Apel Timișoara, Înalta Curte reține că persoana solicitată a luat cunoștință de conținutul mandatului european de arestare, astfel cum rezultă din declarația acesteia dată în fața instanței . Persoana solicitată a fost chestionată cu privire la posibilitatea predării către autoritățile judiciare străine, aceasta nefiind de acord cu predarea. A mai precizat că nu renunță la regula specialității. De asemenea, persoana solicitată a fost audiată cu privire la motivele obligatorii sau opționale de refuz și nu a avut obiecțiuni privind identitatea. I s-au adus la cunoștință drepturile și învinuirile, dar și efectele regulii specialității.

Chiar dacă persoana solicitată nu a consimțit la predarea sa către autoritatea judiciară emitentă, Înalta Curte reține că procedura de executare a mandatului european de arestare continuă, limitându-se la consemnarea poziției acesteia față de existența unuia dintre motivele obligatorii sau opționale de neexecutare, precum și la eventuale obiecții în ceea ce privește identitatea, potrivit art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004.

Astfel, se constată respectate exigențele dispozițiilor art. 104 din Legea nr. 302/2004.

Concluzionând, se constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 30.10.2018, în Dosarul nr. x, având la bază mandatul de arestare emis la data de 30.10.2018 de către judecătorul de instrucție din cadrul Judecătoriei Luxemburg pe numele persoanei solicitate A. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 461, art. 467, art. 506-1, art. 324 bis și următoarele din C. pen. al Luxemburgului.

Referitor la criticile persoanei solicitate vizând faptul că pentru faptele presupus a fi săvârșite s-ar fi împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale, Înalta Curte le apreciază ca nefondate.

Raportat la faptele ce i se impută persoanei solicitate, ce au corespondență în legislația română în infracțiunile de furt calificat (art. 228 - 229 C. pen., pedepsită cu închisoarea de la 2 la 7 ani) și constituirea unui grup infracțional organizat (art. 367 C. pen., pedepsită cu închisoarea de la 1 la 5 ani), sancționate cu pedeapsa închisorii de până la 10 ani, conform legislației din Luxemburg, dar și la data când se presupune a fi săvârșite (în cursul anului 2018), se constată că termenul de prescripție a răspunderii penale nu s-a împlinit, astfel că nu sunt incidente dispozițiile art. 99 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 302/2004.

Critica vizând faptul că persoana solicitată nu a săvârșit presupusele fapte reținute în sarcina sa întrucât la momentul săvârșirii acestora se afla deținut într-un penitenciar din Franța este nefondată. Potrivit art. 85 și următoarele din Legea nr. 302/2004, instanța de executare nu analizează temeinicia acuzațiilor formulate împotriva persoanei solicitate, aceasta fiind în sarcina autorității solicitante, ci verifică condițiile de formă ale mandatului, eventualele obiecțiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum și motivele de refuz ale predării.

În ceea ce privește solicitarea persoanei solicitate privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu, Înalta Curte reține că cererea nu poate fi primită. Astfel, ca predarea persoanei solicitate să se realizeze prin intermediul autorităților celor două state, este necesară privarea de libertate a persoanei solicitate, în caz contrar procedura ar fi lipsită de eficiență.

Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, cu ocazia pronunțării asupra executării mandatului european de arestare, instanța ține seama de toate împrejurările cauzei și de necesitatea executării mandatului european de arestare.

Pentru considerentele enunțate anterior, constatând că hotărârea atacată este temeinică și legală, Înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 101/PI din data de 21 aprilie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, în Dosarul nr. x/2023.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul-persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul-persoană solicitată, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 101/PI din data de 21 aprilie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, în Dosarul nr. x/2023.

Obligă contestatorul-persoană solicitată la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul-persoană solicitată, în cuantum de 1.098 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 03 mai 2023.

GGC - NN