ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 58/2024
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 58/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 25 ianuarie 2024 Deliberând asupra contestației formulată de persoana solicitată A., în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 3/F din data de 08 ianuarie 2024, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în baza art. 109 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare, a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București privind executarea mandatului european de arestare emis la data de 10.10.2023 de Judecătoria Raională Centrală Buda față de persoana solicitată A. și a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare din 10.10.2023, emis de Judecătoria Raională Centrală Buda, în vederea efectuării urmăririi penale pe numele acesteia.
În baza dispozițiilor articolului 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004, a dispus luarea măsurii arestării față de persoana solicitată A. pe o durată de 30 zile, începând cu data 08 ianuarie 2024 și până la data de 06 februarie 2024, inclusiv, și predarea acesteia în stare de arest către autoritățile judiciare din Republica Ungaria, cu respectarea regulii specialității. A dispus emiterea mandatului de arestare față de persoana solicitată A. și a dispus ca administrația locului de deținere să rețină persoana solicitată în arest pe o durată de 30 zile, până la predarea efectivă către autoritățile judiciare ale statului solicitant.
În baza articolului 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, a condiționat predarea persoanei solicitate A., cetățean român, de împrejurarea că în cazul în care autoritățile judiciare din Republica Ungaria vor pronunța o pedeapsă privativă de libertate față de aceasta, cetățeanul român să fie transferat în România în vederea executării pedepsei. A constatat că persoana solicitată a fost reținută pe o durată de 24 de ore prin ordonanța de reținere nr. 121 din 27.12.2023, dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București în dosarul nr. x/2023, începând cu ora 02:35. A constatat că prin încheierea penală din 27.12.2023 s-a dispus, în baza art. 102 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 302/2004, arestarea provizorie a persoanei solicitate A. pe o durată de 15 zile, începând cu data de 27.12.2023 până la data de 10.01.2024, inclusiv.
Toate cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului. Pentru a hotărî astfel, curtea de apel a reținut că, prin sesizarea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data 27 decembrie 2023, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a înaintat ordonanța de reținere și procesul-verbal de identificare și ascultare privind pe persoana solicitată A., emise în dosarul nr. x/2023 în data de 27 decembrie 2023 față de care a fost emis mandatul european de arestare de către autoritățile judiciare din Republica Ungaria, solicitându-se fixarea de urgență a unui termen de judecată în vederea soluționării cauzei conform dispozițiilor art. 102 alin. (2) și alin. (7) raportat la art. 100 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată.
S-a arătat că au fost anexate următoarele documente: procesul-verbal de identificare și ascultare din 27.12.2023, ordonanța de reținere nr. x din 27.12.2023, dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București în dosarul nr. x/2023, fișa DEPABD, copia act de identitate, semnalarea Biroului Sirene, extras cazier judiciar, procesul-verbal de depistare din 26.12.2023 în Aeroportul Internațional "Henri Coandă" București pe sensul de intrare în țară, mandatul european de arestare emis la data de 10.10.2023 de Judecătoria Raională Centrală Buda în limba maghiară. Prin încheierea penală/F-DL/27.12.2023, în baza art. 102 alin. (7) Legea nr. 302/2004, în vederea continuării procedurii, curtea a dispus amânarea judecării cauzei la data de 08.01.2024, ora 11:00, iar în baza art. 102 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 302/2004 modificată, cu referire la art. 230 din C. proc.
pen., a dispus arestarea provizorie a persoanei solicitate A. pe o durată de 15 zile, începând cu data de 27.12.2023 până la data de 10.01.2024, inclusiv. Examinând cererea formulată, curtea a reținut următoarele: Pe numele persoanei solicitate A. a fost emis un mandat european de arestare de către autoritățile judiciare din Republica Ungaria [Judecătoria Raională Centrală Buda], existând suspiciunea rezonabilă privind comiterea infracțiunilor de: fals în înscrisuri oficiale în formă continuată, prev. de art. 342 alin. (1) lit. b) din C. pen. maghiar și pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și spălare de bani, varianta calificată și în formă continuată, prev. de art. 399 alin. (1) lit. a) și alin. (4) lit. a) din C. pen.
maghiar și pedepsită cu închisoare 2 ani la 8 ani. S-a reținut că autoritate judiciară competentă din Republica Ungaria (Judecătoria Raională Centrală Buda) a solicitat arestarea și predarea persoanei solicitate A. în scopul efectuării urmăririi penale, precum și faptul că, la data de 18 mai 2023, Biroul Național de Investigații din cadrul poliției pentru Intervenții și Acțiuni Speciale a eliberat mandatul de arestare nr. x/402-56/2019 față de A., care a fost aprobat de Parchetul General al Capitalei la 26.09.2023 sub nr. x/2019. Ordonanța de arestare a fost aprobată de un judecător din cadrul Judecătoriei Raionale Centrale Buda.
Cu privire la descrierea circumstanțelor în care s-ar fi săvârșit infracțiunile, s-a reținut, în esență, că, în baza datelor disponibile, în perioada dintre mai 2016 și noiembrie 2017, A., B. și C., folosindu-se de acte de identitate false, au deschis conturi bancare în diferite instituții financiare maghiare și străine, ale căror date au fost schimbate între ei și puse la dispoziția altor făptuitori necunoscuți. Ulterior, în favoarea acestor conturi bancare au sosit sume rezultate din săvârșirea de infracțiuni - în principal fraude online -, în parte semnificativă din conturi străine, care au fost deschise de coautorii lor folosind, de asemenea, acte de identitate false. Partea cea mai mare a sumelor sosite în aceste conturi au fost ridicate în numerar la scurt timp după sosirea lor de numiții A., B. și C. în cursul operațiunilor bancare efectuate personal, respectiv, prin bancomate.
S-a mai arătat că modul de utilizare al acestor sume nu se cunoaște, în timp ce o parte mai mică a fost transferată în conturi bancare deschise de ei înșiși sau de complicii lor. Autoritățile străine au mai arătat că numiții A., B., C. și complicii lor au cunoscut - în parte - activitatea celuilalt, au comis infracțiunile în unitate de voință, și au apreciat că, în baza circumstanțelor deschiderilor conturilor curente, circumstanțelor transferurilor bancare, respectiv tranzacțiilor efectuate între diferite conturi de plăți se poate constata că intenția a fost de a ascunde, de a acoperi și de a face de negăsit proveniența sumelor rezultate din săvârșirea infracțiunilor.
Audiată în fața procurorului, potrivit art. 101 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, persoana solicitată A. a indicat că nu are obiecțiuni cu privire la identitate, că este persoana menționată în cuprinsul semnalării transmisă de autoritățile judiciare din republica Ungaria și că nu este de acord să fie predată autorităților judiciare din republica Ungaria. Aceeași conduită a fost avută de către persoana solicitată și în fața instanței de judecată arătând ca motiv de refuz la predare faptul că este împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale potrivit legii române, pentru infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale.
Curtea de apel a notat dispozițiile prevăzute de art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004 și a luat act că persoana solicitată A. nu a consimțit la predarea sa către autoritatea judiciară emitentă din Republica Ungaria, aceasta menționând expres că nu renunță la regula specialității, aspecte consemnate în declarația sa cu ocazia audierii, potrivit art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004.
În raport de dispozițiile art. 97 alin. (2) din Legea 302/2004, verificând condiția dublei incriminări, curtea a reținut că faptele care fac obiectul mandatului european de arestare sunt incriminate și de legislația română, faptele persoanei solicitate, astfel cum au fost descrise de autoritatea judiciară străină, putând întruni elementele de tipicitate ale infracțiunilor de uz de fals, în formă continuată, prevăzut de art. 323 din C. pen., pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 3 ani închisoare sau amendă, și spălarea banilor, în formă continuată, prevăzută art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea 656/2002, pedepsită cu închisoare de la 3 ani la 10 ani.
Curtea a mai reținut că în speță nu este incident niciunul dintre motivele imperative de refuz al executării reglementate de art. 99 alin. (1) lit. a) - c) din Legea nr. 302/2004 sau dintre motivele facultative de refuz al executării reglementate de art. 99 alin. (2) lit. a) - i) din Legea nr. 302/2004 privind infracțiunea de spălarea banilor. Potrivit legislației române, cu privire la infracțiunea de uz de fals, în formă continuată, prev. de art. 323 din C. pen., curtea de apel a reținut că pedeapsa prevăzută pentru această infracțiune este închisoarea de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă, iar termenul de prescripție a răspunderii penale este de 5 ani, conform dispozițiilor art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen.
S-a apreciat că acest termen de 5 ani a curs de la data pretinsului ultim act material, iar potrivit legii penale maghiare, din datele cauzei rezultă că ar putea fi considerat întrerupt, conform hotărârii referitoare la coerența în aplicarea legilor numărul 1/2005 a ÎCCJ, astfel încât s-ar împlini cel mai târziu la data de 09.10.2028.
Pe de altă parte, însă, potrivit deciziilor Curții Constituționale a României nr. 297 din 26 aprilie 2018 și nr. 358 din 26 mai 2022, rezultă că, în perioada 2018 - 2022, fondul activ al legislației penale din România nu a conținut vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale, astfel încât curtea de apel a constatat că răspunderea penală a persoanei solicitate A. pentru infracțiunea de uz de fals pe care se întemeiază mandatul european de arestare s-a prescris încă din iulie 2021 (data ultimului act material - 07 iulie 2016). Referitor la oportunitatea predării persoanei solicitate A., întrucât prescripția răspunderii penale pentru fapta de uz de fals ce face obiectul mandatului european de arestare este un motiv opțional de refuz de executare, curtea a considerat că datele cauzei converg spre o soluție de admitere a cererii de executare a mandatului european de arestare emis de autoritățile judiciare din Republica Ungaria, ținând seama de toate împrejurările cauzei vizând întreaga activitate infracțională și strânsa legătură între infracțiunile de uz de fals și spălarea banilor, precum și de necesitatea executării mandatului european de arestare, în baza cooperării judiciare internaționale în materie penală.
S-a mai reținut că, în virtutea principiului recunoașterii și încrederii reciproce consacrat de Decizia-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002, precum și raportat la dispozițiile art. 84 din Legea nr. 302/2004, care reglementează mandatul european de arestare, instanța română, ca autoritate judiciară de executare, nu are competența de a verifica temeinicia măsurii arestării preventive dispuse de autoritatea judiciară emitentă dintr-un stat membru al Uniunii Europene, în speță cel din Ungaria, în baza căreia s-a emis mandatul european de arestare și nici asupra oportunității mandatului european de arestare.
În această fază procesuală, instanța română nu are competența să verifice vinovăția sau participarea persoanei solicitate la săvârșirea infracțiunilor reținute în cuprinsul mandatului european de arestare, temeinicia acuzației urmând a fi lămurită în cursul urmăririi penale de autoritățile din Republica Ungaria. În contextul celor expuse mai sus, fiind îndeplinite condițiile de formă și de fond reglementate de Legea nr. 302/2004, nefiind constatate impedimente legale la predare, curtea a constatat că cererea pentru executarea mandatului european de arestare este fondată. Împotriva sentinței penale nr. 3/F din data de 08 ianuarie 2024 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a formulat contestație persoana solicitată A., fără a motiva calea de atac promovată.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 16 ianuarie 2024, sub nr. x/2023, cu termen de judecată fixat pentru 25 ianuarie 2024. Concluziile reprezentatului Ministerului Public, precum și ale apărării contestatorului de la termenul de dezbateri sunt detaliat redate în practicaua prezentei decizii. Examinând contestația formulată de persoana solicitată A., în baza actelor și lucrărilor de la dosar, Înalta Curte urmează a o respinge, ca nefondată, în considerarea următoarelor argumente: Potrivit dispozițiilor art. 84 din Legea nr. 302/2004, republicată, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate.
Alin. (2) al aceluiași text de lege statuează că mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002, modificată prin Decizia-cadru nr. 2009/299/JAI din 26 februarie 2009, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 81/24 din 27 martie 2009. Din dispozițiile art. 85 și urm. din Legea nr. 302/2004, republicată, rezultă că rolul instanței de judecată în această procedură se rezumă la verificarea condițiilor de formă ale mandatului, la soluționarea eventualelor obiecțiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum și la motivele de refuz a predării pe care aceasta le invocă.
Învestit cu executarea unui mandat european de arestare, judecătorul hotărăște asupra arestării și predării persoanei solicitate, după ce, în prealabil, a verificat condițiile referitoare la emiterea mandatului, identificarea persoanei solicitate, existența dublei încriminări a faptelor penale ce se impută acesteia sau a situațiilor ce se constituie în motive de refuz la predare. În acest fel, se pune în practică principiul recunoașterii și încrederii reciproce ce stă la baza executării, de către instanța română, a mandatului european de arestare emis de autoritatea judiciară străină competentă. În speță, respectând rigorile legii, prima instanță a verificat temeinic îndeplinirea tuturor condițiilor care legitimează punerea în executare a mandatului european de arestare emis, la data de 10 octombrie 2023, de Judecătoria Raională Centrală Buda, în dosarul cu numărul de referință 45. Bny.
3893/2023/2, față de persoana solicitată A., în vederea cercetării acesteia sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals în înscrisuri oficiale în formă continuată, prev. de art. 342 alin. (1) lit. b) din C. pen. maghiar, pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 3 ani, și spălare de bani, varianta calificată și în formă continuată, prev. de art. 399 alin. (1) lit. a) și alin. (4) lit. a) din C. pen. maghiar, pedepsită cu închisoare de la 2 ani la 8 ani, durata maximă a pedepsei cumulative aplicabile fiind de 11 ani închisoare, constatând în mod just că mandatul îndeplinește condițiile de formă și conținut prevăzute de art. 87 din Legea nr. 302/2004, republicată.
Deopotrivă, Înalta Curte reține că infracțiunile ce formează obiectul mandatului european de arestare emis de autoritatea judiciară solicitantă intră în categoria faptelor prev. de art. 97 alin. (1) pct. 9 (spălarea produselor infracțiunii) și pct. 23 (falsificarea de acte oficiale și uzul de fals) din Legea nr. 302/2004, care dau loc la predare fără îndeplinirea condiției dublei incriminări, iar în cauză nu este incident niciunul dintre motivele obligatorii de refuz la predare, prevăzute în mod expres și limitativ de art. 99 alin. (1) lit. a) - c) din Legea nr. 302/2004. Se mai constată că persoana solicitată nu a ridicat obiecțiuni cu privire la identitatea sa, iar în considerarea dispozițiilor prevăzute de art. 100 din Legea 302/2004, republicată, Înalta Curte notează că din actele și lucrările existente la dosarul cauzei rezultă că persoana solicitată nu este cercetată de către autoritățile judiciare române într-o altă cauză penală.
Înalta Curte reține că, în contestație, persoana solicitată a susținut că este incident motivul opțional de refuz al executării mandatului european de arestare prevăzut de art. 99 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 302/2004, întrucât, potrivit legislației române, s-a împlinit termenul general de prescripție pentru infracțiunea de uz de fals, aceasta fiind una dintre infracțiunile pe care se întemeiază mandatul european de arestare. Criticile contestatorului A. sunt neîntemeiate.
Potrivit art. 99 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, "Autoritatea judiciară română de executare poate refuza executarea mandatului european de arestare în următoarele cazuri: când, conform legislației române, răspunderea pentru infracțiunea pe care se întemeiază mandatul european de arestare ori executarea pedepsei aplicate s-a prescris, dacă faptele ar fi fost de competența autorităților române.". Înalta Curte reține că situațiile prevăzute de art. 99 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 constituie motive facultative de refuz pentru autoritatea judiciară română (legiuitorul utilizând expresia poate refuza) și nu motive obligatorii, astfel că instanța română poate dispune executarea mandatului european de arestare, chiar în lipsa acordului persoanei solicitate, dacă apreciază că sunt îndeplinite toate condițiile pentru aceasta.
Așadar, contrar susținerilor apărării, chiar dacă s-ar constata că răspunderea penală pentru infracțiunea pe care se întemeiază mandatul european de arestare s-a prescris, dacă faptele ar fi fost de competența autorităților române, trebuie menționat că, într-o astfel de situație, legea lasă la aprecierea instanței oportunitatea refuzului executării mandatului european de arestare, care trebuie să țină seama de circumstanțele cauzei, de natura infracțiunii comise sau chiar de demersurile autorităților judiciare emitente în vederea tragerii la răspundere a persoanei în cauză. Se observă că împotriva contestatorului s-a solicitat punerea în executare a mandatului european de arestare emis, la data de 10 octombrie 2023, de Judecătoria Raională Centrală Buda, în dosarul cu numărul de referință 45. Bny.
3893/2023/2, în vederea cercetării acestuia sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals în înscrisuri oficiale în formă continuată, prev. de art. 342 alin. (1) lit. b) din C. pen. maghiar, și spălare de bani, varianta calificată și în formă continuată, prev. de art. 399 alin. (1) lit. a) și alin. (4) lit. a) din C. pen. maghiar, situația de fapt constând, în esență, în aceea că persoana solicitată, alături de alți complici, folosindu-se de acte de identitate false, a deschis conturi bancare în diferite instituții financiare maghiare și străine, în scopul săvârșirii unor fraude online. S-a precizat că, prin această metodă, cetățeanul român A. ar fi comis următoarele infracțiuni:
În data de 24 mai 2016, în sucursala băncii D.. de la adresa Budapest VIII.Kerület, utilizând actul de identitate român fals cu numărul x, care a conținut fotografia lui, dar a fost eliberat pe numele lui E., a deschis conturi bancare în HUF și euro. 1.1. La data de 01 iulie 2016, de pe contul unei persoane vătămate a sosit o creditare în valoare de 1.568,26 lire sterline în favoarea contului bancar numărul x deschis de un făptuitor necunoscut, prin folosirea unui act de identitate fals, la banca britanică F. pe numele G.. În baza notificării interne a băncii F., suma a provenit din comiterea infracțiunii de fraudă. În ziua creditării a fost transferată suma de 1.237,67euro, adică 391.661 HUF în contul numărul x deschis de persoana solicitată A. la D. pe numele de E.. La 01 iulie 2016, cetățeanul român A. a ridicat în numerar la filiala din Budapesta a băncii suma de 1.250 euro, care conținea și transferul de bani de mai sus. 1.
Pe portalul de internet E-bay, o persoană necunoscută a oferit spre vânzare un autovehicul, în baza căreia, la 31 mai 2016, persoana vătămată H. a transferat ca, preț de cumpărare, suma de 9.000 lire sterline în favoarea contului bancar numărul x, deschis de un făptuitor necunoscut la banca I. prin utilizarea unui act de identitate fals pe numele de J.. În urma creditării, la I. a sosit o semnalizare conform căreia virarea sumei ar putea fi legată de săvârșirea unei infracțiuni. Din suma virată de persoana vătămată în favoarea contului britanic, chiar în ziua creditării, a fost transferată mai departe suma de 2.453,94 euro, adică 770.451 HUF în contul numărul x deschis de A. la D. pe numele de E.. Din suma transferată, la 31 mai 2016, persoana solicitată A., la filiala băncii din Budapesta, a ridicat în numerar suma de 2.100 euro, iar la 03 iunie 2016 a ridicat 800 euro - provenite și din alte sume transferate. 2. În data de 24 mai 2016, în sucursala băncii K. de la adresa Budapest VIII. Kerület, utilizând actul de identitate român fals cu numărul x, care a conținut fotografia lui, dar a fost eliberat pe numele lui E., cetățeanul român A. a deschis conturi bancare în HUF și euro.
În data de 25 mai 2016, în sucursala băncii L. de la adresa Budapest VII. Kerület, utilizând actul de identitate român fals cu numărul x, care a conținut fotografia lui, dar a fost eliberat pe numele lui E., cetățeanul român A. a deschis conturi bancare în HUF, euro și lire sterline. 3.1. Pe internet, o persoană necunoscută a oferit spre vânzare un autovehicul, în baza căreia, la 02 iunie 2016, persoana vătămată M. a transferat, ca preț de cumpărare, suma de 11.013,09 lire sterline în favoarea contului bancar numărul x deschis de N. la banca I. prin utilizarea unui act de identitate fals pe numele de O.. În urma creditării, la I. a sosit o semnalizare conform căreia virarea sumei ar putea fi legată de săvârșirea unei infracțiuni. Din suma virată, chiar în ziua creditării și în ziua următoare, N. a transferat mai departe suma de 4.778,93 euro, adică 1.796.074 HUF în contul cu numărul x deschis de cetățeanul român A. la L. pe numele de E.. Din suma transferată, la 03 iunie 2016, persoana solicitată A., la filiala băncii din Budapesta, a ridicat în numerar suma de 3,000 euro, iar la 06 iunie 2016 2.800 euro - provenite și din alte sume transferate. 3.2. La data de 08 iulie 2016, de pe contul persoanei vătămate P. a sosit o creditare în valoare de 2,466,18 lire sterline în favoarea contului bancar cu numărul x, deschis de un făptuitor necunoscut prin folosirea unui act de identitate fals la banca britanică F. pe numele Q.. În privința sumei creditate în contul englez, F. a fost sesizată de banca ce a transferat suma în sensul revocării plății. În ziua creditării a fost transferată suma de 2.209,75 euro în contul numărul x deschis de cetățeanul român A. la L. pe numele de E.. Din suma transferată, la 08 iulie 2016, cetățeanul român A., la filiala băncii din Budapesta, a ridicat în numerar suma de 2.150 euro, adică 677.57 HUF. 3.3. La data de 15 iulie 2016, de pe contul persoanei vătămate D. Kerr a sosit o creditare în valoare de 6.500 lire sterline în favoarea contului bancar numărul x deschis de un făptuitor necunoscut, prin folosirea unui act de identitate fals, la banca britanică F. pe numele Q.. În privința sumei creditate în contul englez, F. a fost sesizată de un membru de familie al clientului băncii, care a solicitat virarea înapoi a sumei. Din suma virată, chiar în ziua creditării a fost transferată suma de 4.509,95 euro în contul numărul x deschis de cetățeanul român A. la L. pe numele de E.. Din suma transferată, la 15 iulie 2016 cetățeanul român A., la filiala băncii din Budapesta, a ridicat - folosindu-se de un act de identitate fals - în numerar suma de 4,500 euro, adică 1.416.150 HUF. 3.
La data de 17 octombrie 2016, de pe contul persoanei vătămate societatea comercială R.. a sosit o creditare în valoare de 50.274,19 lire sterline în favoarea contului bancar numărul x deschis de un făptuitor necunoscut prin folosirea unui act de identitate fals la I. pe numele S.. Tranzacția poate fi pusă în legătură cu săvârșirea unei infracțiuni. În perioada dintre 18 octombrie 2016 și 26 octombrie 2016, în mai multe rate, a fost transferată în total suma de 16.890 euro, adică 5,194.110 HUF în contul numărul x deschis de cetățeanul român A. la L. pe numele de E.. Din suma transferată, împreună cu alte sume provenite din alte virări, cetățeanul român A., la filiala băncii din Budapesta, a ridicat în numerar următoarele sume: la 19 octombrie 2016 - 2.600 euro, la 20 octombrie 2016 - 3.200 euro, la 21 octombrie 2016 - 4.200 euro, la 24 octombrie 2016 - 5.000 euro și la 26 octombrie 2016 - 4.250 euro. 3.
La data de 27 iulie 2016, de pe contul persoanei vătămate T. a sosit o creditare în valoare de 2.744,89 lire sterline în favoarea contului bancar numărul x deschis de un făptuitor necunoscut, prin folosirea unui act de identitate fals, la I. pe numele U.. Tranzacția poate fi pusă în legătură cu săvârșirea unei infracțiuni. Din suma virată, chiar în ziua creditării a fost transferată suma de 2,268,15 euro în contul numărul x deschis de cetățeanul român A. la L. pe numele de E.. Din suma transferată, la 27 iulie 2016, cetățeanul român A., la filiala băncii din Budapesta, a ridicat în numerar suma de 2,200 euro, adică 689.370 HUF. 3.
La data de 28 iulie 2016, de pe contul persoanei vătămate V. a sosit o creditare în valoare de 1.889,20 lire sterline, adică 2.245 euro în favoarea contului bancar numărul x deschis de un făptuitor necunoscut, prin folosirea unui act de identitate fals, la I. pe numele U.. Tranzacția poate fi pusă în legătură cu săvârșirea unei infracțiuni. În ziua creditării, a fost transferată suma de 2.258,51 euro-conținând și suma de mai sus - în contul numărul x deschis de cetățeanul român A. la L. pe numele de E.. Din suma transferată, la 28 iulie 2016, cetățeanul român A., la filiala băncii din Budapesta, a ridicat în numerar suma de 2.200 euro, adică 688.556 HUF. 3.
La data de 02 august 2016, de pe contul persoanei vătămate W. a sosit o creditare în valoare de 3.538 lire sterline în favoarea contului bancar numărul x deschis de un făptuitor necunoscut, prin folosirea unui act de identitate fals, la I. pe numele U.. Tranzacția poate fi pusă în legătură cu săvârșirea unei infracțiuni. Chiar în ziua creditării, a fost transferată suma de 3.364,12 euro, corespunzătoare sumei de 1.048.731 HUF, în contul numărul x deschis de cetățeanul român A. la L. pe numele de E.. Din suma transferată, la 02 august 2016, cetățeanul român A., la filiala băncii din Budapesta, a ridicat în numerar suma de 3,350 euro, adică 1.044.329 HUF. 3.
La data de 08 iulie 2016, de pe contul persoanei vătămate X. a sosit o creditare în valoare de 7.200 lire sterline, la 11 iulie 2016 de pe contul persoanelor vătămate Y. și Z. - 6.085,40 lire sterline, la 12 iulie 2016 de pe contul lui AA. - 5.350 lire sterline, toate în favoarea contului bancar numărul x deschis de un făptuitor necunoscut, prin folosirea unui act de identitate fals, la I. pe numele BB.. Toate cele trei tranzacții pot fi puse în legătură cu săvârșirea de infracțiuni. În urma creditării sumelor sosite de pe contul bancar englez, la 12 iulie 2016 a fost transferată suma de 2.231,27 euro în contul numărul x deschis de cetățeanul român A. la L. pe numele de E., din care suma de 2,229,89 euro a fost transferată mai departe în contul numărul x deschis de cetățeanul român A. la CC. pe numele de E.. Suma de 4.461,16 euro, adică 1.379.548 HUF, transferată în aceste conturi, a fost ridicată în numerar la 12 iulie 2016 de cetățeanul român A. la filialele băncilor din Ungaria. 3.
La data de 05 iulie 2016, de pe contul persoanei vătămate DD. a sosit o creditare în valoare de 1.584 lire sterline în favoarea contului bancar numărul x deschis de un făptuitor necunoscut, prin folosirea unui act de identitate fals, la I. pe numele BB.. Tranzacția poate fi pusă în legătură cu săvârșirea unei infracțiuni. În ziua creditării a fost transferată suma de 1.217,57 euro, adică 385.617 HUF în contul numărul x deschis de cetățeanul român A. la L. pe numele de E.. La 06 iulie 2016, cetățeanul român A. a ridicat în numerar la filiala băncii din Budapesta suma de 2.400 curo, care conținea si un alt transfer de bani. 3.
La data de 09 iunie 2016, de pe contul persoanei vătămate EE. a sosit o creditare în valoare de 11.320,71 lire sterline în favoarea contului bancar numărul x deschis de un făptuitor necunoscut, prin folosirea unui act de identitate fals, la I. pe numele FF.. Tranzacția poate fi pusă în legătură cu săvârșirea unei infracțiuni. În ziua creditării, a fost transferată suma de 2.418,921euro în contul numărul x deschis de cetățeanul român A. la L. pe numele de E.. Din suma transferată, la 09 iunie 2016, cetățeanul român A., la filiala băncii din Budapesta, a ridicat în numerar suma de 2,400 euro, adică 748,080 HUF, ocazie cu care a utilizat un act de identitate fals. 3.
La data de 20 iunie 2016, de pe contul persoanei vătămate GG. a sosit o creditare în valoare de 7,500 lire sterline în favoarea contului bancar numărul x deschis de numitul C., prin folosirea unui act de identitate fals, la I. pe numele HH.. Tranzacția poate fi pusă în legătură cu săvârșirea unei infracțiuni. În ziua creditării, numitul C. a transferat suma de 2.447,39 euro în contul numărul x deschis de cetățeanul român A. la L. pe numele de E.. Din suma totală, la 20 iunie 2016, cetățeanul român A., la filiala băncii din Budapesta, a ridicat în numerar suma de 2.400 euro, adică 749.904 HUF. 4. În data de 25 mai 2016, în sucursala băncii II.. de la adresa Budapest VIII. Kerület, utilizând actul de identitate român fals cu numărul x, care a conținut fotografia lui, dar a fost eliberat pe numele lui E., cetățeanul român A. a deschis conturi bancare în HUF și euro. 4.1. La data de 26 mai 2016, de pe contul persoanei vătămate JJ. a sosit o creditare în valoare de 6.637,68 lire sterline și, la 06 iunie 2016, de pe contul unei persoane vătămate care nu poate fi identificată exact, suma de 5.700 lire sterline în favoarea contului bancar numărul x deschis de un făptuitor necunoscut, prin folosirea unui act de identitate fals, la I. pe numele KK.. Ambele tranzacții pot fi puse în legătură cu săvârșirea de infracțiuni. Din suma virată, la 27 mai 2016 a fost transferată suma de 2.506,13 euro, respectiv la 06 iunie 2016 - suma de 3,622,50 euro în contul numărul x deschis de cetățeanul român A. la II. pe numele de E.. Din prima virare, la 27 mai 2016, în filialele din Budapesta ale băncii II., persoana solicitată A. a ridicat în numerar suma de 2.000 euro, iar din suma virată a doua oară, la 06 iunie 2016 a ridicat în numerar 3.000 euro, în total 5.000 euro, adică 1.563.400 HUF. 4.2. La data de 21 iunie 2016, de pe contul persoanei vătămate LL. a sosit o creditare în valoare de 6,214,72 lire sterline, iar la 23 iunie 2016 suma de 4,955,97 lire sterline, respectiv la data de 28 iunie 2016 de pe contul persoanei vătămate MM. a sosit o creditare în valoare de 3.169,87 lire sterline în favoarea contului bancar numărul x deschis de un făptuitor necunoscut prin folosirea unui act de identitate fals la I. pe numele NN.. Toate cele trei tranzacții pot fi puse în legătură cu săvârșirea de infracțiuni. Din suma virată, la 21 iunie 2016 a fost transferată mai departe suma de 2,461,72 euro, la 22 iunie 2016 - suma de 1.631,71 euro, la 23 iunie 2016 - suma de 3.765,78 euro și la 28 iunie 2016 - suma de 2.052,66 euro în contul numărul x deschis de cetățeanul român A. la II. pe numele de E.. Din suma transferată, la 21 iunie 2016, cetățeanul român A., la filiala băncii din Budapesta, a ridicat în numerar următoarele sume: la 21 iunie 2016 - 2.450 euro, la 23 iunie 2016 - 5.000 euro, respectiv la 28 iunie 2016 - 2.050 euro, în total 9.500 euro, adică 2.990.804 HUF, la aceste tranzacții utilizând un act de identitate fals. 5. În data de 01 iulie 2016, în sucursala băncii CC.. de la adresa Budapest VIII. Kerület, utilizând actul de identitate român fals cu numărul x,care a conținut fotografia lui, dar eliberat pe numele lui E., cetățeanul român A. a deschis conturi bancare în HUF și euro. 5.1. La data de 04 iulie 2016, de pe contul persoanei vătămate OO. a sosit o creditare în valoare de 6.000 lire sterline, la 07 iulie 2016 de pe contul persoanei vătămate PP. - 6.500 lire sterline, la 07 iulie 2016 de pe contul lui QQ. - 4.290 lire sterline, respectiv la 08 iulie 2016 de pe contul lui RR. - 2.400 lire sterline în favoarea contului bancar numărul x deschis de un făptuitor necunoscut, prin folosirea unui act de identitate fals, la I. pe numele SS.. Toate cele patru tranzacții pot fi puse în legătură cu săvârșirea de infracțiuni. În urma creditării sumelor sosite de pe contul bancar englez, la 05 iulie 2016 a fost transferată mai departe suma de 2.262,07 euro, la 07 iulie 2016- 3.394,73 euro și la 08 iulie 2016 - 3.342,06 curo în contul numărul x deschis de cetățeanul român A. la CC. pe numele de E.. Utilizând un act de identitate fals, la 05 iulie 2016, în filialele din Budapesta ale băncii CC., cetățeanul A. a ridicat în două tranșe în numerar câte 1.000 euro din prima virare, la 07 iulie 2016, în două tranșe 2.000 euro, respectiv 1.000 euro din suma virată a doua oară, iar din suma virată a treia oară în două tranșe de 2.000, respectiv 1.000 curo, în total 8.000 euro, adică 2.528.260 HUF. Din sumele provenite din infracțiuni, cetățeanul român A. a obținut în numerar-ca rezultat al transferurilor de bani inițiate de alți membri ai cercului infracțional - suma de 23.013.371 HUF, asupra căreia a dispus în mod necunoscut [punctul e]. Se observă, astfel, că acuzațiile privind presupusa săvârșire a infracțiunii de fals în înscrisuri oficiale în formă continuată prevăzută de C. pen. maghiar, care ar putea avea corespondent în infracțiunea de uz de fals, în formă continuată, prevăzută de art. 323 din C. pen. român, sunt integrate, factual, celor referitoare la presupusa comitere a faptei de spălare de bani, varianta calificată și în formă continuată, motiv pentru care Înalta Curte, în virtutea respectării principiului recunoașterii și încrederii reciproce ce stă la baza executării, de către instanța română, a mandatului european de arestare emis de autoritatea judiciară străină competentă, apreciază necesară examinarea corelată a infracțiunilor care stau la baza emiterii mandatului european de arestare de față, constatând, în acest context, caracterul nefondat al criticilor formulate de contestator. Înalta Curte constată că în cauză nu este incident niciun alt motiv opțional de refuz la predare, dintre cele prevăzute în mod expres și limitativ de art. 99 alin. (2) din Legea nr. 302/2004. Astfel, în raport cu aspectele învederate, Înalta Curte reține că prima instanță, în mod temeinic și legal, a autorizat predarea persoanei solicitate A. către autoritățile judiciare maghiare și, pe cale de consecință, în temeiul art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004 republicată, a dispus arestarea acesteia pentru o perioadă de 30 de zile, în vederea predării. Pentru aceste motive, constatând neîntemeiate criticile formulate de persoana solicitată A., în conformitate cu dispozițiile art. 425 1 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen. raportat la art. 110 alin. (2) și art. 111 din Legea nr. 302/2004, republicată, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de aceasta împotriva sentinței penale nr. 3/F din data de 08 ianuarie 2024 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală. Urmare acestei soluții, în baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga pe contestator la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, urmând ca, potrivit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu în cuantum de 1098 RON, să fie plătit din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 3/F din data de 08 ianuarie 2024 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală. Obligă pe contestator la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în cuantum de 1098 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 ianuarie 2024.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.