Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 25.01.2024
respins

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 58/2024

HOTĂRÂRE
25.01.2024
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 58/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 25 ianuarie 2024 Deliberând asupra contestației formulată de persoana solicitată A., în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 3/F din data de 08 ianuarie 2024, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în baza art. 109 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare, a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București privind executarea mandatului european de arestare emis la data de 10.10.2023 de Judecătoria Raională Centrală Buda față de persoana solicitată A. și a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare din 10.10.2023, emis de Judecătoria Raională Centrală Buda, în vederea efectuării urmăririi penale pe numele acesteia.

În baza dispozițiilor articolului 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004, a dispus luarea măsurii arestării față de persoana solicitată A. pe o durată de 30 zile, începând cu data 08 ianuarie 2024 și până la data de 06 februarie 2024, inclusiv, și predarea acesteia în stare de arest către autoritățile judiciare din Republica Ungaria, cu respectarea regulii specialității. A dispus emiterea mandatului de arestare față de persoana solicitată A. și a dispus ca administrația locului de deținere să rețină persoana solicitată în arest pe o durată de 30 zile, până la predarea efectivă către autoritățile judiciare ale statului solicitant.

În baza articolului 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, a condiționat predarea persoanei solicitate A., cetățean român, de împrejurarea că în cazul în care autoritățile judiciare din Republica Ungaria vor pronunța o pedeapsă privativă de libertate față de aceasta, cetățeanul român să fie transferat în România în vederea executării pedepsei. A constatat că persoana solicitată a fost reținută pe o durată de 24 de ore prin ordonanța de reținere nr. 121 din 27.12.2023, dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București în dosarul nr. x/2023, începând cu ora 02:35. A constatat că prin încheierea penală din 27.12.2023 s-a dispus, în baza art. 102 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 302/2004, arestarea provizorie a persoanei solicitate A. pe o durată de 15 zile, începând cu data de 27.12.2023 până la data de 10.01.2024, inclusiv.

Toate cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului. Pentru a hotărî astfel, curtea de apel a reținut că, prin sesizarea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data 27 decembrie 2023, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a înaintat ordonanța de reținere și procesul-verbal de identificare și ascultare privind pe persoana solicitată A., emise în dosarul nr. x/2023 în data de 27 decembrie 2023 față de care a fost emis mandatul european de arestare de către autoritățile judiciare din Republica Ungaria, solicitându-se fixarea de urgență a unui termen de judecată în vederea soluționării cauzei conform dispozițiilor art. 102 alin. (2) și alin. (7) raportat la art. 100 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată.

S-a arătat că au fost anexate următoarele documente: procesul-verbal de identificare și ascultare din 27.12.2023, ordonanța de reținere nr. x din 27.12.2023, dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București în dosarul nr. x/2023, fișa DEPABD, copia act de identitate, semnalarea Biroului Sirene, extras cazier judiciar, procesul-verbal de depistare din 26.12.2023 în Aeroportul Internațional "Henri Coandă" București pe sensul de intrare în țară, mandatul european de arestare emis la data de 10.10.2023 de Judecătoria Raională Centrală Buda în limba maghiară. Prin încheierea penală/F-DL/27.12.2023, în baza art. 102 alin. (7) Legea nr. 302/2004, în vederea continuării procedurii, curtea a dispus amânarea judecării cauzei la data de 08.01.2024, ora 11:00, iar în baza art. 102 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 302/2004 modificată, cu referire la art. 230 din C. proc.

pen., a dispus arestarea provizorie a persoanei solicitate A. pe o durată de 15 zile, începând cu data de 27.12.2023 până la data de 10.01.2024, inclusiv. Examinând cererea formulată, curtea a reținut următoarele: Pe numele persoanei solicitate A. a fost emis un mandat european de arestare de către autoritățile judiciare din Republica Ungaria [Judecătoria Raională Centrală Buda], existând suspiciunea rezonabilă privind comiterea infracțiunilor de: fals în înscrisuri oficiale în formă continuată, prev. de art. 342 alin. (1) lit. b) din C. pen. maghiar și pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și spălare de bani, varianta calificată și în formă continuată, prev. de art. 399 alin. (1) lit. a) și alin. (4) lit. a) din C. pen.

maghiar și pedepsită cu închisoare 2 ani la 8 ani. S-a reținut că autoritate judiciară competentă din Republica Ungaria (Judecătoria Raională Centrală Buda) a solicitat arestarea și predarea persoanei solicitate A. în scopul efectuării urmăririi penale, precum și faptul că, la data de 18 mai 2023, Biroul Național de Investigații din cadrul poliției pentru Intervenții și Acțiuni Speciale a eliberat mandatul de arestare nr. x/402-56/2019 față de A., care a fost aprobat de Parchetul General al Capitalei la 26.09.2023 sub nr. x/2019. Ordonanța de arestare a fost aprobată de un judecător din cadrul Judecătoriei Raionale Centrale Buda.

Cu privire la descrierea circumstanțelor în care s-ar fi săvârșit infracțiunile, s-a reținut, în esență, că, în baza datelor disponibile, în perioada dintre mai 2016 și noiembrie 2017, A., B. și C., folosindu-se de acte de identitate false, au deschis conturi bancare în diferite instituții financiare maghiare și străine, ale căror date au fost schimbate între ei și puse la dispoziția altor făptuitori necunoscuți. Ulterior, în favoarea acestor conturi bancare au sosit sume rezultate din săvârșirea de infracțiuni - în principal fraude online -, în parte semnificativă din conturi străine, care au fost deschise de coautorii lor folosind, de asemenea, acte de identitate false. Partea cea mai mare a sumelor sosite în aceste conturi au fost ridicate în numerar la scurt timp după sosirea lor de numiții A., B. și C. în cursul operațiunilor bancare efectuate personal, respectiv, prin bancomate.

S-a mai arătat că modul de utilizare al acestor sume nu se cunoaște, în timp ce o parte mai mică a fost transferată în conturi bancare deschise de ei înșiși sau de complicii lor. Autoritățile străine au mai arătat că numiții A., B., C. și complicii lor au cunoscut - în parte - activitatea celuilalt, au comis infracțiunile în unitate de voință, și au apreciat că, în baza circumstanțelor deschiderilor conturilor curente, circumstanțelor transferurilor bancare, respectiv tranzacțiilor efectuate între diferite conturi de plăți se poate constata că intenția a fost de a ascunde, de a acoperi și de a face de negăsit proveniența sumelor rezultate din săvârșirea infracțiunilor.

Audiată în fața procurorului, potrivit art. 101 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, persoana solicitată A. a indicat că nu are obiecțiuni cu privire la identitate, că este persoana menționată în cuprinsul semnalării transmisă de autoritățile judiciare din republica Ungaria și că nu este de acord să fie predată autorităților judiciare din republica Ungaria. Aceeași conduită a fost avută de către persoana solicitată și în fața instanței de judecată arătând ca motiv de refuz la predare faptul că este împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale potrivit legii române, pentru infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale.

Curtea de apel a notat dispozițiile prevăzute de art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004 și a luat act că persoana solicitată A. nu a consimțit la predarea sa către autoritatea judiciară emitentă din Republica Ungaria, aceasta menționând expres că nu renunță la regula specialității, aspecte consemnate în declarația sa cu ocazia audierii, potrivit art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004.

În raport de dispozițiile art. 97 alin. (2) din Legea 302/2004, verificând condiția dublei incriminări, curtea a reținut că faptele care fac obiectul mandatului european de arestare sunt incriminate și de legislația română, faptele persoanei solicitate, astfel cum au fost descrise de autoritatea judiciară străină, putând întruni elementele de tipicitate ale infracțiunilor de uz de fals, în formă continuată, prevăzut de art. 323 din C. pen., pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 3 ani închisoare sau amendă, și spălarea banilor, în formă continuată, prevăzută art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea 656/2002, pedepsită cu închisoare de la 3 ani la 10 ani.

Curtea a mai reținut că în speță nu este incident niciunul dintre motivele imperative de refuz al executării reglementate de art. 99 alin. (1) lit. a) - c) din Legea nr. 302/2004 sau dintre motivele facultative de refuz al executării reglementate de art. 99 alin. (2) lit. a) - i) din Legea nr. 302/2004 privind infracțiunea de spălarea banilor. Potrivit legislației române, cu privire la infracțiunea de uz de fals, în formă continuată, prev. de art. 323 din C. pen., curtea de apel a reținut că pedeapsa prevăzută pentru această infracțiune este închisoarea de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă, iar termenul de prescripție a răspunderii penale este de 5 ani, conform dispozițiilor art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen.

S-a apreciat că acest termen de 5 ani a curs de la data pretinsului ultim act material, iar potrivit legii penale maghiare, din datele cauzei rezultă că ar putea fi considerat întrerupt, conform hotărârii referitoare la coerența în aplicarea legilor numărul 1/2005 a ÎCCJ, astfel încât s-ar împlini cel mai târziu la data de 09.10.2028.

Pe de altă parte, însă, potrivit deciziilor Curții Constituționale a României nr. 297 din 26 aprilie 2018 și nr. 358 din 26 mai 2022, rezultă că, în perioada 2018 - 2022, fondul activ al legislației penale din România nu a conținut vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale, astfel încât curtea de apel a constatat că răspunderea penală a persoanei solicitate A. pentru infracțiunea de uz de fals pe care se întemeiază mandatul european de arestare s-a prescris încă din iulie 2021 (data ultimului act material - 07 iulie 2016). Referitor la oportunitatea predării persoanei solicitate A., întrucât prescripția răspunderii penale pentru fapta de uz de fals ce face obiectul mandatului european de arestare este un motiv opțional de refuz de executare, curtea a considerat că datele cauzei converg spre o soluție de admitere a cererii de executare a mandatului european de arestare emis de autoritățile judiciare din Republica Ungaria, ținând seama de toate împrejurările cauzei vizând întreaga activitate infracțională și strânsa legătură între infracțiunile de uz de fals și spălarea banilor, precum și de necesitatea executării mandatului european de arestare, în baza cooperării judiciare internaționale în materie penală.

S-a mai reținut că, în virtutea principiului recunoașterii și încrederii reciproce consacrat de Decizia-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002, precum și raportat la dispozițiile art. 84 din Legea nr. 302/2004, care reglementează mandatul european de arestare, instanța română, ca autoritate judiciară de executare, nu are competența de a verifica temeinicia măsurii arestării preventive dispuse de autoritatea judiciară emitentă dintr-un stat membru al Uniunii Europene, în speță cel din Ungaria, în baza căreia s-a emis mandatul european de arestare și nici asupra oportunității mandatului european de arestare.

În această fază procesuală, instanța română nu are competența să verifice vinovăția sau participarea persoanei solicitate la săvârșirea infracțiunilor reținute în cuprinsul mandatului european de arestare, temeinicia acuzației urmând a fi lămurită în cursul urmăririi penale de autoritățile din Republica Ungaria. În contextul celor expuse mai sus, fiind îndeplinite condițiile de formă și de fond reglementate de Legea nr. 302/2004, nefiind constatate impedimente legale la predare, curtea a constatat că cererea pentru executarea mandatului european de arestare este fondată. Împotriva sentinței penale nr. 3/F din data de 08 ianuarie 2024 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a formulat contestație persoana solicitată A., fără a motiva calea de atac promovată.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 16 ianuarie 2024, sub nr. x/2023, cu termen de judecată fixat pentru 25 ianuarie 2024. Concluziile reprezentatului Ministerului Public, precum și ale apărării contestatorului de la termenul de dezbateri sunt detaliat redate în practicaua prezentei decizii. Examinând contestația formulată de persoana solicitată A., în baza actelor și lucrărilor de la dosar, Înalta Curte urmează a o respinge, ca nefondată, în considerarea următoarelor argumente: Potrivit dispozițiilor art. 84 din Legea nr. 302/2004, republicată, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate.

Alin. (2) al aceluiași text de lege statuează că mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002, modificată prin Decizia-cadru nr. 2009/299/JAI din 26 februarie 2009, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 81/24 din 27 martie 2009. Din dispozițiile art. 85 și urm. din Legea nr. 302/2004, republicată, rezultă că rolul instanței de judecată în această procedură se rezumă la verificarea condițiilor de formă ale mandatului, la soluționarea eventualelor obiecțiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum și la motivele de refuz a predării pe care aceasta le invocă.

Învestit cu executarea unui mandat european de arestare, judecătorul hotărăște asupra arestării și predării persoanei solicitate, după ce, în prealabil, a verificat condițiile referitoare la emiterea mandatului, identificarea persoanei solicitate, existența dublei încriminări a faptelor penale ce se impută acesteia sau a situațiilor ce se constituie în motive de refuz la predare. În acest fel, se pune în practică principiul recunoașterii și încrederii reciproce ce stă la baza executării, de către instanța română, a mandatului european de arestare emis de autoritatea judiciară străină competentă. În speță, respectând rigorile legii, prima instanță a verificat temeinic îndeplinirea tuturor condițiilor care legitimează punerea în executare a mandatului european de arestare emis, la data de 10 octombrie 2023, de Judecătoria Raională Centrală Buda, în dosarul cu numărul de referință 45. Bny.

3893/2023/2, față de persoana solicitată A., în vederea cercetării acesteia sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals în înscrisuri oficiale în formă continuată, prev. de art. 342 alin. (1) lit. b) din C. pen. maghiar, pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 3 ani, și spălare de bani, varianta calificată și în formă continuată, prev. de art. 399 alin. (1) lit. a) și alin. (4) lit. a) din C. pen. maghiar, pedepsită cu închisoare de la 2 ani la 8 ani, durata maximă a pedepsei cumulative aplicabile fiind de 11 ani închisoare, constatând în mod just că mandatul îndeplinește condițiile de formă și conținut prevăzute de art. 87 din Legea nr. 302/2004, republicată.

Deopotrivă, Înalta Curte reține că infracțiunile ce formează obiectul mandatului european de arestare emis de autoritatea judiciară solicitantă intră în categoria faptelor prev. de art. 97 alin. (1) pct. 9 (spălarea produselor infracțiunii) și pct. 23 (falsificarea de acte oficiale și uzul de fals) din Legea nr. 302/2004, care dau loc la predare fără îndeplinirea condiției dublei incriminări, iar în cauză nu este incident niciunul dintre motivele obligatorii de refuz la predare, prevăzute în mod expres și limitativ de art. 99 alin. (1) lit. a) - c) din Legea nr. 302/2004. Se mai constată că persoana solicitată nu a ridicat obiecțiuni cu privire la identitatea sa, iar în considerarea dispozițiilor prevăzute de art. 100 din Legea 302/2004, republicată, Înalta Curte notează că din actele și lucrările existente la dosarul cauzei rezultă că persoana solicitată nu este cercetată de către autoritățile judiciare române într-o altă cauză penală.

Înalta Curte reține că, în contestație, persoana solicitată a susținut că este incident motivul opțional de refuz al executării mandatului european de arestare prevăzut de art. 99 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 302/2004, întrucât, potrivit legislației române, s-a împlinit termenul general de prescripție pentru infracțiunea de uz de fals, aceasta fiind una dintre infracțiunile pe care se întemeiază mandatul european de arestare. Criticile contestatorului A. sunt neîntemeiate.

Potrivit art. 99 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, "Autoritatea judiciară română de executare poate refuza executarea mandatului european de arestare în următoarele cazuri: când, conform legislației române, răspunderea pentru infracțiunea pe care se întemeiază mandatul european de arestare ori executarea pedepsei aplicate s-a prescris, dacă faptele ar fi fost de competența autorităților române.". Înalta Curte reține că situațiile prevăzute de art. 99 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 constituie motive facultative de refuz pentru autoritatea judiciară română (legiuitorul utilizând expresia poate refuza) și nu motive obligatorii, astfel că instanța română poate dispune executarea mandatului european de arestare, chiar în lipsa acordului persoanei solicitate, dacă apreciază că sunt îndeplinite toate condițiile pentru aceasta.

Așadar, contrar susținerilor apărării, chiar dacă s-ar constata că răspunderea penală pentru infracțiunea pe care se întemeiază mandatul european de arestare s-a prescris, dacă faptele ar fi fost de competența autorităților române, trebuie menționat că, într-o astfel de situație, legea lasă la aprecierea instanței oportunitatea refuzului executării mandatului european de arestare, care trebuie să țină seama de circumstanțele cauzei, de natura infracțiunii comise sau chiar de demersurile autorităților judiciare emitente în vederea tragerii la răspundere a persoanei în cauză. Se observă că împotriva contestatorului s-a solicitat punerea în executare a mandatului european de arestare emis, la data de 10 octombrie 2023, de Judecătoria Raională Centrală Buda, în dosarul cu numărul de referință 45. Bny.

3893/2023/2, în vederea cercetării acestuia sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals în înscrisuri oficiale în formă continuată, prev. de art. 342 alin. (1) lit. b) din C. pen. maghiar, și spălare de bani, varianta calificată și în formă continuată, prev. de art. 399 alin. (1) lit. a) și alin. (4) lit. a) din C. pen. maghiar, situația de fapt constând, în esență, în aceea că persoana solicitată, alături de alți complici, folosindu-se de acte de identitate false, a deschis conturi bancare în diferite instituții financiare maghiare și străine, în scopul săvârșirii unor fraude online. S-a precizat că, prin această metodă, cetățeanul român A. ar fi comis următoarele infracțiuni:

D E C I D E Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 3/F din data de 08 ianuarie 2024 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală. Obligă pe contestator la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în cuantum de 1098 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 ianuarie 2024.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2024-03-20
0,97
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 236/2024
Ședința publică din data de 20 martie 2024 Asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: I. Prin sentința penală nr. 67/PI/12.03.2024, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția Penală, în dosarul
ÎCCJ 2025-01-21
0,97
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 33/2025
Ședința publică din data de 21 ianuarie 2025 Deliberând asupra contestației de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 114/2024, din data de 30.12.2024, pronunțată de Curtea de Apel Alba
ÎCCJ 2024-03-26
0,97
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 253/2024
i specialității și de asemenea, în baza art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004, a dispus arestarea persoanei solicitate A. pe o durată de 30 de zile, cu începere de la 13.03.2024 la 11.04.2024, inclusiv. Împotriva sentinței penale nr. 6
ÎCCJ 2023-01-17
0,97
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 44/2023
din data de 24.09.2018 emis de Curtea de Apel București ca urmare a dispoziției privind amânarea predării și dispune punerea de îndată în libertate a persoanei solicitate de sub puterea acestui mandat dacă nu este arestată în altă cauză. În
ÎCCJ 2025-01-15
0,97
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 14/2025
Ședința publică din data de 15 ianuarie 2025 Asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 326/PI din 24 decembrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția P
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă