ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 922/2024

Cererile de recuzare Prin cererea depusă la 15 noiembrie 2022, în dosarul nr. x/2022, petentul A. a formulat cerere de recuzare a doamnei judecător B., invocând dispozițiile art. 21 alin. (3) din Constituția României, art. 42 alin. (13) și art. 50 alin. (1) C. proc. civ. Prin cererea depusă la 24 aprilie 2023, în același dosar, petentul A. a formulat cerere de recuzare a doamnei judecător B. pe motiv că ar fi mason.

Încheierile pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă Prin încheierea din 18 ianuarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2022, a fost respinsă cerere de recuzare formulată de petentul A., ca neîntemeiată. Prin încheierea din 28 aprilie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2022, a fost respinsă cerere de recuzare formulată de petentul A., ca neîntemeiată.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva încheierii din 18 ianuarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2022, a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., petentul A.. Prin cererea de recurs, petentul invocă dispozițiile art. 21 alin. (3), art. 16 și art. 124 alin. (2) din Constituție și își exprimă nemulțumirea față de modalitatea de soluționare a cererii sale, susținând, în esență, că motivarea respingerii cererii de recuzare nu are legătură cu motivele acesteia. Împotriva încheierii din 28 aprilie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2022, a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., petentul A., susținând că instanța care a soluționat cererea de recuzare nu a vrut să judece corect și nu a solicitat magistratului recuzat să depună declarația de interese.

Apărările formulate în cauză În cauză nu a fost depusă întâmpinare.

Procedura derulată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție Prin rezoluția din 9 ianuarie 2024 a fost fixat termen de judecată la data de 28 martie 2024, în ședință publică, cu citarea părților, pentru soluționarea recursului. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând recursurile din perspectiva excepției de netimbrare și excepției de nulitate, invocate din oficiu, Înalta Curte constată următoarele: Recursul declarat împotriva încheierii din 18 ianuarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2022 Dispozițiile imperative înscrise în art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ. prevăd că cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor, iar dispozițiile art. 488 alin. (1), punctele 1-8 din același act normativ reglementează, limitativ, motivele pentru care se poate cere casarea unei hotărâri. Dat fiind că recursul este o cale extraordinară de atac ce nu are caracter devolutiv, verificarea legalității hotărârii atacate se face numai în raport cu motivele prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. Conform prevederilor art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția motivelor de ordine publică ce pot fi invocate și din oficiu de instanța de recurs, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, sancțiunea nulității intervine și în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din C. proc. civ. Așadar, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cuprinsul cererii de recurs nu pot fi încadrate în motivele de nelegalitate menționate în art. 488 din C. proc. civ., recursul este lovit de nulitate. În cuprinsul memoriului de recurs, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurentul A. își exprimă nemulțumirea față de modalitatea de soluționare a cererii sale, susținând, în esență, că motivarea respingerii de recuzare nu are legătură cu motivele acesteia. Înalta Curte reține că prin cererea de recurs nu au fost formulate critici concrete asupra raționamentului curții de apel care a determinat soluția de respingere, ca nîntemeiată, a cererii de recuzare a doameni judecător B. și care să tindă a demonstra nelegalitatea încheierii recurate. Pentru declanșarea mecanismului de exercitare a recursului este necesar a fi indicate motivele pentru care titularul cererii de recurs apreciază că dezlegarea dată de instanța care a pronunțat hotărârea atacată nu este conformă cu prevederile legale invocate. Pentru a putea conduce la casarea hotărârii, recursul nu se poate limita la invocarea formală a motivelor de recurs, în speță, a nemotivării hotărârii întrucât condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor imputate instanței. Se reține că în cuprinsul cererii de recurs nu se regăsesc critici referitoare la lipsa motivelor pe care se întemeiază hotărârea sau existența unor motive contradictorii ori străine de natura cauzei. Prin urmare, având în vedere că susținerile formulate de recurent nu reprezintă veritabile critici de nelegalitate a hotărârii atacate, susceptibile de a fi încadrate în vreunul dintre motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., acestea nu pot face obiectul analizei în calea de atac a recursului, care, potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ., urmărește să supună instanței examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile. Pentru aceste considerente, având în vedere că motivele enunțate de recurent nu se încadrează în niciunul din cazurile de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. și nici nu se pot reține motive de ordine publică ce pot fi invocate din oficiu, conform alin. (3) al art. 489 din C. proc. civ., în temeiul prevederilor art. 489 alin. (2) din același act normativ, Înalta Curte va anula recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii din 18 ianuarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV a civilă, în dosarul nr. x/2022. Recursul declarat împotriva încheierii din 28 aprilie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2022 Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanță de urgență. Dispozițiile art. 33 alin. (1) din actul normativ mai sus menționat prevăd că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței. Art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevede că la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii. Potrivit alin. (3) al aceluiași articol, neîndeplinirea acestei cerințe este sancționată cu nulitatea. În cauza pendinte, prin rezoluția din 18 septembrie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a stabilit în sarcina recurentului obligația de plată a taxei judiciare de timbru, în cuantum de 100 RON, conform art. 24 alin. (2) teza a doua din O.U.G. nr. 80/2013, sub sancțiunea anulării recursului, ca netimbrat. Prin adresa comunicată la 28 septembrie 2023, a fost adus la cunoștința recurentului cuantumul taxei judiciare de timbru datorate, precum și faptul că are obligația depunerii acesteia, sub sancțiunea anulării recursului, ca netimbrat. Prin încheierea din 31 octombrie 2023, pronunțată în dosaul nr. x/2022/a3.2 a fost respinsă cererea de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, formulată de petentul A., în dosarul nr. x/2022. Ulterior comunicării acestei încheieri, recurentul nu a depus la dosar dovada îndeplinirii obligației legale privind taxa judiciară de timbru. Neplata taxei judiciare de timbru a fost apreciată de către legiuitor ca reprezentând o cauză de nulitate extrinsecă actului de procedură, astfel cum reiese din conținutul art. 174 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căruia Nulitatea este sancțiunea care lipsește total sau parțial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerințelor legale, de fond sau de formă. Înalta Curte, reținând că nu a fost făcută dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de instanță, va anula, ca netimbrat, recursul declarat de petentul A. împotriva împotriva încheierii din 26 aprilie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2022.