ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 883/2024

Ședința publică din data de 27 martie 2024

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin decizia civilă nr. 259 din 12 octombrie 2023, Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă a admis excepția perimării și a constatat perimată cererea de recurs formulată de reclamanta A. împotriva deciziei civile nr. 708/A/11.05.2022 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr. x/2019.

Împotriva deciziei civile nr. 259 din 12 octombrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, a declarat recurs reclamanta A..

Prin cererea de recurs, recurenta a arătat că va depune detaliat motivele de recurs, iar prin cererea din 24 octombrie 2023, a susținut că instanța s-a pronunțat abuziv și cu încălcarea dispozițiilor art. 41 C. proc. civ. cu privire la incompatibilitate.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Examinând recursul, în raport cu excepția nulității recursului, invocată din oficiu, față de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., se constată următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispozițiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeași sancțiune intervine și în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din cele statuate de art. 489 alin. (2) din același act normativ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

În cauză, prin decizia recurată s-a constatat perimat recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei civile nr. 708/A/11.05.2022 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr. x/2019, reținându-se, în esență, că dosarul a rămas în nelucrare din vina părților mai mult de 6 luni și că sunt îndeplinite cerințele legale pentru perimare.

Prin motivele de recurs, recurenta nu a arătat în ce constă nelegalitatea hotărârii atacate, prin raportare la soluția pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, ci doar a solicitat admiterea căii de atac, arătând că instanța s-a pronunțat abuziv și cu încălcarea dispozițiilor art. 41 C. proc. civ. cu privire la incompatibilitate.

Întrucât obiectul recursului îl constituie o hotărâre prin care s-a constatat perimată calea de atac a recursului, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispozițiile art. 488 C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, nelegalitatea măsurii dispuse prin decizia recurată și să combată cele reținute de instanță, în sensul că de la data la care s-a dispus suspendarea judecății pentru lipsa părților, respectiv din 7 decembrie 2022, dosarul a rămas în nelucrare din vina părților mai mult de 6 luni, fiind întrunite condițiile legale pentru perimare, întrucât prima cerere de repunere pe rol formulată în 8 decembrie 2022 nu a fost timbrată, motiv pentru care a fost anulată și menținută măsura suspendării, iar cea de-a doua cerere de repunere pe rol din 20 iulie 2023 a fost formulată după împlinirea termenului de perimare.

Susținerile recurentei cu privire la încălcarea de către curtea de apel, prin decizia recurată, a dispozițiilor art. 41 C. proc. civ., nu pot fi analizate în condițiile în care partea nu a formulat în etapa procesuală anterioară o cerere de recuzare a vreunui membru al completului de judecată, cu respectarea prevederilor art. 44 C. proc. civ.

Având în vedere că recurenta nu a arătat care sunt criticile care susțin nelegalitatea deciziei atacate, iar în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică, care să poată fi invocate din oficiu, în condițiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de recurs dedusă judecății nu îndeplinește cerințele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 486 alin. (3) din același act normativ.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul declarat de recurenta A. împotriva deciziei civile nr. 259 din 12 octombrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurenta A. împotriva deciziei civile nr. 259 din 12 octombrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 27 martie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.