ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 212/2024

Obiectul cererii Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drăgășani la data de 14.02.2023, sub numărul x/2023, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul B., a solicitat instanței, ca pe cale de ordonanță președințială, să se dispună obligarea acestuia din urmă la plata chiriei pentru imobilul situat în Municipiul Drăgășani, județul Vâlcea, respectiv la suma de 2.278.510 euro, motivând faptul că i-a fost folosit imobilul, în perioada 21.07.2003-04.04.2005.

Hotărârea pronunțată de Judecătoria Drăgășani Prin sentința civilă nr. 87 din 22 februarie 2023, Judecătoria Drăgășani a admis excepția netimbrării cererii de ordonanță președințială, invocată din oficiu, și a anulat, ca netimbrată, cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantul A..

Hotărârea pronunțată de Tribunalul Vâlcea Prin decizia 296/A din 10 aprilie 2023, Tribunalul Vâlcea, secția civilă a admis excepția netimbrării și, pe cale de consecință, a anulat apelul formulat de apelantul reclamant A., tot ca netimbrat.

Hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă Prin decizia civilă nr. 258/2023 din 06 iulie 2023, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a anulat recursul declarat de reclamantul A., ca netimbrat. 4. Calea de atac exercitată în cauză Împotriva deciziei civile nr. 258/2023 din 06 iulie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, a declarat recurs reclamantul A..

Înregistrarea dosarului Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă în 21 august 2023, fiind repartizat aleatoriu Completului nr.

Înalta Curte a stabilit termen de judecată la data 31 ianuarie 2024, în vederea soluționării recursului, când a rămas în pronunțare asupra excepțiilor netimbrării recursului și a inadmisibilității căii de atac. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând recursul în conformitate cu dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. și având în vedere și prevederile art. 499 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: Potrivit dispozițiilor art. 197 C. proc. civ., "În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii". Potrivit dispozițiilor art. 25 alin. (1) lit. c). din O.U.G. nr. 80/2013, se taxează cu 20 RON cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, recursului împotriva hotărârilor de anulare a cererii ca netimbrată. Dispozițiile art. 33 din actul normativ mai sus menționat stipulează în sensul că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar dacă se constată că o cerere este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cel mult 10 zile de la primirea comunicării, sub sancțiunea anulării cererii. Totodată, potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, iar potrivit alin. (3) al aceluiași articol cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității. Prin rezoluția din data de 30 august 2023, Completul 10 - noul C. proc. civ. a stabilit că recurentul datorează, pentru soluționarea recursului, o taxă de timbru în cuantum de 20 RON, în conformitate cu dispozițiile art. 25 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru și a dispus citarea recurentului cu mențiunea de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru, sub sancțiunea anulării cererii, ca netimbrată. Astfel cum rezultă din adresa comunicată 11 septembrie 2023 și din procesul-verbal de înmânare a actelor procedurale către recurentul-reclamant, aflat la dosar, acesta a fost citat cu mențiunile privitoare la obligația de plată, cuantumul taxei judiciare de timbru și sancțiunea în caz de neplată. În acord cu jurisprudența instanței de contencios a drepturilor omului, cauza Iordache împotriva României, prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut încălcarea art. 6 din Convenție față de împrejurarea că instanțele naționale nu au explicat reclamantului consecințele neplății taxelor de timbru aferente soluționării apelului și recursului, sau că acesta poate solicita să fie exonerat de această plată, în cauza dedusă judecății, Înalta Curte reține că prin adresa comunicată la 11 septembrie 2023, recurentului i-a fost comunicată obligația de achitare a taxei judiciare de timbru, acesta fiind încunoștințat despre sancțiunea anulării cererii de recurs în caz de neplată. Totodată, a fost înștiințat cu privire la posibilitatea de a formula cerere de ajutor public judiciar, cât și de a formula cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru. Or, în cauză, se constată că recurentul nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul stabilit de către instanță, sens în care intervine sancțiunea anulării cererii de recurs, potrivit art. 486 alin. (3) C. proc. civ. De altfel, Înalta Curte reține și împrejurarea că cererea de recurs nu este admisibilă, hotărârea atacată fiind o decizie definitivă, nesusceptibilă de recurs. Dispozițiile art. 483 alin. (1) C. proc. civ. prevăd că: "Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului". Potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii. Față de dispozițiile legale anterior menționate, se constată că decizia nr. 258/2023 din 06 iulie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, atacată în prezenta cauză, fiind pronunțată în soluționarea unui recurs, este o decizie definitivă. Având în vedere dispozițiile art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. și cu interpretarea per a contrario a prevederilor art. 483 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea pronunțată în soluționarea unei cereri de recurs nu mai este supusă căii de atac a recursului, fiind definitivă. Prin urmare, recurentul A. nu are deschisă calea de atac a recursului împotriva deciziei nr. 258/2023 din 06 iulie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă. Art. 457 din C. proc. civ., care consacră principiul legalității căii de atac, prevede la alin. (1) că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta. O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea însăși a acestora să se realizeze în condițiile legii. Se impune a fi menționat că instanța de recurs trebuie să acorde prioritate excepțiilor legate de investirea instanței, cum ar fi acelea care atrag nulitatea recursului, astfel că stabilirea existenței obligației de plată a taxei judiciare de timbru aferente căii de atac, în sarcina recurentului, și soluționarea excepției de netimbrare, sunt absolut obligatorii pentru instanța care a fost învestită cu calea de atac și prealabile analizării altor aspecte procedurale. Ca atare, în raport cu dispozițiile legale menționate anterior, coroborate cu actele dosarului, Înalta Curte va admite excepția de netimbrare, va face aplicarea sancțiunii nulității prevăzute de art. 486 alin. (3) C. proc. civ. și va anula recursul, ca netimbrat.