ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2102/2024

Ședința publică din data de 9 octombrie 2024 asupra cauzei de față, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cauzei Este reprezentat de recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii de ședință din 26.04.2024, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV a civilă în dosar nr. x/2024. 2. Hotărârea pronunțată de Curtea de Apel București Prin încheierea de ședință din 26.04.2024, Curtea de Apel București, secția a IV a civilă a suspendat judecata cauzei în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., constatând că părțile nu s-au prezentat la termenul de judecată și nu s-a formulat o cerere de judecare în lipsă. 3. Calea de atac a recursului exercitată în cauză Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamantul A., arătând că prin soluția de suspendare se urmărește suprimarea vieții sale și că este supus la rele tratamente în penitenciarul în care este încarcerat.

4. Apărările formulate în cauză În cauză nu s-a formulat întâmpinare. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru considerentele ce urmează să fie expuse. Potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ. "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol "Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488". Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus și motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca criticile formulate să se circumscrie motivelor de nelegalitate expres și limitativ reglementate.

În consecință, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate. În speță, se constată că recursul nu numai că nu este încadrat în dispozițiile art. 488 C. proc. civ., dar nici nu conține critici care să poată fi încadrabile în textul legal menționat. Astfel, prin încheierea de ședință din 26.04.2024, s-a dispus suspendarea judecății cauzei în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., față de împrejurarea că la apelul nominal părțile au lipsit, iar la dosar nu exista o cerere de judecată în lipsă.

Fără a indica, în concret, în ce ar consta o eventuală eroare a instanței care a dispus măsura suspendării judecății și fără a expune argumente care să combată această măsură, recurentul învederează doar că prin soluția de suspendare se urmărește suprimarea vieții sale și că este supus la rele tratamente în penitenciarul în care este încarcerat. Prin urmare, față de modalitatea de redactare a cererii de recurs, în cauză nu se pot identifica aspecte de nelegalitate care să poată fi subsumate dispozițiilor art. 488 C. proc. civ., fiind incidentă sancțiunea nulității prevăzută de art. 489 alin. (2) C. proc. civ. Pentru aceste considerente, Înalta Curte va constata nul recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din 26 aprilie 2024 a Curții de Apel București, secția a IV a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nul recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din 26 aprilie 2024 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, pronunțată în dosarul nr. x/2024. Definitivă. Pronunțată astăzi, 9 octombrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.