ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2092/2024

Ședința publică din data de 9 octombrie 2024

asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Este reprezentat de recursul formulat de reclamantul A. împotriva încheierii de ședință din 22.11.2023 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă în dosar nr. x/2010.

Prin încheierea de ședință din 22.11.2023, Curtea de Apel Brașov, secția civilă, în baza art. 155

1

C. proc. civ., a suspendat judecata recursului declarat de reclamantul A., în nume propriu și în numele recurentei B. și a cererii de suspendare executare, împotriva deciziei civile nr. 588/A/10.05.2022, pronunțate de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr. x/2010, pentru neîndeplinirea obligației legale pusă în vedere recurentului, de a preciza valoarea și modul de calcul al pretențiilor formulate pe calea recursului, în vederea stabilirii taxei judiciare de timbru.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamantul A..

Recurentul a solicitat înlăturarea măsurii suspendării judecății, despre care a arătat că este nelegală, întrucât, contrar celor reținute de către instanța care a suspendat judecata, acesta s-a conformat solicitării de a proba masa succesorală pentru stabilirea taxei judiciare de timbru, respectiv a depus două precizări în acest sens, ignorate însă de către instanță.

Mai învederează recurentul că la dosar există probe sub acest aspect, probe care, de asemenea, nu au fost avute în vedere de către instanță. Totodată, valoarea masei succesorale rezultă din dosarul de fond, pe care însă judecătorii din recurs nu au înțeles să-l studieze.

Recurentul învederează că taxa de timbru se stabilește față de toate imobilele despre care se face vorbire în dosarul nr. x/2014, și anume 50% din valoarea acestora, solicitând instanței de recurs să procedeze la stabilirea taxei de timbru.

Mai arată recurentul că înțelege să formuleze cerere de ajutor public judiciar pentru cauțiunea stabilită în mod ilegal la Curtea de Apel Brașov.

Prin întâmpinare, intimații-pârâți C., D., E., F. au solicitat respingerea recursului, ca nefondat. Au arătat că recurentul nu s-a conformat solicitării instanței de a depune la dosar valoarea imobilelor în litigiu pentru a se determina taxa de timbru, ci a depus un înscris prin care a enumerat valoarea unor imobile ce nu constituie obiectul prezentei judecăți. Față de această situație, se impune menținerea măsurii suspendării.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că recursul este inadmisibil, pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

Căile de atac reprezintă mijloace sau remedii juridice procesuale prin intermediul cărora se poate solicita verificarea legalității și temeiniciei hotărârilor judecătorești și, în final, remedierea erorilor săvârșite, constituind astfel pentru părți o garanție a respectării drepturilor lor fundamentale.

Rezultă că împotriva hotărârii judecătorești se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziții imperative, de la care nu se poate deroga, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice cauze care ar putea ține în loc, în mod nedefinit, judecata unui proces.

Recursul este o cale extraordinară de atac, nedevolutivă și nesuspensivă de executare, prin intermediul căreia, în cazurile strict și limitativ prevăzute de lege, se exercită controlul conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile cazului dedus judecății.

Încheierea recurată în prezenta cauză, reprezintă o încheiere prin care s-a suspendat judecata urmare a neîndeplinirii, de către reclamant, a unei obligații procesuale stabilite în sarcina sa de către instanța de judecată, și anume să precizeze valoarea și modul de calcul al pretențiilor formulate pe calea recursului, în vederea stabilirii taxei judiciare de timbru.

În reglementarea dată de vechiul C. proc. civ. (aplicabil cauzei pendinte, raportat la data cererii de chemare în judecată, respectiv 25.11.2010), deși în principiu încheierea de suspendare a judecății poate fi atacată cu recurs pe toată perioada suspendării, atunci când este pronunțată de către o instanță de recurs ea nu mai are deschisă o asemenea cale extraordinară de atac.

În acest sens, sunt incidente dispozițiile art. 244

1

din vechiul C. proc. civ. conform cărora "Asupra suspendării judecării procesului, instanța se va pronunța prin încheiere care poate fi atacată cu recurs în mod separat, cu excepția celor pronunțate în recurs".

Cum în cauză este supusă căii de atac a recursului o încheiere prin care s-a dispus suspendarea judecării cauzei pronunțată de Curtea de Apel Brașov în soluționarea recursului declarat de reclamanți împotriva deciziei nr. 588/A/10.05.2022, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr. x/2010, sunt incidente dispozițiile legale anterior menționate, care închid calea de atac a recursului împotriva unei atare încheieri, fiind fără relevanță temeiul de drept în baza căruia s-a dispus măsura suspendării judecății.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanții A., B. împotriva încheierii de ședință din 22 noiembrie 2023 a Curții de Apel Brașov, secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanții A., B., împotriva încheierii din 22 noiembrie 2023 a Curții de Apel Brașov, secția civilă, pronunțate în dosarul nr. x/2010.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 9 octombrie 2024.