ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 209/2024
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 209/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 31 ianuarie 2024
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani la data de 30 iunie 2021, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâții Administrația Națională a Penitenciarelor București, Ministerul Afacerilor Interne București, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice București, solicitând obligarea la plata de despăgubiri morale în cuantum de 500.000 RON, echivalentul a 100.000 mii de euro pentru rele tratamente la care a fost supusă pentru condițiile necorespunzătoare de reținere și arest preventiv din perioada 28.06.2011- 25.08.2011 în Centru de reținere și arestare preventivă din Inspectoratul Județean de Poliție Botoșani, din perioada 25.08.2011 - 02.12.2011 din Penitenciar Bacău și Penitenciar Botoșani și din perioada de executare a Mandatului de executare nr. x din 3 februarie 2014 din Penitenciar Bacău respectiv 04 februarie 2012 - 10 noiembrie 2014 unde a fost încarcerată în executarea pedepsei de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de luare de mită în vederea îndeplinirii actului de serviciu potrivit Mandatului de executare nr. x din 3 februarie 2014, emis de Tribunalul Botoșani - Executări penale, emis în baza sentinței penale nr. 171 din 27 iunie 2012 pronunțată de Tribunalul Botoșani, secția penală în dosarul penal nr. x/2011 (9 ani închisoare) modificată prin decizia penală nr. 38 din 19 martie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția Penală (3 ani închisoare) rămasă definitivă prin respingerea recursului prin decizia nr. 389 din 31 ianuarie 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală.
La data de 10 septembrie 2021, reclamanta a depus completări la acțiune, prin care a solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâți a Ministerului Justiției București, I.P.J. Botoșani - Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Botoșani, Penitenciarul Bacău și a Penitenciarului Botoșani.
Prin sentința nr. 1420 din 5 noiembrie 2021, Tribunalul Botoșani a respins excepția necompetenței material teritoriale a Tribunalului Botoșani; a respins excepția netimbrării acțiunii, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statului Român prin Ministerul Finanțelor; a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul de Justiție și a respins acțiunea formulată față de acest pârât ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. A admis în parte excepția lipsei calității pasive a pârâților Administrația Națională a Penitenciarelor, Ministerul Afacerilor Interne și a Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani; a respins excepția inadmisibilității acțiunii formulată de pârâții Ministerul Afacerilor Interne și Administrația Națională a Penitenciarelor; a admis excepția prescripției dreptului la acțiune formulată de pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor, Ministerul Afacerilor Interne, Administrația Națională a Penitenciarelor, Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani și Ministerul de Justiție. A respins ca fiind prescrisă, acțiunea civilă având ca obiect acordare despăgubiri pentru condiții necorespunzătoare de detenție, pentru perioada 20.06.2011 - 25.08.2011, 25.08.2011 - 02.12.2011, 04.02.2012 - 10.11.2014 formulată de reclamanta A..
Prin cererea formulată la data de 14 decembrie 2021, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Administrația Națională a Penitenciarelor București, Ministerul Afacerilor Interne București, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice București, Ministerul Justiției București, I.P.J. Botoșani - Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Botoșani, Penitenciarul Bacău și Penitenciarul Botoșani a solicitat îndreptarea erorii materiale strecurate în cuprinsul sentinței civile nr. 1420 din 5 noiembrie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021 al Tribunalului Botoșani, acțiune civilă având ca obiect acordare despăgubiri pentru condiții necorespunzătoare de detenție, pentru perioada 20.06.2011 (corect 29.06.2011) - 25.08.2011, 25.08.2011 - 02.12.2011, 04.02.2012 (corect 04.02.2014) - 10.11.2014.
Reclamanta a solicitat prin cererea de îndreptare a erorilor materiale și completarea hotărârii în sensul motivării hotărârii, apreciind că în mod greșit prima instanță a respins ca fiind prescrisă acțiunea civilă în contradictoriu cu pârâții Penitenciarul Bacău și Penitenciarul Botoșani, care potrivit susținerilor reclamantei, nu au invocat această excepție, prin întâmpinare.
Prin sentința nr. 112 din 28 ianuarie 2022, Tribunalul Botoșani a admis, în parte, cererea de îndreptare eroare materială formulată de reclamanta A.; a dispus îndreptarea erorilor materiale strecurate în sentința civilă nr. 1420 din 5 noiembrie 2021, pronunțată de Tribunalul Botoșani în sensul că:
- La pagina 27 ultimul paragraf se va menționa" în intervalul 25.08.2011-02.12.2011, respectiv 04.02.2014 - 01.11.2014" în loc de "în intervalul 25.08.2011-02.12.2011, respectiv 04.02.2012 - 01.11.2014" cum din eroare s-a consemnat.
- La pagina 28 paragraful 9 se va menționa în mod corect " în baza Mandatului de arestare preventivă numărul 2 A din data de 01.07.2011 emis de Curtea de Apel Suceava, în dosarul nr. x/2011, în loc de "în baza Mandatului de arestare preventivă numărul 2 A din data de 01.07.2011 emis de Curtea de Apel Suceava, în dosarul nr. x/2011".
- la pagina 37 paragraful 7 se va menționa corect "pentru perioada 04.02.2014 - 01.11.2014" în loc de "pentru perioada 04.02.2012 - 01.11.2014" cum din eroare s-a consemnat și a respins cererea de completare hotărâre.
Împotriva sentinței civile nr. 1420 din 05 noiembrie 2021 pronunțată în dosar civil nr. x/2021 al Tribunalului Botoșani, secția I civilă, a formulat apel reclamanta A..
Prin decizia civilă nr. 1379 din 6 decembrie 2022, Curtea de Apel Suceava, secția I civilă a respins excepția netimbrării cererilor de apel. A admis apelul declarat de reclamanta A.. A admis apelul incident declarat de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne București.
A schimbat în parte sentința civilă nr. 1420 din 5 noiembrie 2021, pronunțată de Tribunalul Botoșani, secția I civilă, în sensul că:
A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiției și, în consecință, a respins acțiunea formulată și în contradictoriu cu acest pârât, ca fiind prescrisă.
A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Afacerilor Interne pentru cererea vizând perioada în care reclamanta a fost încarcerată în Centrul de Reținere și Arestare preventivă din cadrul IPJ Botoșani și, în consecință, a respins cererea în contradictoriu cu acest pârât, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
A menținut celelalte dispoziții ale sentinței civile atacate, care nu sunt contrare prezentei decizii.
A respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 112 din data de 28.01.2022, pronunțată de Tribunalul Botoșani, secția I civilă în dosar nr. x/2021.
A respins, ca nefondată, cererea apelantei A. de obligare a intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
La data de 06.02.2023, petenta A. a formulat cerere de completare a dispozitivului deciziei nr. 1379/6.12.2022 pronunțată de Curtea de Apel Suceava în dosarul nr. x/2021.
În motivarea cererii, a făcut trimitere la cele reținute în considerente de Tribunalul Botoșani la pagina 17 paragraf 4 din sentința civilă nr. 1420/05 noiembrie 2021 pronunțată în dosar civil nr. x/2021, cu privire la care nu s-a făcut nicio mențiune în dispozitiv cu privire la acțiunea judecată în contradictoriu cu intimații pârâți Penitenciarul Bacău și Penitenciarul Botoșani, motiv pentru care a formulat, odată cu cererea de îndreptare eroare materială, cerere de completare, care a fost respinsă de instanță prin sentința civilă nr. 112/28.01.2022, pronunțată în dosarul civil nr. x/2021 al Tribunalului Botoșani, secția I civilă, hotărâre apelată.
Prin decizia civilă nr. 365 din 4 aprilie 2023, Curtea de Apel Suceava, secția I civilă a respins cererea de completare a dispozitivului deciziei nr. 1379 din 6 decembrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Suceava.
Calea de atac formulată în cauză
Împotriva deciziei nr. 365 din 4 aprilie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă a declarat recurs reclamanta A..
În cuprinsul cererii de recurs, neîntemeiată în drept, recurenta a susținut că hotărârea atacată este motivată eronat, în sensul că motivele invocate în susținerea cererii de completare trebuiau analizate de curtea de apel, iar decizia trebuia completată cu soluția pronunțată și în contradictoriu și cu intimații-pârâți Penitenciarul Botoșani și Penitenciarul Bacău.
În acest sens, recurenta a arătat că, în realitate, instanțele fondului nu s-au pronunțat asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune în contradictoriu cu intimații menționați, intimați care nu au invocat, prin întâmpinare, această excepție.
Apărările formulate în cauză
Intimații Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani și Administrația Națională a Penitenciarelor au formulat întâmpinări, prin care au invocat excepția netimbrării recursului în raport de dispozițiile art. 24 alin. (1) și art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013, precum și art. 197 C. proc. civ.. Totodată, au invocat și excepția nulității recursului pentru lipsa criticilor de nelegalitate. În subsidiar, au solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Intimatul Penitenciarul Bacău a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Analizând recursul în raport cu actele și lucrările dosarului, criticile și apărările formulate și cu prevederile art. 488 din C. proc. civ., Înalta Curte îl va respinge, pentru considerentele ce succed.
Critica de nelegalitate formulată în cadrul memoriului de recurs, neîncadrată de petentă în ipotezele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., vizează greșita aplicare a normelor de procedură care reglementează completarea dispozitivului hotărârii.
Deși încadrabilă în motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., critica este nefondată.
Înalta Curte are în vedere că litigiul de fond, în care a fost formulată această cerere de completare a dispozitivului, are ca obiect acțiunea reclamantei în obligarea pârâților Administrația Națională a Penitenciarelor București, Ministerul Afacerilor Interne București, Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice București, Ministerului Justiției București, I.P.J. Botoșani - Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Botoșani, Penitenciarul Bacău și Penitenciarul Botoșani la plata de despăgubiri morale în cuantum de 500.000 RON, echivalentul a 100.000 mii de euro pentru rele tratamente la care a fost supusă pentru condițiile necorespunzătoare de reținere și arest preventiv din perioada 28.06.2011- 25.08.2011.
Prima instanță a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul de Justiție și a respins acțiunea formulată față de acest pârât ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. A admis în parte excepția lipsei calității pasive a pârâților Administrația Națională a Penitenciarelor, Ministerul Afacerilor Interne și a Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani; a respins excepția inadmisibilității acțiunii formulată de pârâții Ministerul Afacerilor Interne și Administrația Națională a Penitenciarelor; a admis excepția prescripției dreptului la acțiune formulată de pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor, Ministerul Afacerilor Interne, Administrația Națională a Penitenciarelor, Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani și Ministerul de Justiție. A respins ca fiind prescrisă, acțiunea civilă.
Instanța de prim control judiciar a admis apelul declarat de reclamanta A. și apelul incident declarat de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne București. A schimbat în parte sentința civilă nr. 1420 din 5 noiembrie 2021, pronunțată de Tribunalul Botoșani, secția I civilă, în sensul că:
A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiției și, în consecință, a respins acțiunea formulată și în contradictoriu cu acest pârât, ca fiind prescrisă.
A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Afacerilor Interne pentru cererea vizând perioada în care reclamanta a fost încarcerată în Centrul de Reținere și Arestare preventivă din cadrul IPJ Botoșani și, în consecință, a respins cererea în contradictoriu cu acest pârât, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
A menținut celelalte dispoziții ale sentinței civile atacate, care nu sunt contrare prezentei decizii.
După pronunțarea hotărârii, reclamanta a formulat cerere de completare, întemeiată pe prevederile art. 444 C. proc. civ., prin care a arătat că, în dispozitivul hotărârii nu s-a făcut nicio referire cu privire la acțiunea formulată în contradictoriu cu Penitenciarul Bacău și cu Penitenciarul Botoșani, deși a solicitat introducerea acestora în cauză prin cererea modificatoare a cererii inițiale. Totodată, a arătat că acești doi pârâți nu au invocat, prin întâmpinare, excepția prescripției dreptului material la acțiune, astfel că, în contradictoriu cu aceștia, instanța nu trebuia să respingă acțiunea, ca prescrisă.
Prin decizia atacată, curtea de apel a respins cererea de completare a dispozitivului, reținând că partea nu poate solicita remedierea pretinsei deficiențe prin intermediul cererii de completare a hotărârii, cale în care nu poate fi invocată omisiunea instanței de a analiza motive de apel.
Înalta Curte constată că reținerea curții de apel este una corectă, aceasta făcând o interpretare și aplicare judicioasă a normelor legale care reglementează procedura completării dispozitivului.
Prealabil, se constată că cele afirmate de petentă în argumentarea cererii de completare a dispozitivului sunt, în realitate, nemulțumiri ale acesteia cu privire la modalitatea în care i-a fost soluționată acțiunea, și au constituit motive de apel cu care a investit instanța de prim control judiciar. Aceste motive de apel au făcut obiectul analizei curții de apel, în evaluarea temeiniciei și legalității sentinței civile nr. 1420 din 5 noiembrie 2021, pronunțate de Tribunalul Botoșani, și au fost respinse, ca neîntemeiate.
Însă, chiar și în condițiile în care instanța de apel nu s-ar fi pronunțat asupra acestor motive de apel, ele nu pot face obiectul procedurii de completare dispozitivului, raportat la dispozițiile art. 444 C. proc. civ.
Completarea dispozitivului hotărârii reprezintă o procedură specifică în cadrul procesului civil, prevăzută pentru a remedia anumite omisiuni ale instanței de judecată. Această procedură este reglementată de normele procesuale și poate fi utilizată numai în anumite circumstanțe bine definite.
Potrivit dispozițiilor art. 444 alin. (1) C. proc. civ. "Dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare".
Interpretarea prevederilor legale mai sus evocate relevă că, pentru a fi incidente, este necesar ca o condiție sine qua non, să existe omisiunea instanței în ce privește nepronunțarea asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu, ori asupra unei cereri conexe sau incidentale.
Or, motivele de apel sunt argumentele prezentate de partea nemulțumită de hotărârea instanței de fond, prin care aceasta urmărește să demonstreze că hotărârea a fost greșit pronunțată și că trebuie modificată sau anulată.
Este important de subliniat că motivele de apel nu constituie cereri principale sau accesorii și nici conexe sau incidentale, ci reprezintă justificări ale solicitării de modificare a hotărârii apelate. Ele nu sunt obiectul unei pronunțări directe în dispozitivul hotărârii, ci sunt evaluate în motivarea deciziei instanței de apel, iar dacă instanța de apel nu examinează toate motivele invocate, aceasta duce, cel mult, la un temei pentru exercitarea unor alte căi de atac, cum ar fi recursul.
Drept urmare, se constată, în acord cu cele reținute prin decizia atacată, că în prezenta cauză nu suntem în prezența unei omisiuni legate de nepronunțarea instanței asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu, ori asupra unei cereri conexe sau incidentale care să presupună intervenția instanței în vederea completării dispozitivului.
Pentru aceste considerente, reținând că hotărârea atacată a fost dată cu aplicarea corectă a legii pe aspectele contestate și că, astfel, nu este îndeplinită condiția ipotezei de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat și îl va respinge ca atare, în baza art. 496 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petenta A. împotriva deciziei nr. 365 din 04 aprilie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 31 ianuarie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.