ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2064/2024

HOTĂRÂRE

08.05.2024

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2024
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2064/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 8 mai 2024

Asupra conflictului negativ, constată următoarele:

I. Cererea de chemare în judecată:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 07.06.2023, sub nr. x/2023, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională Anti Doping a solicitat anularea hotărârii Comisiei de Scutiri de Uz Terapeutic din cadrul ANAD f.n./13.07.2022 comunicată la data de 06.09.2022 în primă instanță și în procedura apelului, a deciziei nr. 11/22.03.2023 a Comisiei de Apel de pe lângă Secretariatul General al Guvernului în dosarul nr. x/2022 - Apel, comunicată la data de 05.05.2023 și admiterea integrală a cererii de emitere a unei Scutiri de Uz Terapeutic cu efect retroactiv, astfel cum a fost formulată. Totodată a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

II. Hotărârea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal:

Prin notele de ședință depuse la data de 17.11.2023 reclamantul a invocat excepția necompetenței funcționale a secției a VIII-a contencios administrativ și fiscal, solicitând declinarea cauzei în favoarea secției Curții de Apel București sesizate de acesta prin acțiune, respectiv secția a VI-a civilă.

Prin sentința civilă nr. 1727/17.11.2023 Curtea de Apel, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale procesuale a secției a VIII-a și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Secțiilor a V-a sau a VI-a Civile din cadrul Curții de Apel București - specializate în materia litigiilor cu profesioniști.

În motivare Curtea de Apel, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a reținut că în ceea ce privește competența materială procesuală, aceasta este determinată de natura civilă a raportului juridic dedus judecății, astfel încât competența de soluționare revine secțiilor din cadrul Curții de Apel București specializate în materia litigiilor cu profesioniști.

A mai arătat că, prin raportare la obiectul și cauza cererii de arbitrare, ținând seama de natura raportului juridic intervenit între părți, care stă la baza fundamentării pretențiilor reclamantului, nu poate fi reținută incidența Legii nr. 554/2004 și implicit competența instanței de contencios administrativ.

III. Hotărârea Curții de Apel București, secția a VI-a civilă

Învestită prin declinare, Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă a pronunțat sentința civilă nr. 36 F din 28 martie 2024 prin care a admis excepția necompetenței materiale procesuale a secției a VI-a civilă, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea uneia dintre Secțiile a III-a sau a IV-a civilă din cadrul Curții de Apel București.

În motivare, Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă a reținut că raportat la natura și obiectul cererii de anulare a hotărârii arbitrale, aceasta nu prezintă elemente comune cu tipurile de litigii prevăzute de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 76/2011, având în vedere Decizia nr. 18/17.10.2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție într-un recurs în interesul legii.

Pentru a se pronunța astfel, Curtea a reținut că, relativ la natura litigiului, raportul juridic dedus judecății este unul civil, izvorât din participarea la activități sportive în temeiul unei convenții civile și încălcarea prevederilor în materie de anti-doping.

Curtea a mai învederat și că, în prezenta cauză, nu sunt deduse judecății probleme litigioase care să facă necesară aplicarea unor dispoziții de drept material ce intră în competența materială procesuală a secției specializate, invocarea de către reclamant a calității de profesioniști a părților nefiind relevantă întrucât, pe de o parte, competența se stabilește în funcție de obiectul sau natura litigiului, iar pe de altă parte, părțile nu au calitatea de profesionist în sensul avut în vedere de art. 3 alin. (2-3) C. civ.

IV. Hotărârea Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie:

Învestită prin declinare, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a pronunțat sentința civilă nr. 72 din 10 iunie 2024 prin care a admis excepția necompetenței materiale procesuale a secției a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, invocată de reclamant prin notele de ședință depuse în cauză și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea secției a VIII-a contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.

A constatat ivit conflictul negativ de competență și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

Pentru a se pronunța astfel, a reținut că în prezenta cauză comisia de apel nu a funcționat în calitate de jurisdicție alternativă având un caracter privat, ci de jurisdicție administrativă specială, iar acțiunea în anulare nu vizează o hotărâre arbitrală, ci o decizie a unei jurisdicții administrative speciale.

A concluzionat că devin incidente dispozițiile Legii nr. 554/2004, iar potrivit art. 10 alin. (1) din această lege, având în vedere că pârâta este o autoritate publică centrală, competența material procesuală de soluționare a cauzei revine primei instanțe învestite, respectiv Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

V. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Cu privire la conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul pricinii în care s-a ivit conflictul negativ de competență este generat de cauza având ca obiect anularea hotărârii Comisiei de Scutiri de Uz Terapeutic din cadrul Agenției Naționale Anti Doping f.n./13.07.2022, a deciziei nr. 11/22.03.2023 a Comisiei de Apel de pe lângă Secretariatul General al Guvernului în dosarul nr. x/2022 și admiterea integrală a cererii de emitere a unei Scutiri de Uz Terapeutic cu efect retroactiv.

Conflictul negativ de competență ivit între secția de contencios administrativ și secțiile civilă și, respectiv, cea specializată în litigii cu profesioniști ale aceleiași curți de apel a fost generat de aprecierea diferită a instanțelor de judecată aflate în conflict asupra naturii actului contestat - dacă este vorba despre un act emis în regim de putere publică sau de un arbitraj civil -, respectiv asupra relevanței eventualei calități de profesionist a părților litigante.

Pentru rezolvarea prezentului conflict de competență este necesar a se realiza distincția între procedurile jurisdicționale administrative prevăzute de art. 6 din Legea 554/2004 și procedura de soluționare a litigiilor prevăzută de Legea 310/2022 privind prevenirea și combaterea dopajului în sport.

Astfel, pe de o parte, potrivit art. 6 alin. (1) din Legea 554/2004, jurisdicțiile administrative speciale sunt facultative și gratuite.

Pe de altă parte, conform art. 28 alin. (1) din Legea 310/2021 Agenția Națională Anti Doping asigură aplicarea procedurii de acordare a scutirilor pentru uz terapeutic pentru sportivii de nivel național sau pentru sportivii rezidenți pe teritoriul României, dar care nu sunt de nivel internațional, la solicitarea scrisă a acestora, în conformitate cu procedura descrisă în standardul internațional de acordare a scutirii de uz terapeutic al B..

Alineatul (2) al art. 28 menționat anterior, prevede că în situația în care Agenția Națională Anti Doping refuză solicitarea, sportivul poate formula apel doar la comisia de apel, iar art. 110 alin. (3) din Legea 310/2021 stabilește categoriile de decizii care pot fi atacate cu această cale de atac.

Conform art. 68 din Legea 310/2021, pentru soluționarea cauzelor de către Comisia de Audiere se percepe o taxă de audiere al cărui cuantum se stabilește prin ordin al președintelui Agenției Naționale Anti Doping.

Art. 69 din legea menționată reglementează componența Comisiei de Apel, durata mandatului, incompatibilități precum și calitatea acestora de membri independenți.

În raport de dispozițiile de lege menționate, Înalta Curte concluzionează că, în timp ce o procedură administrativ-jurisdicțională în sensul Legii nr. 554/2004 este facultativă și gratuită, dimpotrivă, cea prevăzută de Legea 310/2021 este obligatorie (nu e permisă ocolirea ei și adresarea direct către instanță) și supusă unor taxe stabilite de președintele Agenției Naționale Anti Doping .

Prin urmare, procedura instituită prin Legea 310/2021 nu poate fi considerată o procedură administrativ-jurisdicțională, ci un arbitraj instituționalizat.

Având în vedere că în speță, obiectul litigiului este dat de acțiunea în anulare formulată împotriva hotărârii Comisiei de Scutiri de Uz Terapeutic din cadrul Agenției Naționale Anti Doping, a deciziei nr. 11/22.03.2023 a Comisiei de Apel de pe lângă Secretariatul General al Guvernului și admiterea integrală a cererii de emitere a unei Scutiri de Uz Terapeutic cu efect retroactiv, acte emise în procedura obligatorie prevăzută de Legea 310/2021, competența de soluționare revine secției civile și nu instanței de contencios administrativ.

Relativ la natura litigiului, Curtea mai reține că raportul juridic dedus judecății este unul civil, izvorând din participarea la activități sportive în temeiul unei convenții civile și încălcarea prevederilor în materie anti-doping.

Având în vedere considerentele expuse, în aplicarea dispozițiilor art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența materială procesuală de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.