ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2035/2024

Ședința publică din data de 01 octombrie 2024

Asupra conflictului negativ de competență:

I. Circumstanțele cauzei:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei-Cluj Napoca la data de 22.03.2024 de către reclamantul A., în contradictoriu cu intimatul B., pe calea ordonanței președințiale, s-a solicitat în baza art. 167 C. civ. numirea unui curator special în persoana reclamantului, până la soluționarea dosarului nr. x/2024 aflat pe rolul Judecătoriei Cluj Napoca.

În drept, reclamantul a invocat prevederile art. 164 C. civ.

2.1. Prin sentința civilă nr. 10796 din 12 iulie 2024, Judecătoria Cluj-Napoca, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Mureș.

Instanța a reținut că, potrivit informațiilor DEPABD domiciliul intimatei se află în Municipiul Târgu Mureș aflat în circumscripția Judecătoriei Târgu Mureș, iar reședința acesteia se află în Gilău.

Astfel, în baza dispozițiilor art. 114 C. proc. civ. care prevăd că Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită", competența fiind de ordine publică, Judecătoria Cluj-Napoca a reținut că prezenta cerere se soluționează de instanța în cărei circumscripție teritorială se află domiciliul persoanei protejate, în speță Judecătoria Târgu-Mureș

2.2. Învestită cu soluționarea cauzei prin declinare de competență, Judecătoria Târgu-Mureș, secția civilă, prin sentința civilă nr. 7989 din 25 iulie 2024, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu; a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca; a constatat ivit conflictul negativ de competență între Judecătoria Târgu Mureș și Judecătoria Cluj Napoca; a dispus suspendarea cauzei și sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Târgu-Mureș că noțiunea de "domiciliu" trebuie interpretată în sens larg, ca locuință efectivă, în raport de interesul asigurării unei bune administrări a justiției, motiv pentru care nu poate fi restrânsă la acea locuință a persoanei care este menționată în actul de identitate și nu poate fi condiționată de existența intenției expres manifestate de o persoană, în sensul de a-și stabili locuința principală într-un anumit loc.

Instanța, a reținut că potrivit contractul pentru acordarea de servicii sociale nr. 38/18.12.2023 intimata se afla instituționalizată în cadrul C. din comuna Gilău, str. x, Gilău, jud. Cluj, pentru o perioada neterminată aspect ce îi conferă acestuia valoare juridică de domiciliu, motiv pentru care a apreciat că în cauză, este competentă Judecătoria Cluj Napoca.

II. Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Huedin, în considerarea argumentelor ce succed:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj Napoca reclamantul A. a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună numirea sa în calitate curator special intimatei B., până la soluționarea dosarului nr. x/2024 aflat pe rolul Judecătoriei Cluj Napoca ce are ca obiect instituire tutelă specială față de aceeași intimată.

Față de obiectul acțiunii, în raport de care se stabilește competența instanței, Înalta Curte constată că sunt incidente prevederile art. 936 C. proc. civ., conform cărora "cererea de instituire a consilierii judiciare sau a tutelei speciale cu privire la o persoană se soluționează de instanța de tutelă în a cărei circumscripție aceasta își are domiciliul".

În speță, instanțele aflate în conflict au apreciat în mod concordant că sunt aplicabile dispozițiile art. 114 C. proc. civ., normă specială, ce instituie o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței în a cărei circumscripție teritorială are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.

Conflictul negativ de competență a fost determinat de interpretarea diferită a sintagmei "domiciliul sau reședința persoanei ocrotite" în cauza dedusă judecății, cu privire la o persoană care nu se poate îngriji singură de interesele sale, aflată internată pe o durată nedeterminată într-un centru de îngrijire și furnizare de servicii sociale.

Înalta Curte observă că art. 91 din C. civ. prevede modalitățile în care se face dovada domiciliului și a reședinței. Astfel, primul alineat - dovada domiciliului și a reședinței se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate - stabilește regula conform căreia dovada domiciliului și a reședinței se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate, în timp ce alineatul al treilea - dispozițiile alin. (2) nu se aplică în cazul în care domiciliul sau reședința a fost cunoscută prin alte mijloace de cel căruia i se opune - instituie excepția, prevederile acestuia avându-și fundamentul în împrejurarea că mențiunile din cartea de identitate referitoare la domiciliul și reședința persoanei nu au caracter constitutiv în ce privește determinarea acestora, ci numai caracter de evidență a persoanei respective. Ca urmare, domiciliul sau reședința vor putea fi dovedite cu orice mijloc de probă, chiar și atunci când prin aceasta se combat mențiunile corespunzătoare făcute în actul de identitate.

Totodată, art. 87 C. civ. prevede că "domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală".

Din interpretarea dispozițiilor legale sus-menționate rezultă că în accepțiunea C. civ., prin noțiunea "domiciliu" trebuie să se înțeleagă locuința unde se găsește în fapt în mod statornic persoana ocrotită, pentru a-i putea fi asigurat și respectat dreptul la apărare.

Prin raportare la scopul pentru care legiuitorul a stabilit competența instanței de tutelă de la domiciliul persoanei reprezentate în soluționarea cererii având ca obiect instituirea tutelei speciale, anume de a facilita accesul acestor persoane aflate în situații speciale la instanță, precum și la semnificația noțiunii "domiciliu" dată de normele C. civ., rezultă că aspectul relevant pentru determinarea competenței teritoriale este reprezentat de locuința efectivă a persoanei ocrotite.

Conform aspectelor factuale relevate de reclamant prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 22 martie 2024 și confirmate de înscrisurile existente la dosar (contractul pentru acordarea de servicii sociale nr. 38/18.12.2023 - dosarul Judecătoriei Cluj-Napoca) intimata este internată din 18.12.2023 (art. 4 din contract), pentru o perioadă nedeterminată în C. S.R.L., cu sediul în comuna Gilău, Județul Cluj, iar conform documentelor medicale aceasta suferă de mai multe afecțiuni.

În raport de aceste împrejurări, Înalta Curte va ține seama de locuința efectivă a persoanei ocrotite, prin raportare la necesitățile probatorii și la măsurile de ocrotire ce trebuie dispuse în cauză, având în vedere că pârâta se află pentru o perioadă nedeterminată în centrul de îngrijire, nefiind beneficiara unei internări obișnuite, ci a uneia impuse de deficiențele cauzate de boala de care aceasta suferă.

Pentru argumentele prezentate, având în vedere faptul că C. S.R.L este situat în comuna Gilău, din circumscripția Judecătoriei Huedin, în aplicarea art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Huedin.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Huedin.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 01 octombrie 2024.