ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 88/2024

HOTĂRÂRE

17.01.2024

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2024
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 88/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 17 ianuarie 2024

asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la data de 25.05.2023 sub nr. x/2023, petentul A. a solicitat instanței instituirea măsurii consilierii judiciare față de intimatul A. și numirea, în calitate de tutore, a doamnei B..

În drept, au fost invocate prevederile art. 164 și urm. C. civ., art. 936 și urm. C. proc. civ.

Prin notele scrise depuse la data de 20.06.2023, petentul a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Cluj-Napoca, arătând că, la data de 12.06.2023, intimatul s-a mutat din Cluj-Napoca în Brașov.

II. Hotărârile care au generat conflictul de competență

Prin sentința nr. 7962/12.07.2023, Judecătoria Cluj-Napoca a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brașov.

A reținut instanța că din verificările efectuate în baza de date DEPABD, intimatul A. are domiciliul în județul Brașov începând din anul 1975 și până în prezent. Potrivit celor arătate de petent prin notele scrise, intimatul a locuit în județul Cluj până la data de 12.06.2023, când s-a mutat la adresa din municipiul Brașov.

Potrivit art. 936 C. proc. civ., cererea de instituire a consilierii judiciare sau a tutelei speciale cu privire la o persoană se soluționează de instanța de tutelă în a cărei circumscripție aceasta își are domiciliul.

Potrivit art. 87 C. civ., domiciliul persoanei fizice, in vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că iși are locuința principală.

Art. 936 C. proc. civ. trimite la noțiunea de domiciliu, astfel cum este reglementată de art. 87 C. civ., indisolubil legată de existența intenției manifestate de către o persoană, in sensul de a-și stabili locuința principală intr-un anumit loc. Adresa cu privire la care există prezumția legală că persoana și-a manifestat intenția de a-și stabili domiciliul este cea menționată in cuprinsul actului de identitate.

În cauza dedusă judecății, la data introducerii cererii de chemare în judecată, intimatul avea domiciliul în municipiul Brașov, fiind fără relevanță faptul că, la acel moment, locuia faptic în comuna Chinteni, județul Cluj.

Prin sentința nr. 11464/29.11.2023, Judecătoria Brașov a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, a constatat conflictul negativ și a înaintat dosarul pentru soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.

A reținut instanța că potrivit art. 114 alin. (1) C. proc. civ., "Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită".

Noțiunea de persoane ocrotite este definită de art. 105 C. civ. și cuprinde minorii și cei care, deși capabili, din cauza bătrâneții, a bolii sau a altor motive prevăzute de lege nu pot să își administreze bunurile și nici să își apere interesele în condiții corespunzătoare. Ocrotirea majorului se realizează conform art. 106 alin. (2) C. civ. prin instituirea măsurii consilierii judiciare sau a tutelei speciale ori a curatelei sau a unei alte măsuri prevăzute de lege.

Cauza de față, având ca obiect tutelă specială, vizează o măsură de ocrotire a persoanei fizice, în sensul art. 106 C. civ., astfel încât competența de soluționare este reglementată de dispozițiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ. și revine instanței în a cărei circumscripție își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.

În speță, potrivit probatoriului de la dosar, intimatul avea locuința, la data sesizării instanței (25.05.2023), în comuna Chinteni, județul Cluj. În acest sens considerentele instanței de trimitere și biletul de ieșire din spital depus la dosar, care atestă că intimatul a fost internat la Spitalul de Urgență Cluj în perioada 26.05-12.06.2023. Deși intimatul are domiciliul în municipiul Brașov, după cum rezultă din verificările DEPABD efectuate în dosarul declinat, acest lucru nu este de natură să conducă la stabilirea competenței în favoarea Judecătoriei Brașov.

Prin urmare, instanța de tutelă competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Cluj ca instanță în a cărei rază teritorială se află domiciliul persoanei ocrotite.

III. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, pentru următoarele argumente:

Obiectul cauzei este reprezentat de solicitarea petentului A. de instituire a tutelei în ce-l privește pe tatăl său, A., cererea fiind întemeiată pe dispozițiile art. 164 și urm. C. civ., tutorele indicat fiind soția intimatului, B..

Potrivit alin. (1) al art. 164 C. civ., indicat ca temei juridic al cererii de chemare în judecată, "Majorul care nu se poate îngriji singur de interesele sale din cauza unei deteriorări a facultăților mintale, temporare sau permanente, parțiale sau totale, stabilite în urma evaluării medicale și psihosociale, și care are nevoie de sprijin în formarea sau exprimarea voinței sale poate beneficia de consiliere judiciară sau tutelă specială, dacă luarea acestei măsuri este necesară pentru exercitarea capacității sale civile, în condiții de egalitate cu celelalte persoane."

În ce privește competența de soluționare a unei astfel de acțiuni, dispozițiile art. 936 C. proc. civ. statuează că "Cererea de punere sub interdicție judecătorească a unei persoane se soluționează de instanța de tutelă în a cărei circumscripție aceasta își are domiciliul".

Aceste dispoziții se coroborează cu cele ale art. 114 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora "dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenta instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită".

Totodată, art. 87 C. civ. prevede că "Domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală", iar, conform art. 89 din același cod, "(1) Stabilirea sau schimbarea domiciliului se face cu respectarea dispozițiilor legii speciale; (2) Stabilirea sau schimbarea domiciliului nu operează decât atunci când cel care ocupă sau se mută într-un anumit loc a făcut-o cu intenția de a avea acolo locuința principală; (3) Dovada intenției rezultă din declarațiile persoanei făcute la organele administrative competente să opereze stabilirea sau schimbarea domiciliului, iar în lipsa acestor declarații, din orice alte împrejurări de fapt".

Din interpretarea coroborată a dispozițiilor legale enunțate rezultă că noțiunea domiciliu la care face trimitere art. 87 C. civ. vizează, în sens procesual, locuința unde se găsește în fapt persoana a cărei ocrotire se solicită, urmărind asigurarea respectării dreptului la apărare și facilitarea administrării probatoriului în vederea soluționării cauzei.

Prin urmare, noțiunea de domiciliu trebuie interpretată în sens larg, prezentând relevanță nu atât locuința înscrisă în actul de identitate, ci adresa unde partea locuiește efectiv.

Astfel, chiar dacă în cartea de identitate a intimatului este înscris un domiciliu aflat în raza teritorială a Judecătoriei Brașov, în fapt, așa cum s-a arătat prin cererea de chemare în judecată, dar cum rezultă și din adresele emise către intimat de diverse autorități, biletul de ieșire din spital, adresa DEPABD rezultă că la data introducerii acțiunii (25.05.2023), acesta locuia efectiv în sat Chinteni, comuna Chinteni, Strada x nr. 11, județul Cluj, fiind fără relevanță, din perspectiva stabilirii competenței, adresa din actul de identitate.

Împrejurarea că ulterior învestirii instanței, intimatul locuiește la o altă adresă nu este de natură a conduce la o schimbare de competență, întrucât ar însemna că ori de câte ori partea își schimbă locuința, în mod corespunzător să se schimbe și competența instanței, ceea ce nu poate fi primit.

Nu în ultimul rând este de observat că adresa indicată în cererea introductivă de instanță este cea la care locuiește fiul intimatului, adică titularul prezentei acțiuni, adresă la care, din motive obiective, intimatul a locuit o bună perioadă de timp. Totodată, în ședința publică din 01.11.2023, intimatul a arătat că a locuit în comuna Chinteni vreme de 14 ani, până în iunie 2023, rezultând că la momentul prezentului demers judiciar locuința în fapt a acestuia era în raza teritorială a Judecătoriei Cluj-Napoca, învestirea acestei instanțe realizându-se conform legii.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.