ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 25.09.2024

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1994/2024

HOTĂRÂRE
25.09.2024
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1994/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 25 septembrie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Brașov sub numărul de dosar x/25.04.2023, petentul A. a solicitat instanței instituirea măsurii de ocrotire a curatelei în favoarea intimata B. și desemnarea sa ca tutore pentru aceasta.

Prin încheiera din camera de consiliu de la 27 iulie 2023, Judecătoria Brașov a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București, reținând, în esență, incidența art. 114 alin. (2) din C. proc. civ. și faptul că persoana ocrotită își are domiciliul la Centrul de ocrotire din București, situat în circumscripția teritorială a Judecătoriei Sectorului 3 București.

Prin sentința civilă nr. 3507 din 8 aprilie 2024, Judecătoria Sectorului 3 București a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența în favoarea Judecătoriei Brașov, reținând, în esență, incidența art. 114 din C. proc. civ. și faptul că persoana ocrotită este internată doar temporar la Centrul de ocrotire din București, fapt pentru care a reținut că este competentă instanța de la domiciliul din cartea de identitate a persoanei ocrotite, respectiv Judecătoria Brașov.

Constatând ivit conflictul negativ de competență, Judecătoria Sectorului 3 București a suspendat judecata si a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Soluționând conflictul negativ de competență, Înalta Curte va stabili că instanța competentă teritorial să soluționeze acțiunea de față este Judecătoria Sectorului 3 București, pentru următoarele considerente:

Instanțele aflate în conflict au reținut în concordanță aplicabilitatea dispozițiilor art. 114 alin. (1) din C. proc. civ., "Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită’’, însă chestiunea care a determinat declinările reciproce de competență a privit interpretarea diferită, atribuită noțiunii de domiciliu în situația particulară din speță. Judecătoria Brașov s-a raportat la domiciliul de fapt al intimatei, iar Judecătoria Sectorului 3 București a dat prevalență domiciliului care figurează înscris în actul de identitate, câtă vreme nu a fost probată intenția de a stabili domiciliul la unitatea spitalicească unde se află internată partea.

Astfel cum este reglementat în art. 87 C. civ., domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde acesta declară că își are locuința principală.

Art. 91 din același act normativ prevede că "Dovada domiciliului și a reședinței se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate. În lipsa acestor mențiuni ori atunci când acestea nu corespund realității, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reședinței nu va putea fi opusă altor persoane. Dispozițiile alin. (2) nu se aplică în cazul în care domiciliul sau reședința a fost cunoscută prin alte mijloace de cel căruia i se opune".

Înalta Curte reține că noțiunea de domiciliu la care fac trimitere textele de lege enunțate mai sus vizează, în sens procesual, locuința unde se găsește în fapt persoana a cărei ocrotire se solicită, pentru a-i putea fi asigurat și respectat dreptul la apărare și pentru a se putea facilita administrarea probatoriului în vederea soluționării cauzei. Așadar, această noțiune trebuie interpretată în sens larg, prezentând relevanță nu atât locuința statornică sau principală a acestei persoane, ci adresa unde locuiește efectiv.

Din actele dosarului, rezultă că intimata este instituționalizată din 04.05.2022 la Centrul rezidențial pentru persoane vârstnice din București, Drumul Lunca Ozunului, nr. 27-29.

Astfel, în scopul determinării competenței teritoriale, Înalta Curte va ține seama de locuința efectivă a persoanei ocrotite, prin raportare la necesitățile probatorii și la măsurile de ocrotire ce trebuie dispuse în cauză, circumstanțe în raport de care domiciliul menționat în cartea de identitate, respectiv în Municipiul Brașov, apare ca fiind lipsit de relevanță.

Cum intimata locuiește efectiv pe raza Sectorului 3 București, care se află în circumscripția teritorială a Judecătoriei Sectorului 3 București, aceasta este instanța competentă teritorial să soluționeze cererea de instituire a curatelei.

În raport cu considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 135 din C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 25 septembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2025-09-18
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1527/2025
Ședința publică din data de 18 septembrie 2025 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată: 1. Obiectul cauzei La 29 februarie 2024, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (2) din Legea nr. 140/2022, Judecătoria Sectorulu
ÎCCJ 2025-12-09
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2301/2025
Ședința publică din data de 9 decembrie 2025 Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei: 1. Obiectul cauzei: Prin sentința civilă nr. 1286/2014, pronunțată în dosarul nr. x/2013 Judecăt
ÎCCJ 2024-01-18
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 126/2024
Ședința publică din data de 18 ianuarie 2024 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, reține următoarele: 1. Obiectul cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Galați la 19 septembrie 2022, sub nr. x/2022, reclaman
ÎCCJ 2025-09-18
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1534/2025
Ședința publică din data de 18 septembrie 2025 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată: 1. Obiectul cauzei La 29 februarie 2024, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (2) din Legea nr. 140/2022, Judecătoria Sectorulu
ÎCCJ 2024-04-11
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1032/2024
Ședința publică din data de 11 aprilie 2024 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată: 1. Obiectul cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București la 20 martie 2024, reclamanta A. a solicit
Sursă