ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2032/2024
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2032/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 1 octombrie 2024
Asupra conflictului negativ de față, constată următoarele:
I. Cererea:
Prin cererea înregistrată la 30 aprilie 2024 pe rolul Judecătoriei Lehliu-Gară, reclamanta A. a chemat în judecată, pe calea ordonanței președințiale, pe pârâtul B., solicitând să se dispună:
- stabilirea locuinței minorei C., la domiciliul reclamantei în jud. Călărași, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive în dosarul prin care a formulat cerere de modificare a măsurilor privind minora, dosar înregistrat pe rolul Judecătoriei Lehliu-Gară;
- suplinirea acordului pârâtului pentru transferul minorei de la grădinița la care este în prezent, la o altă grădiniță corespunzător noului domiciliu;
- suplinirea acordului pârâtului pentru transferul minorei la alt medic de familie;
- sistarea obligației de întreținere a reclamantei stabilită conform convenției încheiată în procedura divorțului cu copii minori nr. 1411/19.05.2023 D.;
- obligarea pârâtului să contribuie la creșterea și educarea minorei prin asigurarea celor necesare traiului și, după caz, a cheltuielilor pentru educare, învățătură și pregătire profesională, cu o suma de bani reprezentând 1/4 din venitul sau net, începând cu data introducerii acțiunii, până la soluționarea definitivă a dosarului de fond.
II. Hotărârea Judecătoriei Lehliu-Gară:
Prin sentința civilă nr. 923 din 16 mai 2024 pronunțată de Judecătoria Lehliu-Gară, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale, invocată de pârât, și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Ploiești.
Pentru a pronunța această soluție, instanța, în aplicarea dispozițiilor art. 998 C. proc. civ. și art. 114 alin. (1) C. proc. civ., a reținut că minora a fost luată de reclamantă în cadrul programului de legături personale convenit între părți în convenția de desfacere a căsătoriei prin acord, însă acest aspect nu are semnificația stabilirii locuinței obișnuite, efective a copilului la mamă, cât timp acesta este integrat în mediul social și familial de la locuința tatălui din com. Ariceștii Rahtivani, jud. Prahova, care este părintele rezident, conform convenției părților, aceasta fiind locuința stabilă a minorei la data sesizării instanței.
III. Hotărârea Judecătoriei Ploiești:
Învestită prin declinare, Judecătoria Ploiești a pronunțat sentința civilă nr. 6055 din 6 iunie 2024, prin care a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a pricinii în favoarea Judecătoriei Lehliu-Gară și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării regulatorului de competență.
În motivare, instanța a reținut că, din susținerile părților și din cuprinsul referatelor de anchetă socială, reiese că, în fapt, la momentul formulării cererii de ordonanță președințială, minora locuia cu reclamanta în comuna Ileana, jud. Ilfov, concluzionând că revine Judecătoriei Lehliu-Gară competența de soluționare a cererii, aceasta fiind și cea mai bine plasată din punct de vedere teritorial să judece cauza, având în vedere că minora se află în prezent la mamă.
IV. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:
Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Obiectul prezentului regulator de competență îl reprezintă conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Ploiești și Judecătoria Lehliu-Gară, în legătură cu soluționarea cauzei având ca obiect ordonanță președințială - stabilirea locuinței minorei la mamă până la pronunțarea unei soluții definitive în procesul de fond, având ca obiect stabilirea exercitării autorității părintești și stabilire domiciliu minor.
În cauză, persoana ocrotită este minora C., în interesul căreia reclamanta, mama acesteia, a promovat acțiunea, solicitând ca, pe cale de ordonanță președințială, instanța să dispună în mod provizoriu, până la soluționarea dosarului de fond, stabilirea locuinței minorei la domiciliul reclamantei, suplinirea acordului pârâtului pentru transferul minorei de la grădinița la care este în prezent, la o altă grădiniță corespunzător noului domiciliu, suplinirea acordului pârâtului pentru transferul minorei la alt medic de familie, sistarea obligației de întreținere a reclamantei stabilită conform convenției încheiată în procedura divorțului cu copii minori nr. 1411/19.05.2023 D. și obligarea pârâtului să contribuie la creșterea și educarea minorei prin asigurarea celor necesare traiului și, după caz, a cheltuielilor pentru educare, învățătură și pregătire profesională, cu o suma de bani reprezentând 1/4 din venitul sau net, începând cu data introducerii acțiunii, până la soluționarea definitivă a dosarului de fond.
Raportat la măsurile ce se solicită a fi dispuse, se reține că la stabilirea instanței competente a soluționa cauze având un atare obiect sunt incidente prevederile art. 114 alin. (1) C. proc. civ.:
"Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită."
Potrivit art. 92 alin. (1) C. civ.:
"Domiciliul minorului care nu a dobândit capacitate deplină de exercițiu în condițiile prevăzute de lege este la părinții săi sau la acela dintre părinți la care el locuiește în mod statornic".
În conformitate cu dispozițiile art. 997 alin. (1) C. proc. civ., "Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări."
De asemenea, art. 998 C. proc. civ. prevede că "cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului."
Însă, pentru a fi incidentă norma specială prevăzută de textul legal anterior redat trebuie ca instanța învestită cu soluționarea dosarului de stabilire a exercitării autorității părintești să își fi verificat competența de soluționare a cererii.
În speță, în ceea ce privește fondul dreptului dedus judecății, se reține că pe rolul Judecătoriei Lehliu-Gară a fost înregistrat la 29 aprilie 2024, cu o zi înainte de data înregistrării ordonanței președințiale, dosarul nr. x/2024, având ca obiect stabilirea exercitării autorității părintești și stabilire domiciliu minor.
Din verificările efectuate în programul Ecris de evidență informatizată a activității instanțelor, rezultă că, la această dată, dosarul nr. x/2024 aflat pe rolul Judecătoriei Lehliu-Gară are prim termen de judecată la 24 octombrie 2024, nefiind depășit momentul verificării competenței de soluționare a cererii de către instanța învestită, în conformitate cu prevederile art. 131 alin. (1) C. proc. civ.
Prin urmare, existența pe rolul Judecătoriei Lehliu-Gară a dosarului având ca obiect stabilirea exercitării autorității părintești și stabilire domiciliu minor nu poate atrage în favoarea acestei instanțe competența de soluționare a ordonanței președințiale deduse judecății, astfel încât, la stabilirea instanței competente a soluționa ordonanța președințială devenind incidente prevederile art. 114 alin. (1) C. proc. civ. - dispoziții legale ce instituie o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.
Astfel cum rezultă din actele dosarului, domiciliul minorei C. nu a fost stabilit pe cale judecătorească, iar la data demarării prezentului demers judiciar, conform convenției părților, minora avea domiciliul la locuința tatălui din comuna Ariceștii Rahtivani, jud. Prahova, astfel încât competența de soluționare a cauzei aparține Judecătoriei Ploiești - instanță în circumscripția căreia își are domiciliul/reședința persoana ocrotită.
Având în vedere cele constatate, în aplicarea dispozițiilor art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Ploiești.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Ploiești.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 1 octombrie 2024.