ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 201/2024

Ședința publică din data de 31 ianuarie 2024

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 658 din 27 aprilie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2021 a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuenții A., B., prin procurator C., D. și E. împotriva deciziei civile nr. 266 din 27 aprilie 2022 și a încheierii nr. 11 din 12 mai 202, pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă.

Împotriva acestei hotărâri au promovat cerere de revizuire revizuenții A., B., prin procurator C., D. și E., invocând în drept ipotezele prevăzute de art. 322 pct. 2 și pct. 7 C. proc. civ.

În motivarea cererii, după o amplă prezentare a situației de fapt, a litigiilor purtate între părți și a soluțiilor pronunțate în dosare, revizuenții au arătat, în esență, că instanța de recurs nu a analizat cererile formulate, nici cele privind excepția de necompetență materială a Curții de Apel Suceava și nici cele privind excepția de nelegalitate formulată în dosar.

Au precizat că scopul pentru care a fost reglementată revizuirea este acela de a asigura posibilitatea retractării unor hotărâri definitive potrivnice, greșite față de unele împrejurări legate de situația de fapt. Revizuirea, fiind axată pe chestiuni de fapt, se formulează împotriva oricăror hotărâri care soluționează sau evocă fondul, de regulă, fără a interesa caracterul definitiv al acesteia, în anumite ipoteze, revizuirea putând fi formulată și împotriva unor hotărâri care nu evocă fondul.

Au indicat recurenții-revizuenți și că, în speță, se impunea analizarea, respectiv admiterea cererii de revizuire formulate în legătură cu hotărârile definitive potrivnice indicate în cuprinsul acesteia.

După o nouă expunere a situației de fapt, recurenții-revizuenți au invocat faptul că recurentului A. i-a fost încălcat liberul acces la justiție, deoarece instanța de recurs a invocat din oficiu excepția inadmisibilității, deși instanța avea îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză.

În ceea ce privește cererea formulată, revizuenții au susținut că revizuirea este axată pe chestiuni de fapt și se formulează împotriva oricăror hotărâri, dacă soluționează sau evocă fondul, însă în anumite ipoteze revizuirea se poate face și împotriva unor hotărâri care nu evocă fondul.

Intimata Comisia Locală pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar a Comunei Hilișeu-Horia a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea, în parte, a cererii de revizuire în ceea ce privește obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.

Intimata Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Instituției Prefectului jud. Botoșani, iar, în subsidiar, a solicitat respingerea cererii de revizuire, ca nefondată.

Examinând cererea de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 2 și pct. 7 C. proc. civ., prioritar cu privire la admisibilitatea acesteia în raport de decizia atacată și de motivele re revizuire formulate, Înalta Curte reține următoarele:

Revizuirea reprezintă acea cale extraordinară de atac de retractare care oferă posibilitatea desființării unor hotărâri judecătorești, constituind un remediu procesual important pentru înlăturarea acelor situații excepționale care au făcut ca o hotărâre să fie viciată chiar în substanța sa.

Cum retractarea unei hotărâri judecătorești definitive produce efecte asupra stabilității raporturilor juridice civile, legea reglementează posibilitatea exercitării acestei căi de atac numai în cazuri strict determinate.

Conform dispozițiilor art. 322 alin. (1) din C. proc. civ., obiect al cererii de revizuire, inclusiv al celei întemeiate pe pct. 4 și pct. 7 al art. 322 C. proc. civ., cum e cazul în litigiul pendinte, pot fi hotărârile date de instanța de recurs, atunci când acestea evocă fondul.

Evocarea fondului de către instanța de recurs, ca expresie a uneia din condițiile prealabile de admisibilitate a cererii de revizuire, presupune fie stabilirea unei alte situații de fapt decât cea care fusese reținută în etapele procesuale anterioare, fie aplicarea altor dispoziții legale la împrejurările de fapt ce fuseseră pe deplin stabilite, în oricare din ipoteze urmând să se dea o altă dezlegare raportului juridic dedus judecății decât cea care fusese aleasă până în acel moment.

O instanță de recurs evocă fondul cauzei atunci când, statuând în drept în mod diferit față de modalitatea în care au făcut-o instanțele anterioare, pronunță o soluție proprie și diferită de cele anterior date în aceeași cauză.

Condiția ca hotărârea a cărei revizuire se cere să evoce fondul pricinii este impusă de caracterul acestei căi extraordinare de atac care este o cale de retractare, prin care se cere instanței de judecată care a soluționat fondul unui proces să revină asupra hotărârii atacate, invocându-se împrejurări noi care, de regulă, s-au ivit ulterior pronunțării hotărârii.

Se constată că în cauza dedusă judecății, în mod evident, ipoteza reglementată de textul de lege nu este respectată sub acest aspect, întrucât prin hotărârea instanței de recurs supusă revizuirii a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuenții A., B., prin procurator C., D. și E. împotriva deciziei civile nr. 266 din 27 aprilie 2022 și a încheierii nr. 11 din 12 mai 202, pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă.

Cum prin hotărârea a cărei revizuire se solicită, instanța supremă nu a stabilit o altă stare de fapt decât cea care fusese reținută în faza de judecată anterioară de către curtea de apel pe fondul cauzei, nu a aplicat alte dispoziții legale la împrejurările de fapt ce fuseseră stabilite și nici nu a dat o altă dezlegare raportului juridic dedus judecății, decizia atacată nu întrunește cerințele legale în raport de care să poată fi supusă revizuirii, întrucât, deși este dată în recurs, în cuprinsul ei nu a fost evocat fondul, împrejurare care conduce la soluția de respingere a cererii ca inadmisibilă, în conformitate cu dispozițiile art. 322 alin. (1) C. proc. civ.

Potrivit dispozițiilor art. 326 alin. (3) C. proc. civ. "Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii...", astfel că analiza condițiilor specifice reglementate de pct. 2 și pct. 7 al art. 322 C. proc. civ. se privește ca fiind un demers inutil.

Față de cele ce preced, în temeiul de drept sus-menționat, coroborat cu dispozițiile art. 326 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire declarată de revizuenții A., E., D., B., prin procurator C. împotriva deciziei nr. 658 din 27 aprilie 2023 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2021.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 31 ianuarie 2024.