ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 17.09.2024

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1824/2024

HOTĂRÂRE
17.09.2024
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1824/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 17 septembrie 2024

Asupra conflictului negativ, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 3 ianuarie 2023 pe rolul Curții de Apel Constanța, revizuentul A. a solicitat revizuirea sentinței civile nr. 438/24.02.2022 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr. x/2020, invocând motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Prin încheierea nr. 81 C din 15 martie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Tulcea.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că prin cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. s-a solicitat revizuirea sentinței civile nr. 438/24.02.2022 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr. x/2020, astfel încât, în temeiul dispozițiilor art. 510 alin. (1) C. proc. civ., a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Tulcea.

Învestită prin declinare, Judecătoria Tulcea a pronunțat sentința civilă nr. 1/R din 29 mai 2024, prin care a admis excepția necompetenței teritoriale, a declinat competența de soluționare a pricinii în favoarea Curții de Apel Constanța și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării regulatorului de competență.

În motivare, instanța a reținut că, în conformitate cu dispozițiile art. 510 alin. (2) pct. 8 teza I C. proc. civ., cererea de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța care a dat prima hotărâre.

În cauză, prima hotărâre pronunțată este sentința civilă nr. 130 din 01.10.2019 a Tribunalului Tulcea, astfel că, în acord cu dispozițiile art. 510 alin. (2) teza I C. proc. civ., instanța mai mare în grad este Curtea de Apel Constanța, căreia îi revine competența de soluționare a cererii de revizuire.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Tulcea și Curtea de Apel Constanța a fost determinat de reținerea diferită a instanțelor aflate în conflict cu privire la normele de competență aplicabile cererii de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.. Astfel, Judecătoria Tulcea a aplicat art. 510 alin. (2) pct. 8 teza I C. proc. civ., ce conferă competența de soluționare a revizuirii instanței mai mare în grad față de instanța care a pronunțat prima hotărâre, pe când Curtea de Apel Constanța a reținut aplicabilitatea art. 510 alin. (1) C. proc. civ. ce dispune că revizuirea se îndreaptă la instanța care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere.

Prezentul conflict de competență vizează cererea disjunsă (prin încheierea nr. 80/C din 15 martie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Constanța), ce are ca obiect revizuirea, în temeiul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a sentinței civile nr. 438/24.02.2022 pronunțate de Judecătoria Tulcea în dosarul nr. x/2020.

Examinând actele dosarului, Înalta Curte constată că prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța, revizuentul A. a solicitat revizuirea sentinței civile nr. 438/24.02.2022 pronunțate de Judecătoria Tulcea în dosarul nr. x/2020, invocând dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În expunerea motivelor cererii, revizuentul a susținut că deține un titlu executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 130 din 1 octombrie 2019 a Tribunalului Tulcea, prin care s-a stabilit în sarcina intimatei obligația de a-i comunica situația juridică a terenurilor aparținând comunei Nufăru, jud. Constanța, care nu au făcut obiectul constituirii sau reconstituirii dreptului de proprietate. Cum obligația stabilită prin titlul executoriu nu a fost îndeplinită benevol de către intimată, revizuentul a arătat că a pus în executare sentința civilă nr. 130 din 1 octombrie 2019 a Tribunalului Tulcea, executarea silită făcând obiectul dosarului nr. x/2020 al Biroului Executorului Judecătoresc B..

Contestația la executare formulată de contestatoarea Comuna Nufăru prin primar împotriva actelor de executare întocmite de organul de executare în dosarul nr. x/2020 a fost admisă prin sentința civilă nr. 438 din 24 februarie 2022 a Judecătoriei Tulcea pronunțată în dosarul nr. x/2020, iar apelul formulat de revizuent împotriva acesteia a fost respins prin decizia nr. 968 din 11 noiembrie 2022 a Tribunalului Tulcea, pronunțată în același dosar.

Prin răspunsul la întâmpinarea intimatei, revizuentul a arătat că a fost încălcată autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr. 130 din 1 octombrie 2019 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr. x/2018, astfel încât hotărârile a căror contradictorialitate o invocă sunt sentința anterior menționată și sentința nr. 438/24.02.2022 pronunțată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr. x/2020.

Conform art. 510 alin. (2) pct. 8 teza I C. proc. civ., "în cazul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., cererea de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța care a dat prima hotărâre."

În cauză, prima hotărâre pronunțată este sentința civilă nr. 130 din 1 octombrie 2019 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr. x/2018, astfel că, în sensul dispozițiilor art. 510 alin. (2) teza I C. proc. civ., instanța mai mare în grad este Curtea de Apel Constanța, căreia îi revine competența de soluționare a cererii de revizuire.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cererii de revizuire în favoarea Curții de Apel Constanța.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Constanța.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 septembrie 2024.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2024-03-07
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 694/2024
iar nu de Curtea de Apel Constanța, a apreciat că aparține Tribunalului Tulcea competența de soluționare a cererii formulate împotriva deciziei nr. 968 din 11 noiembrie 2022 pronunțate de această instanță. 3. Hotărârea Tribunalului Tulcea –
ÎCCJ 2024-02-14
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 442/2024
a declinat competența de soluționare a cererii, în favoarea Judecătoriei Ploiești. Învestită prin declinare, Judecătoria Ploiești, secția civilă, prin sentința civilă nr. 6813 din 07 noiembrie 2023, a admis excepția necompetenței teritorial
ÎCCJ 2024-06-25
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1773/2024
Ședința publică din data de 25 iunie 2024 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei I.1. Obiectul cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța la data de 04 dece
ÎCCJ 2022-10-27
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4965/2022
. Prin sentința civilă nr. 94 din 20 mai 2021, Curtea a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal. Cauza a fost î
ÎCCJ 2024-03-19
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 580/2024
ă la 13 octombrie 2023 pe rolul Judecătoriei Craiova sub același număr. 2. Prin sentința civilă nr. 8529 din 12 decembrie 2023 pronunțată de Judecătoria Craiova – secția I Civilă a fost admisă excepția necompetenței teritoriale, invocată di
Sursă