ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1704/2024

Ședința publică din data de 19 iunie 2024

Deliberând asupra cererii de recurs, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin sentința civilă nr. 199/C din 2 noiembrie 2023, Tribunalul Bihor a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A., în contradictoriu cu intimata B., împotriva sentinței civile nr. 471 din 06 iunie 2014 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr. x/2010.

Prin decizia civilă nr. 158/2024 din 16 februarie 2024, Curtea de Apel Oradea, secția I civilă a respins apelul formulat de apelantul A., în contradictoriu cu intimata B., împotriva sentinței civile nr. 199/C/2023 din 2 noiembrie 2023, pronunțată de Tribunalul Bihor.

Împotriva aceste decizii a formulat recurs revizuentul A., cale de atac cu a cărei soluționare a fost învestită Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă.

Prin cererea de recurs, neîntemeiată în drept, recurentul a prezent pe larg situația de fapt a litigiului, precum și aspecte care nu au legătură cu cererea dedusă judecății.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând recursul, în raport cu excepția nulității recursului, invocată din oficiu, față de dispozițiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., se constată următoarele:

Potrivit art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ. de la 1865, "cererea de recurs, va cuprinde sub sancțiunea nulității, următoarele mențiuni: c) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse într-un memoriu separat.", iar potrivit art. 306 alin. (1) din cod, recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate și din oficiu de către instanța de recurs, care însă este obligată să le pună în dezbaterea părților.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 304 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

Așadar, pe lângă cerința încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ., Înalta Curte reține că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței care a pronunțat hotărârea atacată, în caz contrar, neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs.

În cauză, prin decizia civilă nr. 158/2024 din 16 februarie 2024, Curtea de Apel Oradea, secția I civilă a respins apelul formulat de apelantul A., în contradictoriu cu intimata B., împotriva sentinței civile nr. 199/C/2023 din 2 noiembrie 2023, pronunțată de Tribunalul Bihor, reținându-se, în esență, că, sentința civilă nr. 471/C/2014 a Tribunalului Bihor, a cărei revizuire se cere, a fost pronunțată la data de 06 iunie 2014 și a rămas definitivă prin respingerea apelului prin decizia civilă nr. 103 din 13 februarie 2015 a Curții de Apel Oradea, iar cererea de revizuire fost formulată la 26 martie 2019, cu depășirea termenului legal prevăzut de art. 324 pct. 1 C. proc. civ. de la 1865.

Prin cererea de recurs, recurentul-revizuent nu a indicat niciunul dintre cazurile de casare expres și limitativ prevăzute de art. 304 alin. (1) C. proc. civ. și nici nu a formulat critici de nelegalitate care să vizeze soluția pronunțată de curtea de apel, ci a prezentat pe larg situația de fapt a litigiului.

Întrucât obiectul recursului îl constituie decizia prin care s-a apreciat ca fiind tardiv formulată cererea de revizuire, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispozițiile art. 304 C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, nelegalitatea măsurii dispuse prin decizia recurată, respectiv recurentul ar fi trebuit să prezinte critici din care să rezulte că cererea de revizuire nu este formulată cu depășirea termenului legal, așa cum s-a reținut.

Având în vedere că recurentul nu a arătat care sunt criticile de nelegalitate ale deciziei atacate și că, în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică, care să poată fi invocate din oficiu, în condițiile art. 306 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de recurs dedusă judecății nu îndeplinește cerințele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 302

1

alin. (1) lit. c) din același act normativ.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 158/2024-A din 16 februarie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 iunie 2024.