ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1594/2024

Obiectul cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București, secția civilă, sub nr. x/2018, la data de 2 martie 2018, reclamanții A., B., C. și D. au solicitat instanței să dispună: obligarea pârâtului E. să le lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de teren de aproximativ 150 mp, componentă a imobilului situat în București, str. x (art. 563 noul C. civ.); stabilirea liniei de hotar și grănițuirea imobilelor aflate în proprietatea pârâtului, respectiv imobilul situat în București, str. x aparținând reclamanților și imobilul situat în București, str. x (art. 560, art. 561 noul C. civ.); obligarea pârâtului la plata unei despăgubiri către reclamanți egale cu contravaloarea lipsei de folosință a suprafeței de teren de aproximativ 150 mp, parte componenta a imobilului situat în București, str. x, începând cu data de 1 aprilie 2015 și până la eliberarea efectivă a suprafeței de teren indicate (art. 555, art. 563, art. 1357 noul C. civ.); obligarea pârâtului la plata cheltuielilor ocazionate de soluționarea prezentei cauze (art. 453 noul C. proc. civ.). La data de 4 mai 2018, pârâtul E. a formulat întâmpinare și cerere reconvențională, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată. Pârâtul-reclamant E. a solicitat: completarea cărții funciare nr. x cu suprafața de 327,5 mp actualizată, cuprinsă între punctele 1-2-3-4-5-6-7-14-15-16-17-18-1 din anexa nr. 2 F. cu raportare la titlul de proprietate sentința civilă nr. 257/1996; pronunțarea unei hotărâri obiective, temeinice și legale în baza căreia să se poată obține autorizația de construcție pe suprafața de 327,5 mp; respingerea acțiunii ca neîntemeiată și neprobată cu înscrisuri oficiale emise în perioada anilor 1991 până în prezent; desființarea/anularea absolută/radierea/rezilierea falsului titlu de proprietate nr. x din data de 31 august 1991, a falsului proces-verbal de punere în posesie nr. x din data de 13 februarie 2006, a falsei cărți funciare nr. x, a falsului număr cadastral x; stabilirea cheltuielilor de judecată de bun simț privind onorariul pentru avocat și expert; constatarea și reținerea faptului că emitenții înscrisurilor false sus menționate sunt arestați cu pedepse cuprinse între 1 și 7 ani de închisoare; pronunțarea, motivarea și statuarea în dispozitivul hotărârii asupra tuturor capetelor acțiunii nr. 1-11. La data de 5 iulie 2018, reclamanții-pârâți au depus la dosar întâmpinare la cererea reconvențională prin care au solicitat respingerea acestei cereri. I.

Sentința pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București, secția civilă Prin sentința civilă nr. 7318 din data de 8 noiembrie 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2018, Judecătoria Sectorului 6 București, secția civilă a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București. I.

Sentința pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă Prin sentința civilă nr. 979 din data de 28 august 2020 Tribunalul București, secția a V-a civilă a respins cererea de chemare în judecată și cererea reconvențională ca neîntemeiate. I.

Deciziile pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie Prin decizia civilă nr. 342A din data de 7 martie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins apelul formulat de pârâtul E. împotriva sentinței civile nr. 979 din data de 28 august 2020, pronunțate de către Tribunalul București, secția a V-a civilă, în dosarul nr. x/2018, ca nefondat. A admis apelul declarat de reclamanțiii A., B., C. și D. împotriva aceleiași sentințe și a schimbat în parte sentința civilă apelată, în sensul că: A admis cererea de chemare în judecată. A obligat pe pârât să lase reclamanților în deplină proprietate și liniștită posesie, terenul situat în București, str. x, în suprafață de 149 mp având următoarele puncte de contur: M - 400 - N - 12 - O - P - 14 - 15, astfel cum a fost identificat prin raportul de expertiză efectuat în cauză de expert G.. A stabilit linia de hotar pe aliniamentul 15 - M, potrivit aceluiași raport de expertiză. A obligat pe pârât să plătească reclamanților lunar contravaloarea în RON a 133,33 euro, cu titlu de contravaloare lipsă de folosință, începând cu data de 1 aprilie 2015 și până la eliberarea efectivă a terenului sus-menționat. A obligat pe pârât să plătească reclamanților suma de 14.121 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanță. A păstrat cealaltă dispoziție a instanței (privind respingerea cererii reconvenționale ca nefondate). L-a obligat pe apelantul-pârât să plătească apelanților-reclamanți suma de 5.725 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel. Prin decizia civilă nr. 915A din data de 20 iunie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins, ca nefondate, cererile de lămurire și de completare a deciziei nr. 342A din data de 7 martie 2023 pronunțate de aceeași instanță, formulate de petentul E. în contradictoriu cu intimații A., B., C. și D.. Prin decizia civilă nr. 1232A din data de 17 octombrie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a admis excepția tardivității și a respins cererea de completare a dispozitivului deciziei civile nr. 342A din data de 7 martie 2023 înregistrată la data de 10 august 2023, formulată de petentul E., în contradictoriu cu intimații A., B., C. și D., ca tardiv formulată. A respins cererile de completare a dispozitivului a dispozitivului deciziei civile nr. 342A din data de 7 martie 2023, înregistrate la datele de 27 iunie 2023 și 24 iulie 2023, formulate de pârâtul E., ca nefondate. I.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva deciziilor civile nr. 342A din data de 7 martie 2023, nr. 915A din data de 20 iunie 2023 și nr. 1232A din data de 17 octombrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a declarat recurs pârâtul E.. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la data de 19 decembrie 2023 și a fost repartizat aleatoriu completului de filtru nr. 2. I.

Motivele de recurs Prin cererea de recurs, formulată la data de 16 iulie 2023, recurentul-pârât, susținând incidența motivelor de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 1, 4, 5, 6 și 7 C. proc. civ., a apreciat că decizia nr. 342A din 7 martie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2018 de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, este netemeinică și nelegală. În esență, a arătat că pentru imobilul din str. x, în suprafață de 372 mp, cuprins între punctele x, cu vecinii: la Nord - str. x, la Est - str. x, la Sud - str. x și la Vest - str. x (vilă) - și nr. 22B și nr. 24, având o formă geometrică neregulată, legal se poate emite o singură autorizație, cea solicitată de acesta, cu trimitere la suportul juridic invocat - Legea fondului funciar nr. 18/1991, art. 35 alin. (3) și Legea pompierilor, a mediului înconjurător, a sănătății publice și C. civ., precum și la rapoartele și expertizele tehnice judiciare efectuate de experții H., I. și J., precum și la cartea funciară cu încheierea nr. 3540 din 29 decembrie 1996. Totodată, a apreciat că solicitările sale din cererea reconvențională sunt întemeiate, iar decizia recurată a avut în vedere raportul de expertiză întocmit de expert G., raport pe care nu l-a primit și al cărui conținut nu îl cunoaște, astfel că îl contestă. În opinia recurentului-pârât, decizia recurată a fost pronunțată contrar celor ce rezultă din înscrisurile de care a înțeles să se folosească, fără a exista probe care să susțină dreptul părților adverse cu privire la imobilul situat în str. x, București. Prin cererea de recurs, formulată la data de 10 august 2023, recurentul-pârât, susținând incidența motivelor de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 1, 4, 5, 6 și 7 C. proc. civ., a formulat critici cu privire la deciziile nr. 342A din data de 7 martie 2023 și nr. 915A din data de 20 iunie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2018. În esență, raportat la situația de fapt și la probele administrate, a reluat susținerile formulate prin cererea de recurs din data de 16 iulie 2023. Prin cererea din data de 24 noiembrie 2023, recurentul-pârât, în completarea cererii de recurs depuse la data de 10 august 2023, a formulat, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 1, 3, 4, 5, 6, 7 C. proc. civ., critici cu privire la deciziile nr. 342A din data de 7 martie 2023, nr. 915A din data de 20 iunie 2023 și nr. 1232A din data de 17 octombrie 2023, pronunțate în dosarul nr. x/2018 de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Astfel recurentul-pârât a reluat susținerile formulate prin cererile anterioare și, în plus, a făcut referire la dosarul nr. x/2023 al Judecătorie Sectorului 6 București (în care s-a dispus încuviințarea executării silite în temeiul titlului executoriu reprezentat de decizia civilă nr. 342A din data de 7 martie 2023 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2018), apreciind că executarea silită a fost dispusă prematur. A mai arătat și că decizia nr. 342A din data de 7 martie 2023 nu rezolvă cauza pe fond (privind suprapunerea) și este o hotărâre netemeinică și subiectivă, fiind avute în vedere în mod greșit mai multe înscrisuri și fiind săvârșite mai multe infracțiuni, fapte prevăzute de C. pen. Recurentul-pârât a subliniat că este eronat raportul de expertiză efectuat în cauză de expertul G. (raport care nu i-a fost comunicat), iar părțile adverse nu au produs probe cu privire la imobilul situat în București. Totodată, a apreciat că este subiectivă și netemeinică încheierea de ședință din data de 7 noiembrie 2023 pronunțată prematur în dosarul nr. x/2023 (încuviințare executare silită), dosarul de executare silită nr. 29 din data de 7 noiembrie 2023 fiind subiectiv, netemeinic și ilegal, astfel că a declarat recurs la data de 10 august 2023. Ca atare, a solicitat să se rețină ilegalitatea și prematuritatea executării silite, prin dosarul de executare nr. 29 din data de 7 noiembrie 2023, iar instanță de recurs, să dispună: desființarea titlului de proprietate nr. x din data de 31 august 1999; desființarea procesului-verbal nr. x/N.F. din data de 13 februarie 2006; desființarea cărții funciare nr. x; desființarea nr. cadastral x; desființarea raportului de expertiză topo întocmit de expert G.; desființarea parțială a preambulului deciziei civile nr. 342A din data de 7 martie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauza cu minori și de familie în dosarul nr. x/2018 și recunoașterea și respectarea suportului juridic invocat prin cererea reconvențională și în căile de atac formulate în termen; desființarea în totalitate a dispozitivului decizie civile nr. 342A din data de 7 martie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauza cu minori și de familie în dosarul nr. x/2018; desființarea încheierii din data de 27 septembrie 2023 prin care a fost încuviințată executarea silită a hotărârii pronunțate în dosarul nr. x/2018, deși formulase recurs în data de 10 august 2023; desființarea dosarului de executare silită nr. 29 din data de 7 noiembrie 2023; comunicarea terților creditori încetarea executării silite (dosarul de executare nr. 29 din data de 7 noiembrie 2023 al executorului K.); menționarea în dispozitiv, prin hotărâre separată a suprafeței de 372 mp, astfel cum o identifică în cuprinsul cererii; să se constate că suprafața de 372 mp are o formă geometrică neregulată și că pe aceasta se poate emite legal o singură autorizație de construire, cu trimitere la suportul juridic reprezentat de Legea pompierilor, Legea sănătății publice, Legea mediului înconjurător, Legea nr. 50/1991, autorizarea noilor construcții; suprafața de 372 mp este, din anul 1995, este delimitată, grănițuită și împrejmuită pe toate laturile cu gard din beton și plasă; pronunțarea unei hotărâri obiective și temeinice cu trimitere la suportul juridic pe care l-a invocat, care să îi permită obținerea autorizației de construire pe suprafața de 372 mp. Făcând o prezentare a situație de fapt, a susținut că: intimații-reclamanți nu au urmat procedura cerută de Legea fondului funciar nr. 18/1991; înscrisurile pe care și-au întemeiat acțiunea părțile adverse sunt obținute în urma unor infracțiuni; în mod ilegal a fost încuviințată executarea silită anterior soluționării recursului. Cu adresa emisă la data de 3 ianuarie 2024, în dosarul nr. x/2018 (înregistrată la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă la data de 9 ianuarie 2024, Curtea de Apel București a înaintat: cererea de recurs declarată de pârâtul E. împotriva deciziilor nr. 342A din data de 7 martie 2023, nr. 915A din data de 20 iunie 2023 și nr. 1232A din data de 17 octombrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2018 (înregistrat la Curtea de Apel București la data de 18 decembrie 2023) și completarea motivelor de recurs (înregistrată la data de 3 ianuarie 2024). În esență, prin aceste cereri [invocând incidența motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1, 4, 5. 6, 7 și 8 C. proc. civ..], recurentul-pârât a reluat susținerile formulate prin cererile anterioare și a adus critici cu referire la încuviințarea executării silite în cauză, apreciind că aceasta a fost dispusă în mod nelegal. A solicitat ca instanța de recurs să rețină că se aplică pe teritoriul României legile Uniunii Sovietice din anul 1948, iar soluția a fost pronunțată în lipsa unor probe cu privire la imobilul din str. x, fără existența vreunui drept al părților adverse și fără ca aceștia să aibă calitate procesuală. Recurentul-pârât a apreciat că expertul G. a întocmit greșit raportul de expertiză în cauză și nu a lămurit pricina, precum și că nu poate fi executat în condițiile în care a declarat recurs împotriva hotărârii pronunțate în cauză. Astfel, a solicitat: desființarea celor trei hotărâri atacate, care, în opinia sa, sunt subiective, netemeinice, nelegale și nu au rezolvat cauza - nu s-au pronunțat asupra tuturor cererilor pe care le-a dedus judecății, prin raportare la probatoriul administrat și la temeiurile de drept invocate; desființarea titlului executoriu - dosar nr. x din data de 29 noiembrie 2023 - încheierea nr. 3 din 22 noiembrie 2023 (contestația la executare face obiectul dosarului nr. x/2023); restabilirea situație anterioare zile de 5 decembrie 2023, când a fost executat silit în mod nelegal; instanța să se pronunțe asupra capetelor de cerere numerotate 1-11; acordarea de cheltuieli de judecată în cuantum de 15.000 RON și daune morale de 30.000 RON. A subliniat că este executat silit în mod ilegal, în condițiile în care a declarat recurs și a formulat contestație la executare. Prin completarea acestor motive de recurs, recurentul-pârât îi indică în calitate de intimați pe K. - executor judecătoresc, L. - expert tehnic judiciar, M. - judecător la Judecătoria Sectorului 6 București și formulează susțineri și solicitări referitoare la executarea silită demarată împotriva sa în temeiul deciziei civile nr. 342A din data de 7 martie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2018 - contestație la executare ce formează obiectul dosarului nr. x/2023 Totodată, reia solicitările anterior formulate în cauză. I.

Apărările formulate în cauză În termen legal, intimații-reclamanți-pârâți A., B., C. și D. au depus întâmpinare prin care au solicitat, în principal, admiterea excepție nulității recursului, cu consecința constatării nulității și respingerii recursului formulat de către partea adversă, iar, în subsidiar, respingerea cererii de recurs ca neîntemeiate. În susținerea excepției nulității recursului, au arătat că, în speță, criticile părții adverse nu pot fi încadrate în motivele de casare indicate de aceasta, fiind invocate doar formal. Prin răspunsul la întâmpinare, recurentul-pârât, combătând apărările părților adverse, a solicitat, în principal, admiterea recursului și a cererii reconvenționale, iar, în subsidiar, admiterea cererii de recurs, ca întemeiată și probată, și, în consecință, desființarea/anularea deciziei civile nr. 342A din data de 7 martie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. I.

Procedura de filtru Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului. Prin raport, s-a reținut că, în opinia raportorului: recursul este legal timbrat; calea de atac este declarată și motivată în termenul prevăzut de lege; cererile de recurs îndeplinesc condițiile de formă prevăzute, sub sancțiunea nulității, de art. 486 alin. (1) lit. a), c) și e) C. proc. civ. părțile au deschisă calea de atac a recursului împotriva deciziilor recurate. În ceea ce privește criticile formulate, raportorul a reținut că recurentul-pârât invocat incidența motivelor de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 1, 3, 4, 5, 6, 7 și 8 C. proc. civ., iar intimații-reclamanți au invocat excepția nulității recursului, pentru neîncadrarea criticilor formulate în cazurile de casare invocate. Completul de filtru nr. 2, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia către părți, pentru formularea punctelor de vedere, așa cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ. Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților în data de 23 aprilie 2023. Prin punctele de vedere formulate cu privire la raportul întocmit în cauză, recurentul-pârât a reluat criticile formulate în susținerea recursului, solicitând admiterea căii de atac promovate, iar intimații-reclamanți au reiterat excepția nulității recursului. Constatându-se încheiată procedura de filtru, prin rezoluția din data de 16 mai 2024, a fost fixat termen în vederea analizării admisibilității în principiu a recursului la data de 11 iunie 2024, când Înalta Curte a reținut cauza în pronunțare prin prisma excepție nulității recursului, invocată de intimații-reclamanți. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție În prealabil, Înalta Curte reține că obiectul prezentei căi de atac este reprezentat de deciziile civile nr. 342A din data de 7 martie 2023, nr. 915A din data de 20 iunie 2023 și nr. 1232A din data de 17 octombrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, iar cadrul procesual este cel în care acestea au fost pronunțate, nefiind permisă în această etapă lărgirea cadrului procesual în sensul indicat de parte, prin cererile ulterioare în care a făcut trimitere la dosarul de executare silită. Examinând, în condițiile art. 493 alin. (5) și ale art. 499 teza finală C. proc. civ., recursul declarat de pârâtul E., în raport cu excepția nulității, invocată de intimații-reclamanți, a cărei analiză este prioritară, față de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate. Totodată, conform dispozițiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului. Aceeași sancțiune intervine și în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din alin. (2) al art. 489 din același act normativ. A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat. Pot forma obiect al cercetării judecătorești în recurs doar criticile care vizează nelegalitatea deciziei recurate, aceste limite ale judecății în recurs rezultând din prevederile art. 483 alin. (3) C. proc. civ., conform căruia recursul urmărește să supună instanței competente examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, și din partea introductivă a art. 488 alin. (1) din același cod, potrivit căreia casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate. Prin urmare, cum calea de atac a recursului este un mijloc procedural prin care se realizează un examen al hotărârii recurate sub aspectul legalității acesteia, o atare analiză nu se poate realiza în lipsa dezvoltării unor motive de nelegalitate dintre cele prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., grefate pe cele reținute în hotărârea recurată, obligație care revine, sub sancțiunea nulității, titularului căii de atac promovate. Cum, recursul este calea extraordinară de atac, de reformare, prin care hotărârea este supusă controlului judiciar numai prin prisma conformității sale cu regulile de drept material și/sau procesual aplicabile, părțile nu au posibilitatea de a o critica pentru motive de netemeinicie. Cu alte cuvinte, în recurs se exercită strict un control de legalitate al hotărârii, prin raportare la motivele de casare prevăzute, în mod expres și limitativ, la art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., niciunul dintre acestea nefiind conceput astfel încât să permită instanței de recurs reanalizarea mijloacelor de probă administrate sau reevaluarea situației de fapt. Prin urmare, faptele sunt stabilite, în mod suveran, de instanțele de fond, în timp ce instanța de recurs judecă hotărârea, iar nu procesul, în sensul că nu rejudecă tot dosarul, ci verifică modalitatea în care au fost aplicate, de către instanța de apel, normele de drept procesual și/sau de drept material situației de fapt deja stabilite. Scopul recursului transcede interesului particular și constă în asigurarea unui cadru juridic coerent și unitar, printr-o interpretare și aplicare uniformă a legii materiale și/sau procesuale, în timp ce interpretarea mijloacelor de probă este de resortul convingerii judecătorului de fond, care administrează probele și le poate aprecia (în primă instanță) sau, după caz, reaprecia și completa (în apel). În acest context, nu se poate pretinde instanței de recurs cenzurarea aprecierii probatoriului, transformând-o într-o a treia instanță de fond, în mod vădit contrar rolului și funcțiilor căii extraordinare de atac a recursului. În speță, deși recurentul-pârât a susținut incidența motivelor de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 1, 3, 4, 5, 6, 7 și 8 C. proc. civ., această invocare este pur formală, în contextul în care partea nu a adus critici concrete de nelegalitate hotărârilor recurate, ci și-a exprimat nemulțumirea cu privire la soluția pronunțată în cauză, apreciind că pretențiile sale sunt întemeiate și probate, iar cele ale părților adverse nu au fost dovedite, că raportul de expertiză întocmit de expert G. este greșit, iar instanța de apel a avut în vedere înscrisuri false, obținute în urma săvârșirii unor infracțiuni. O astfel de modalitate de motivare a recursului nu poate fi circumscrisă niciuneia dintre ipotezele prevăzute la art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recurentul-pârât nesupunând analizei instanței de recurs niciun motiv de nelegalitate a deciziei atacate, ci contestă valoarea dată de către instanță probelor administrate. Or, așa cum s-a arătat anterior, instanței de recurs nu îi este permis să procedeze la reaprecierea probelor administrate în cauză și nici să stabilească o altă situație de fapt decât cea reținută de instanțele de fond, atare analiză fiind străină de cea ce se poate realiza în prezenta cale de atac, întrucât vizează aspecte de netemeinicie și nu de nelegalitate a judecății finalizate prin deciziile recurate. În plus, Înalta Curte constată că nu pot fi identificate critici de nelegalitate la adresa deciziilor pronunțate de către curtea de apel cu privire la cererile de lămurire și de completare (decizii atacate, de asemenea, de către recurentul-pârât), partea formulând aceleași critici pe care le-a adus deciziei prin care au fost soluționate apelurile declarate în cauză. Ca atare, cum criticile formulate de recurentul-pârât nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. și cum, în speța de față, nu pot fi reținute motive de casare de ordine publică, Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5) raportat la art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3), precum și la art. 489 alin. (1) și (2) C. proc. civ., va constata nulitatea recursului.