ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1113/2024

Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă, la data de 25 septembrie 2020, sub nr. x/2020, reclamantul A. a solicitat instanței să i se elibereze terenurile ocupate de comuniști și să i se plătească daune materiale în cuantum de 47.000.000 euro.

Hotărârea instanței de fond Prin încheierea din camera de consiliu, din data de 18 decembrie 2020, Tribunalul București, secția a V-a civilă, în temeiul dispozițiilor art. 200 alin. (4) din C. proc. civ., a anulat cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A..

Cererea de reexaminare Prin cererea de recurs formulată împotriva încheierii din data de 18 decembrie 2020 a Tribunalului București, petentul A. a solicitat anularea încheierii atacate și admiterea cererii de chemare în judecată. Prin decizia civilă nr. 72 din 2 februarie 2022, Curtea de Apel București a recalificat cererea de recurs ca fiind cerere de reexaminare, având în vedere precizarea petentului și principiul disponibilității, a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București și a declinat competența de soluționare a cererii de reexaminare în favoarea Tribunalului București, secția a V-a civilă. Cererea de reexaminare a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București la data de 17 mai 2022, sub nr. x/2022.

Hotărârea pronunțată în procedura reexaminării Prin încheierea din camera de consiliu din data de 5 iulie 2022, Tribunalul București, secția a V-a civilă a admis excepția inadmisibilității, invocată din oficiu, și a respins, ca inadmisibilă, cererea de reexaminare formulată de petentul A..

Hotărârea pronunțată de instanța de recurs Prin încheierea de ședință pronunțată la data de 27 ianuarie 2023, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a dispus suspendarea judecării recursului, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., pentru lipsa nejustificată a părților și lipsa unei cereri de judecată în lipsă. Prin decizia civilă nr. 901R din 3 noiembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, s-a constatat perimată cererea de recurs împotriva încheierii de ședință din data de 5 iulie 2022 a Tribunalul București, secția a V-a civilă, formulată de către recurentul A..

Calea de atac formulată în cauză Împotriva deciziei civile nr. 901R din 3 noiembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a declarat recurs petentul A. susținând că nu i se permite accesul în pădure, deși aceasta a fost a familiei sale. Arată că va face și alte demersuri pentru a intra în posesia bunurilor sale.

Procedura în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție Prin rezoluția din data de 29 februarie 2024, s-a stabilit termen de judecată la data de 18 aprilie 2024, pentru soluționarea recursului declarat în cauză. La termenul din data de 18 aprilie 2024, în baza dispozițiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte a rămas în pronunțare asupra excepției tardivității recursului, invocată din oficiu. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra recursului Analizând recursul, sub aspect formal, din perspectiva excepției tardivității căii extraordinare de atac, invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară, în raport de prevederile art. 248 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: Obiectul căii extraordinare de atac îl reprezintă decizia civilă nr. 901R din 3 noiembrie 2023 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, prin care s-a constatat perimată cererea de recurs, formulată de petentul A., împotriva încheierii de ședință din data de 5 mai 2022 a Tribunalului București, secția a V-a civilă. Potrivit dispozițiilor art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., "Hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare." În dreptul procesual civil, căile de atac, termenele și condițiile în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică. În consecință, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga de la termenele prevăzute de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează. Prin urmare, termenul de 5 zile prevăzut de dispozițiile art. 421 alin. (2) din C. proc. civ. are caracterul unui termen legal, imperativ și absolut, a cărui încălcare atrage sancțiunea decăderii părții din dreptul de a exercita calea de atac. În cauza pendinte, decizia civilă nr. 901R a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă a fost pronunțată la data de 3 noiembrie 2023, acesta fiind momentul de la care curge termenul de 5 zile, stabilit de legiuitor. Calculul acestui termen procedural se realizează în conformitate cu prevederile art. 181 din același act normativ potrivit cu care "(1) Termenele, în afară de cazul în care legea dispune altfel, se calculează după cum urmează: 1.când termenul se socotește pe ore, acesta începe să curgă de la ora zero a zilei următoare; 2.când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește; 3.când termenul se socotește pe săptămâni, luni sau ani, el se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. Dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni." Aplicând dispoziția legală menționată la speța dedusă judecății, reiese că termenul de 5 zile, în care se putea solicita casarea deciziei nr. 901R din 3 noiembrie 2023 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, a expirat la data de 9 noiembrie 2023. Prin urmare, depunând cererea de recurs la data de 24 noiembrie 2023, după cum rezultă din ștampila aplicată pe plicul aflat la dosar recurs, acesta este tardiv formulat. Cum instanța de contencios european a drepturilor omului a statuat, într-o jurisprudență constantă, că dreptul de acces la un tribunal independent și imparțial reglementat de lege nu este unul absolut, ci este supus, prin natura sa, unor limitări legale care însă trebuie să urmărească un scop legitim și să fie necesare și proporționale, reținând că, în cazul căilor extraordinare de atac, scopul reglementării unor termene îl reprezintă principiul securității raporturilor juridice, Înalta Curte apreciază că impunerea unui termen de exercitare a căii de atac a recursului nu este în sine contrară dreptului de acces și nu încalcă, în circumstanțele concrete ale cauzei, în care părțile interesate nu au putut demonstra niciun motiv întemeiat pentru nerespectarea acestui termen, dreptul la un proces echitabil reglementat de art. 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului (a se vedea în acest sens cauza Lungoci împotriva României, hotărârea din 26 ianuarie 2006). În același sens, este și jurisprudența Curții Constituționale a României, exprimată în deciziile nr. 193 din 6 aprilie 2023 și nr. 824 din 9 decembrie 2021 în care s-a statuat că "Prevederea legală potrivit căreia termenul de recurs curge de la pronunțarea hotărârii nu încalcă accesul liber la justiție sau dreptul la apărare, întrucât părțile sunt încunoștințate din timp despre judecată și, prin urmare, au posibilitatea de a-și exercita dreptul la apărare, ceea ce constituie tocmai o reglementare a exercitării dreptului oricărei persoane de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor și a intereselor sale legitime….Față de regulile de procedură clare și neechivoce care guvernează procesul civil, dacă partea interesată acționează cu diligență și bună-credință, ar avea reprezentarea consecințelor lipsei de stăruință cu privire la finalizarea cauzei sale". În consecință, pentru argumentele expuse, Înalta Curte urmează a admite excepția tardivității și a anula, ca tardiv, recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 901R din 3 noiembrie 2023 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.