CASE OF GOROU v. GREECE (N° 2)

RESPONDENT

GRC

HOTĂRÂRE

14.06.2007

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: No violation of Art. 6-1 (fairness);Violation of Art. 6-1;Non-pecuniary damage - financial award;Costs and expenses partial award - Convention proceedings

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2007
DESCARCĂ: PDF · DOCX

Citează această cauză

CASE OF GOROU v. GREECE (N° 2) (CtEDO, 2007)

HUDOC · oficial

Reclamantul este un funcționar public în Ministerul Educației Naționale. La 2 iunie 1998, a depus o plângere penală pentru perjuri și difamație împotriva S.M., cu cerere de aderare la proces ca partid civil, dar fără a solicita reparații. S.M., un funcționar public în același minister, este imediat superiorul reclamantului. Ea a susținut, în special, că, în legătură cu o anchetă administrativă deschisă împotriva ei, S.M. a declarat că nu observă orele de muncă și nu se apropia de colegii ei. La 26 septembrie 2001, când a fost audiată cazul în fața Curții penale de la Atena, reclamantul a reiterat cererea ei din partea civilă și i-a adus argumentele. În aceeași zi, Curtea Penală de la Atena a achiziționat S.M. din acuzațiile impuse împotriva lui, constatând că acuzațiile reclamantei nu au fost justificate. În special, după examinarea tuturor dovezilor, instanța a considerat că remarcile ofensive au fost veritabile și că nu a fost intenția acuzată să difame sau să insulte reclamantul (acuzația nr. 74941/2001). La 5 august 2002, această hotărâre a fost finalizată și înscrisă în registrul Curții Penale. La 24 septembrie 2002, reclamantul a solicitat avocatului de stat la Curtea de Casație să depună un recurs asupra punctelor de drept împotriva hotărârii nr. 74941/2001 ale Curții Penale de la Atena. În special, a afirmat că hotărârea nu conține un raționament suficient. 10. La 27 septembrie 2002, cererea reclamantului a fost respinsă de către avocatul de stat de la Curtea de Casație, care a aprobat cererea însăși cu observația scrisă: „Nu există niciun motiv legal sau bine fundamentat de recurs în fața Curții de Casație”. 11. Codul de procedură penală conține următoarele dispoziții relevante: „Judecatele, ordinele camerei judecătorilor și ordinele judecătorilor de instruire sau ale procurorului trebuie să furnizeze motive specifice și precise ... ... Chiar dacă nu este necesară de o dispoziție specifică, toate hotărârile și ordonanțele includ raționamentul, fie final sau interlocutiv, fie că acestea depind sau nu de discreția judecătorului care audie cazul.” „Avocatul statului de la Curtea de Casație are dreptul să recurgă la puncte de drept împotriva oricărei hotărâri în termenul prevăzut la art. 479 § 2 ...”

The applicant is a public servant in the Ministry of National Education. On 2 June 1998 she filed a criminal complaint for perjury and defamation against S.M., with an application to join the proceedings as a civil party, but without seeking reparation. S.M., a public servant in the same ministry, is the applicant’s immediate superior. She alleged in particular that, in connection with an administrative investigation opened against her, S.M. had stated that she did not observe working hours and did not get on well with her colleagues. 7. On 26 September 2001, when the case was heard before the Athens Criminal Court, the applicant reiterated her civil-party application and adduced her arguments. On the same day, the Athens Criminal Court acquitted S.M. of the charges laid against him, finding that the applicant’s allegations were unsubstantiated. In particular, after examining all the evidence, the court considered that the offending remarks had been truthful and that it had not been the intention of the accused to defame or insult the applicant (judgment no. 74941/2001). 8. On 5 August 2002 this judgment was finalised and entered in the register of the Criminal Court. 9. On 24 September 2002 the applicant requested State Counsel at the Court of Cassation to lodge an appeal on points of law against judgment no. 74941/2001 of the Athens Criminal Court. She alleged, in particular, that the judgment did not contain sufficient reasoning. 10. On 27 September 2002 the applicant’s request was dismissed by State Counsel at the Court of Cassation, who endorsed the application itself with the handwritten comment: “there is no legal or well-founded ground of appeal to the Court of Cassation”. 11. The Code of Criminal Procedure contains the following relevant provisions: “Judgments, orders of the chamber of judges, and orders of the investigating judge or of the public prosecutor shall give specific and precise reasons ... ... Even where it is not required by a specific provision, all judgments and orders shall include reasoning, whether they are final or interlocutory and whether or not they depend on the discretion of the judge hearing the case.” “State Counsel at the Court of Cassation shall be entitled to appeal on points of law against any decision within the time-limit provided for in Article 479 § 2 ...”

§ Cauze similare