ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1016/2024

Ședința publică din data de 11 aprilie 2024

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Reșița la 2 martie 2020, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L., să se constate că există o supra-parcelă virtuală, cât și reală între terenul înscris în CF x și cel înscris în CF x, să fie obligată pârâta la plata unei despăgubiri în cuantum provizoriu de 19.200 RON, pentru ocuparea abuzivă a terenului proprietatea în suprafață de 6.920 mp, înscris în CF x, precum și la plata beneficiului nerealizat și a lipsei de folosință pe ultimii trei ani.

Prin sentința civilă nr. 915 din 11 iunie 2021, Judecătoria Reșița a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată prin întâmpinare, a respins cererea principală, a respins cererea de chemare în garanție și cererea de chemare în judecată a altei persoane, ambele formulate de pârâtă, a obligat reclamanta să plătească pârâtei cheltuieli de judecată în cuantum de 6.760,2 RON.

Prin decizia civilă nr. 284 din 21 iunie 2022, Tribunalul Caraș-Severin a admis apelul formulat de reclamantă, a anulat sentința civilă apelată, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive și a trimis cauza spre rejudecare.

Împotriva acestei decizii civile, a declarat recurs pârâta.

Prin încheierea din 7 decembrie 2022, Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă a suspendat judecata recursului, în baza art. 412 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., având în vedere că a intervenit decesul reclamantei și nu s-a solicitat termen pentru introducerea în cauză a moștenitorilor acesteia.

Prin decizia civilă nr. 203 din 14 septembrie 2023, Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă a constatat perimată cererea de recurs.

Împotriva acestei decizii, la 20 septembrie 2023, a declarat recurs pârâta B. S.R.L., prin care a solicitat casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei, spre rejudecare, la aceeași instanță de recurs.

Cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art. 421 alin. (2) și ale art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 din C. proc. civ.

În partea introductivă a memoriului de recurs, recurenta-pârâtă a prezentat detaliat demersurile pe care le-a efectuat pentru identificarea moștenitorilor reclamantei, iar, în continuare, a învederat că decizia recurată este nelegală, întrucât nu sunt întrunite condițiile legale pentru a se constata perimarea, având în vedere că pricina nu a fost lăsată în nelucrare din motive imputabile pârâtei, aceasta manifestând o atitudine activă în identificarea moștenitorilor reclamantei, însă autoritățile statului nu au oferit, în timp util, o soluție.

Având a soluționa, cu prioritate, excepția nulității recursului, conform dispozițiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte o va admite și va anula recursul, pentru următoarele considerente de drept:

Din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 483 alin. (3) și ale art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., rezultă că recursul este calea extraordinară de atac, de reformare, prin care hotărârea este supusă controlului judiciar numai prin prisma conformității sale cu regulile de drept material și/sau procesual aplicabile, astfel că în recurs se exercită strict un control de legalitate al hotărârii, prin raportare la motivele de casare prevăzute, în mod expres și limitativ, la art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din C. proc. civ.

În cauză, deși în cuprinsul memoriului de recurs au fost indicate, în mod expres, prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 din C. proc. civ., totuși se constată că acestea au fost invocate doar în mod formal.

Relativ la argumentele prin care recurenta-pârâtă susține că instanța de recurs nu a ținut cont de înscrisurile depuse la dosar, care probează demersurile întreprinse la diferite instituții/autorități, în vederea identificării moștenitorilor reclamantei, se constată că acestea privesc temeinicia deciziei recurate, din moment ce aduc în discuție aspecte specifice situației de fapt, iar nu de drept.

De asemenea, cu toate că recurenta-pârâtă a afirmat că instanța de recurs a încălcat dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil și dreptul de a exercita un recurs efectiv, pentru a justifica invocarea motivului reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. (iar nu pct. 6, cum din eroare s-a menționat în memoriul de recurs), totuși recurenta-pârâtă nu a indicat regulile de procedură pretins încălcate de către instanța de recurs și nici nu a demonstrat existența unui prejudiciu procesual suferit ca urmare a pretinsei nerespectări, de către instanța de recurs, a unor norme procesuale.

Totodată, se constată că și motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. a fost invocat în mod formal, întrucât recurenta-pârâtă nici măcar nu a indicat normele de drept material pretins interpretate și/sau aplicate în mod greșit de către instanța de recurs, mai ales în contextul în care, prin decizia civilă recurată, s-a constatat perimată cererea de recurs. Cererea de recurs nu cuprinde nicio critică care să poată fi circumscrisă acestui motiv de casare, ce presupune aplicarea unui text de lege străin situației de fapt, extinderea unei norme juridice dincolo de ipotezele la care se aplică ori restrângerea nejustificată a aplicării prevederilor acesteia, interpretarea greșită a unui text de lege corespunzător situației de fapt etc.

În considerarea celor expuse, se reține că recurenta-pârâtă a indicat doar în mod formal motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și pct. 8 din C. proc. civ., fără a dezvolta critici și argumente concrete, care să se subsumeze acestor motive de casare, astfel că recursul este nul, fiind incidente prevederile art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.

Față de aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 496 raportat la art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., va anula recursul declarat de pârâta B. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 203 din 14 septembrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de către pârâta B. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 203 din 14 septembrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 aprilie 2024.