ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6714/2020

Ședința publică din data de 10 decembrie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, la data de 09.01.2018, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din Romania (C.E.C.C..A.R)., a solicitat să se constate ca CECCAR, prin Președinte și Consiliul Superior, i-au îngrădit dreptul de a participa la alegerea pentru funcția de Președinte al Consiliului CECCAR-Filiala Ialomița, prin încălcarea reglementarilor corpului si, în consecința, sa se dispună anularea tuturor actelor întocmite în procedura alegerii președintelui Consiliului Filialei Ialomița.

A arătat reclamantul că în data de 05.12.2017 si-a depus declarația de candidatura la funcția de Președinte al Consiliului Filialei CECCAR Ialomița, mandatul 2018-2022, înregistrată la CECCAR-Filiala Ialomița sub nr. x din 05.12.2017.

Comisia de nominalizare a candidaturii, formata din Președintele CECCAR, d-nul B., directorul general executiv, C., și un membru din Consiliul Superior, d-nul D., a întocmit procesul-verbal privind analizarea declarațiilor de candidatura la funcția de Președinte al Consiliului Filialei CECCAR Ialomița, mandatul 2018-2022, prin care nu a fost validata candidatura reclamantului.

Comisia de nominalizare nu a validat candidatura sa, așa cum rezulta din procesul-verbal înregistrat sub nr. x/09.12.2017, afișat pe site-ul CECCAR, fără însă sa fie atașat și referatul nr. x/09.12.2017 sau 11322/09.12.2017, întocmite de comisia de nominalizare referat în care reclamantul bănuiește ca sunt înscrise motivele pentru care nu a fost validata candidatura .

Prin cererea formulata la 05.03.2018, reclamantul a solicitat suspendarea procesului-verbal din data de 15.12.2017 privind rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al Consiliului Filialei Ialomița privind mandatul 2018-2022,în temeiul art. 14-15 din Legea 554/2004.

În ședința publică din data de 08.05.2018, reclamantul a solicitat să se ia act de renunțarea la cererea de suspendare, iar instanța a dispus in sensul celor solicitate. Totodata, i-a fost pus in vedere reclamantului sa precizeze cuantumul pretentiilor si sa timbreze in consecinta.

În ședința publică din data de 19.06.2018, instanța a pus în vedere reclamantului să indice fără echivoc actele a căror anulare o solicită prin acțiunea dedusă judecății.

Prin cererea formulată la data de 28.08.2018, reclamantul a aratat că solicită anularea procesului-verbal nr. x/09.12.2017 prin care nu a fost validata candidatura sa, referatul x/09.12.2017, cu privire la motivele nevalidarii candidaturii sale si hotararea nr. 17/421/13.12.2017, prin care i-a fost respinsa contestatia, solicitand repunerea în dreptul de a fi ales, obligarea paratului sa organizeze noi alegeri si la plata unei indemnizatii lunare brute pentru perioada 15.04.2018 pana la data organizarii de noi alegeri. În subsidiar, în eventualitatea respingerii cererii referitoare la organizarea alegerilor, sa fie obligat paratului sa-i plateasca despăgubiri, respectiv indemnizatia lunara bruta de presedinte de filiala pentru un mandat de 4 ani, incepand cu data de 15.04.2018.

Prin sentința civilă nr. 4136 din 16 octombrie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția lipsei de interes, s-a respins cererea principală formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Corpul Experților Contabili și a Contabililor Autorizați din România (C.E.C.C.A.R.), ca lipsită de interes, s-au respins cererile accesorii, ca nefondate.

Împotriva sentinței civile a formulat recurs reclamantul A., invocând cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

A susținut recurentul că cererea de chemare in judecată a fost respinsă prin admiterea excepției lipsei de interes, însă excepția invocata din oficiu de instanța de fond este neîntemeiata si sentința civila a fost data cu încălcarea legii întrucât nu s-a ținut cont de faptul că, candidatura recurentului a fost depusa cu respectarea măsurii privind alegerile respectiv punerea in aplicare a prevederilor pct. 24 alin. (3) si pct. 67 alin. (3) din Regulamentul de Organizare si Funcționare al CECCAR, dar si cu respectarea dispozițiilor legale, respectiv Legea nr. 554/2005.

Respingerea candidaturii s-a făcut fără temei legal si fara motive temeinice de către Comisia de Nominalizare si respingerea contestației de către Consiliul Superior CECCAR pentru ca nici unul din motivele invocate de comisie si consiliul superior nu s-a sprijinit pe ROF si nu s-a adus vreo dovada in sprijinul lor, aspect de care instanța de fond nu a ținut cont.

Respingerea candidaturii era supusa contestației adresata Consiliului Superior CECCAR fiind singurul act administrativ -a se vedea pct. 25 din Masuri privind alegerile si Graficul de organizare (proces-verbal nr. x/09.12.2017) supus contestației in procedura alegerilor -a se vedea masuri privind alegerile respectiv punerea in aplicare a prevederilor pct. 24 alin. (3) si pct. 67 alin. (3) din Regulamentul de Organizare si Funcționare al CECCAR dar si Graficul de organizare a alegerii președintelui consiliului filialei, din care rezulta ca nu se supunea contestației procesul-verbal nr. x/15.12.2018 ora 19:30 privind rezultatul alegerilor pentru funcția de președinte al consiliului filialei Ialomița mandatul 2018-2022, dar nici Hotărârea 18/10/29.03.2018.

Pe site-ul CECAR se retine transparenta totala, totuși la solicitarea mea pe adresa de e-mail ceccar filiala a solicitat d-nei director executiv E. in data de 05.11.2018 si cu revenire in data de 13.11.2018 sa-i comunice in copie xerox masuri privind alegerile respectiv punerea in aplicare a prevederilor pct. 24 alin. (3) si pct. 67 alin. (3) din Regulamentul de Organizare si Funcționare al CECCAR dar si Graficul de organizare a alegerii președintelui consiliului filialei, înscrisuri pe care au refuzat sa i le transmită la prezenta anexez email din data de 05.11.2018 si data de 13.11.2018 (înscrisurile privind Graficul si Masuri privind alegerile anexate la prezenta au fost extrase de pe site-ul CECCAR)

A se vedea ca potrivit procesului-verbal nr. x/29.03.2018 (a cărui conținut trebuia preluat in sensul ca p.v. nr. 2909/15.12.2017 a fost prezentat in Adunarea Generala, prezentare care trebuia reținuta exact si in Hotărârea 18/10/2903.2018) pe care il retine eronat si instanța de fond in hotărâre incheiata in urma desfășurării Adunării Generale la pag. 3, prim alin., cu semnaturiile celor in drept se spune foarte clar ca d-na F. prezintă procesul-verbal 2909/15.12.2018 asa cum se precizează si in Masuri privind alegerile si nu ca a fost supus votării de către membrii prezenți, votarea s-a făcut in procedura alegerilor si asa cum am arătat procesul-verbal nr. x/15.12.2018 de alegere a președintelui filialei nu era supus contestației (nu prevede Reglementările corpului mai precis Masuri privind alegerile si Graficul de organizare) dar nici procesul-verbal nr. x/29.03.2018 si nici Hotărârea 18/10/29.03.2018.

Arată recurentul că împotriva soluției date in contestație nu exista o alta cale administrativa de atac ci numai calea instanței pe care acesta a utilizat-o.

Instanța de fond a făcut o greșita aplicare a legii prin aceea ca nu a făcut aplicarea principiului "accesorium sequitur principalem" in sensul ca, constatând nelegalitatea respingerii candidaturii recurentului(proces-verbal nr. x/09.12.2017) si a contestației trebuia sa constate ca sunt nule toate actele ce au urmat după nevalidarea candidaturii sale adică toate actele subsecvente.

Interesul este pe deplin justificat fiind legitim, propriu, născut si actual.

Hotărârea nr. 18/10/29.03.2018 a Filialei CECCAR Ialomița nu era supusa contestației in procedura alegerii si, mai mult, daca nu a atacat expressis verbis Hotărârea, este de la sine inteles ca a intentonat sa solicite sa se constate nelegalitatea respingerii candidaturii sale ceea ce a dus la nelegalitatea întregii proceduri subsecvente(ulterioare).

Solicită instanței de recurs sa retina ca potrivit procedurii alegerii, procesul-verbal nr. x/15.12.2018 ora 19:30 privind rezultatul alegerilor pentru functia de Președinte al Consiliului Filialei Ialomița, mandatul 2018-20 si nici Hotărârea 18/10/29.03.2018 nu sunt supuse contestației.

Arată recurentul că prin nevalidarea candidaturii sale pentru motive care nu exista si care nu sunt probate i-a fost încălcat un drept fundamental al dreptului omului "dreptul de a fi ales" motiv pentru care in cazul unei soluții cu încălcare drepturilor sale intenționează sa se adrese la CEDO.

Instanța de fond a procedat nelegal in sensul ca in ședința publica din 16.10.2018(la al treilea termen) invocând din oficiu excepția lipsei de interes nu i s-a respectat si nu i s-a asigurat un drept la o apărare efectiva pentru ca nu i s-a dat posibilitatea sa-și pregătească apărarea pe acest aspect pentru un nou termen ulterior. Aceasta, in condițiile in care instanța de fond a observat ca nu are avocat si nici studii juridice care sa-i permită o apărare corespunzătoare făcuta instant.

Arată recurentul că instanța de fond, din oficiu a reținut la al treilea termen excepția lipsei de interes deoarece la primele doua termene a constatat ca prin răspunsul la întâmpinare, note scrise, precizări si completări toate depuse de reclamant la dosarul cauzei a demontat toate acuzele aduse de pârât în cauza si daca s-ar fi dat soluția la fond nu putea sa fie dacat in favoarea sa.

S-a invocat din oficiu excepția lipsei de interes fara ca instanța de fond sa cunoască Reglementările corpului si mai ales care sunt actele supuse contestației in procedura alegerii. Singurul act supus contestației este proces-verbal nr 11323/09.12.2017 analizarea declarațiilor de candidatura la funcția de Președinte al Consiliului filialei Ceccar Ialomita-mandatul 2018-2022, ceea ce recurentul a făcut.

Recurentul a mai arătat că este expert contabil din anul 1988, are experiența de 30 ani de activitate, a efectuat foarte multe expertize contabile judiciare, experiența care să îi permită sa constate când o soluție in instanța este data cu încălcarea legii, hotărâre pe care o consideră ca a fost data cu incalcarea Reglementarilor corpului si a legii.

In ce privește capătul de cerere accesoriu referitor la despăgubirile solicitate pe care instanța il retine printr-o interpretare greșita, arată ca ele sunt perfect solicitate in conformitate cu prevederile art. 1349 din C. civ.

Intimatul-pârât a depus întâmpinare, solicitând, în esență, respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând criticile invocate în recurs raportat la sentința atacată și la actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Obiectul principal al cauzei deduse judecătii a constat în anularea actelor întocmite de parat cu ocazia analizării candidaturii reclamantului la funcția de președinte al Filialei Ialomita a CECCAR, mai exact a procesului-verbal de respingere a candidaturii reclamantului si a hotararii de respingere a contestatiei impotriva procesului-verbal.

Prin Hotararea nr. 18/10/29.03.2018 a Adunării Generale a Filialei Ialomita CECCAR s-au validat alegerile pentru funcția de președinte al Consiliului Filialei Ialomița (mandat 2018-2022), fiind desemnata în aceasta calitate doamna G. .

În procesul-verbal al sedinței Adunării Generale din data de 29.03.2018 s-a menționat ca a fost întocmita lista membrilor cu drept de vot la 28.02.2017, iar doamna G. a obținut 166 de voturi "pentru" si 2 "impotriva",fiind anulate 5 voturi .

În ședința publică din data de 16.10.2018, prima instanță a invocat din oficiu excepția lipsei de interes a reclamantului în formularea acțiunii, întrucât reclamantul nu a înțeles să conteste și rezultatul alegerilor și desemnarea în calitate de președinte a doamnei G..

Este nefondată critica recurentului potrivit căreia instanța de fond a invocat din oficiu excepția lipsei de interes si astfel nu i-ar fi respectat dreptul la apărare, nu i-ar fi dat posibilitatea de a-si pregăti apărarea.

Instanța de judecata s-a conformat dispozițiilor legale, a invocat din oficiu excepția lipsei de interes si a pus-o în discuția părtilor la termenul de judecată din data de 16.10.2018, cu respectarea principiului contradictorialitati.

Dispozițiile procedurale nu impun acordarea unui termen in mod obligatoriu, iar reclamantul, de altfel, nici nu a solicitat termen pentru a-și pregăti apărarea. Împrejurarea că nu a fost reprezentat de apărător, in condițiile in care nu a solicitat termen pentru lipsa de apărare, nu îi poate fi imputat instanței de judecata ca motiv de nelegalitate, iar recurentul nu a indicat o prevedere care sa fi fost încălcata la soluționarea cauzei prin invocarea din oficiu a excepției lipsei de interes.

Prin urmare, nu este întemeiată critica recurentului potrivit căreia nu s-a respectat si nu i s-a asigurat un drept la o apărare efectiva.

În mod corect prima instanță, la termenul de judecată din data de 16.10.2018, a invocat din oficiu excepția lipsei de interes a reclamantului în formularea acțiunii, întrucât, în conditiile în care candidatura reclamantului nu a fost singulara, existand si aceea a doamnei G., iar aceasta din urma a fost validata prin Hotararea nr. 18/10/29.03.2018 a Adunării Generale a Filialei Ialomita CECCAR, demersul acestuia de anulare a deciziei pârâtului de respingere a propriei candidaturii nu îi poate aduce nici un folos practic .

Astfel cum corect a reținut prima instanță, Înalta Curte reține că în lipsa unei solicitări de verificare a legalității alegerilor desfășurate si, implicit, a hotararii de desemnare a președintelui ales, reclamantul nu obtine niciun folos practic de natura a justifica declansarea mecanismului judiciar.

Cat timp există un atare act administrativ care se bucură de prezumția de legalitate, iar reclamantul nu a înțeles să îl conteste, este lipsit de interes demersul reclamantului pentru recunoașterea dreptului său de a fi ales și, implicit, obligarea autorității la organizarea de noi alegeri.

Recurentul-reclamant nu a contestat rezultatul alegerilor desfășurate in perioada 14-15 decembrie 2017, ca urmare a cărora a fost ales candidatul G. in funcția de președinte al filialei, o contestare a alegerilor și a acestui act aferent fiind necesar să urmeze procedura prevăzuta de legea contenciosului administativ.

Pentru aceste considerente, având în vedere că soluția respingerii acțiunii pentru lipsa de interes este corectă, este nefondată critica recurentului potrivit căreia instanța de fond a făcut o greșita aplicare a legii "prin aceea ca nu a făcut aplicarea principiului accesorium sequitur principale in sensul ca, constatând nelegalitatea respingerii candidaturii recurentului(proces-verbal nr 11323/09.12.2017) si a contestației trebuia sa constate ca sunt nule toate actele ce au urmat după nevalidarea candidaturii sale adică toate actele subsecvente" și nu vor fi examinate celelalte critici formulate de reclamant, privind nevalidarea candidaturii sale pentru motive care nu exista și care nu sunt probate și încălcarea unui drept fundamental, "dreptul de a fi ales".

Fata de petitul subsidiar formulat de reclamant, potrivit căruia, constatând nelegalitatea procedurii alegerilor Președintelui Filialei Ialomița si vătămarea unui drept fundamental, daca nu se va dispune anularea alegerilor, a solicitat obligarea CECCAR sa-i plătească indemnizația pentru mandatul 2018-2022, prin nevalidarea candidaturii sale cu încălcarea reglementarilor Corpului, în mod corect s-a reținut că nu exista premisele legale care sa permită acordarea unor astfel de despăgubiri ("indemnizația aferenta mandatului 2018-2022"), in condițiile in care acțiunea nu a fost admisa in sensul constatării unor nelegalitati si încălcării unor drepturi care sa atragă plata de despăgubiri.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală, nefiind fondate motivele de recurs invocate.

În ceea ce privește cererea intimatei-pârâte privind acordarea cheltuielilor de judecată, instanța constată că este întemeiată, raportat la dispozițiile art. 453 alin. (1) C. proc. civ., care prevăd că "Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată", în acest sens având în vedere factura nr. CIAAA 0001271 din 23.04.2020, în sumă de 5.757,46 ron, reprezentând onorariu conform contractului de asistență juridică seria x nr. x/19.03.2020. Înalta Curte va face aplicarea art. 451 alin. (2) C. proc. civ. și, apreciind că acesta este vădit disproporționat în raport cu complexitatea cauzei, ținând seama și de circumstanțele cauzei, va obliga recurentul-reclamant la plata sumei de 2000 RON reprezentând cheltuieli de judecată către intimatul-pârât.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 4136 din 16 octombrie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

În temeiul art. 451 alin. (2) C. proc. civ., obligă recurentul-reclamant la plata sumei de 2000 RON cheltuieli de judecată către intimatul-pârât.

Definitivă

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 10 decembrie 2020